De maxim interes! Nou proiect de regulament european. Cine va „procesa” intimitatea noastră și cine va plăti pentru încălcarea ei?

Miniștrii justiției din statele UE au căzut de acord asupra unei noi legislații pentru protecția datelor personale în mediul virtual, care va înlocui normele în vigoare încă din 1995, considerate perimate. S-a întâmplat luni, la Luxemburg, unde s-a ajuns la un compromis între cele 28 de state membre. Belgia, Lituania, Polonia și Spania au fost reticente față de prevederea ce permite procesarea datelor în scop diferit de cel pentru care au fost colectate, însă în cele din urma au cedat. În final, doar Austria și Slovenia s-au opus proiectului de regulament european.

Vestea bună pentru cetățenii europeni care încă mai prețuiesc dreptul la intimitate este că proiectul de regulament va forța companiile care procesează datele personale să dovedească că au consimțământul indivizilor respectivi. Multinaționalele vor trebui să angajeze personal independent care să asigure respectarea noilor regului. Un alt aspect important este legiferarea așa-numitului “drept de a fi uitat” (ștergerea datelor personale din mediul virtual la cererea persoanei respective). Amenzile pentru nerespectarea acestei din urmă prevederi ar putea ajunge la sume uriașe, mergând până la 2% din veniturile globale ale companiei care procesează datele. Spre exemplu, în disputa în curs dintre Franța si Google, statul francez nu poate impune gigantului internetului decât o amendă de 150.000 de euro, în condițiile în care veniturile anuale ale Google au ajuns in 2014 la aproape 60 de miliarde de euro.

Mai departe, noua legislație va permite cetățenilor europeni să dea în judecată companiile care dețin datele lor, precum și pe cele care procesează aceste informatii. Principalele vizate sunt companiile specializate în cloud computing – care ofera spațiu de stocare și care proceseaza datele în servere. Spre exemplu, potrivit legislației vechi de 20 de ani, aceste companii nu puteau fi trase la răspundere dacă foloseau ilegal datele personale.

Presiunile lobby-ului marilor multinaționale au fost și rămân uriașe. International Businesses Machines Corp Amazon.com Inc sau Cisco Systems au susținut că noul regulament nu va face decât să împiedice crearea unei piețe unice europene a serviciilor digitale (unul dintre țelurile Comisiei Europene). Aceleași mari companii mai arată că actuala lege era mai limpede, de fapt mai avantajoasă pentru marile multinaționale din sfera digitală, pentru că permitea acționarea în justiție a unei banci care încălca legilsția ce protejează datele personale și nu compania care a încheiat un contract cu banca respectiva pentru gestionarea acestor date.

Cam atât cu veștile bune despre protectia datelor cu caracter personal în noua variantă propusă de Consiliul Uniunii Europene. Proiectul intră abia acum în procedura de codecizie, în care va fi citită, recitită și amendată în Parlamentul European. Oficialii UE preconizează că ea nu va putea intra în vigoare mai repede de 2018, iar aceasta în condițiile în care acest proiect a fost propus de Comisia Europeană încă din 2012.

Cum regulamentele și directivele europene au nevoie de ani de zile pentru a intra în vigoare, mult mai importante sunt cadrele legislative naționale. Iar acestea nu fac decât să restrângă tot mai mult amintitul drept la intimitate. În Europa care critica modul în care SUA își spionează aliații și prorpiii cetățeni, statele încep să-și supravegheze tot mai abitir cetățenii. După atentatul de la redacția revistei Charlie Hebdo, Franta a adoptat propriul său “Patriot Act” – agenții vor putea recurge la dispozitive de interceptare instalate pe automobile fără vreun ordin judecătoresc, vor putea să forțeze companiile de comunicații să scormonească prin bazele de date după potențiali teroriști și vor putea obține conexiune în timp real la comunicațiile acelorași potențiali teroriști.

Germania și Irlanda au intrat în grupul “statelor care submineaza cel mai mult drepturile cetățenilor”, (după cum arăta un ONG ce face lobby pentru respectarea dreptului la intimitate) fără să fi asistat la un atentat precum cel de la Paris. Se știe că spionajul german colecta metadatele a 220 de milioane de apeluri telefonice în fiecare zi. Germaniei și Irlandei i se adaugă în acest grup de state și Marea Britanie, unde întărirea supravegherii comunicațiilor a fost chiar o promisiune electorală a premierului David Cameron și under legea prevede ca pana si invataorii au datoria de a-i trage de limba pe micii elevi, în speranța că vor descoperi cum acasă se pregătesc atentate. Pentru a nu mai adăuga că în Romania trecerea prin Parlament al celot trei legi Big Brother pare a fi unul dintre comandamentele principale ale SRI și ale partenerilor strategici. Atacul de la Charlie Hebdo și războiul din Ucraina, alături de ceva relatări despre luptătorii străini ce se îndreaptă spre Irak și Siria tranzitând Romania vor fi informatiile tot mai folosite pentru a determina o opinie publică favorabilă întăriririi supravegherii. Iar opoziția Curții Constituționale va trebui să dispară. Mai puțin însă se va vorbi despre mizele politice majore, într-o țară în care alegerile încep să se decidă în mediul virtual.

Europa va avea o legislație a protecției datelor mai nouă și mai bună, însă acest lucru se va întâmpla pe scheletul unei propuneri din 2012 ce va intra în vigoare în 2018, referindu-se în special la “dreptul de a fi uitat” și la amenzi mai mari pentru câteva multianționale. Între timp, de cetățenii europeni vor avea grija serviciile secrete naționale și legile Big Brother autohtone.

Publicat pe romaniabreakingnews.ro