De ce riscă românii din Ucraina să-și piardă identitatea (interviu)

Românii din Ucraina au fost divizați de Stalin în români și moldoveni, iar acum au atât limba română, cât și așa-numita limbă „moldovenească”. Școlile se confruntă cu o lipsă a manualelor în limba maternă, iar în localitățile cu populație românească se deschid clase cu predare în limba ucraineană.

Sergiu Dan, președintele Asociației Convergențe Europene, care a lansat un proiect de sprijinire a școlilor de limbă română din Ucraina, explică într-un interviu acordat Epoch Times de ce românilor le este greu să-și mențină identitatea și ce face statul român pentru ei. În opinia sa, Bucureștiul ar putea învăța multe de la Budapesta în acest sens.

Epoch Times: Cu ce probleme se confruntă comunitățile românești din Ucraina în menținerea identității lor?

Sergiu Dan: Cred că o mare problemă a românilor din Ucraina este faptul că nu sunt uniți, dar și că au fost divizați de Stalin în români și moldoveni, iar acum au atât limba română, cât și așa-numita limbă „moldovenească”, susținută, din păcate, și de statul ucrainean, care vine cu argumentul potrivit căruia oamenii așa se declară – unii se consideră români, iar alții își spun „moldoveni”. În ceea ce privește problema lingvistică, nu pot să nu menționez că până și mult-discutata Lege a limbilor regionale, care este în vigoare și astăzi, recunoștea așa-numita limbă moldovenească, iar deputatul român de la acea vreme din Parlamentul Ucrainei, Ion Popescu, membru al partidului condus de Viktor Ianukovici, nu a făcut demersuri pentru ca această invenție a lui Stalin, limba „moldovenească”, să nu apară în legea respectivă.

O altă problema este cea legată de insuficiența manualelor școlare în limba maternă, iar cele care există nu satisfac pe deplin nevoile elevilor de a-și însuși materia predată. Aceste manuale ar trebui editate în România sau de către specialiști din țară, cu recomandări din partea experților din Ucraina. Dacă ar exista voință politică în ambele țări, această problemă ar putea fi rezolvată foarte ușor.

Vedeți, situația românilor din Ucraina diferă de la o regiune la alta, iar în acest moment cele mai multe probleme le are comunitatea din regiunea Odesa, pentru că, deși avem acolo peste 200.000 de etnici români, doar câteva sute de persoane și-au declarat naționalitatea ca fiind română, la ultimul recensământ, în 2001. Ceilalți, peste 120.000, au spus că etnia lor este “moldovenească”.

Această situație, dacă nu este încurajată de către statul ucrainean, este tolerată și nu are cum să nu afecteze dezvoltarea identitară a comunității noastre de acolo. În plus, satele românești din regiunea Odesa nu sunt situate unul lângă celălalt, sunt despărțite de localități ucrainene sau bulgare, iar acesta este încă un motiv pentru care ai noștri sunt ușor de divizat. Consulatul General al României la Odesa, de asemenea, este foarte departe de satele românești din regiune și, inclusiv din această cauză, comunitatea pierde contactul cu România, cu autoritățile române. Pentru a ajunge la Consulatul României din Odesa, românii din unele localități sud-basarabene trebuie să parcurgă câteva sute de kilometri, iar drumurile în acea zonă sunt mai mult decât proaste.

În plus, nici măcar atunci când se încearcă îmbunătățirea situației comunității românești, lucrurile nu se fac așa cum trebuie și ne trezim într-o absurditate pe care nici dacă am gândi-o din timp nu am reuși să o punem în practică. De exemplu, după semnarea Acordului de mic trafic între România și Ucraina, am constatat că românii din regiunea Odesa, deși au permise de mic trafic, nu pot să le folosească, deoarece țările noastre nu au trecere directă la frontieră în această regiune, sud-basarabenii fiind nevoiți să intre în România via Republica Moldova.

Ei bine, odată ajunși la vama dintre Republica Moldova și România, oamenii trebuie să se întoarcă acasă, pentru că vameșul român le spune că, pentru a te putea folosi de permisul de mic trafic, trebuie să treci direct printr-un punct vamal Ucraina-România, nu să vii din altă țară. Astfel, cei care au obținut până acum permise de mic trafic nu pot să facă altceva cu aceste documente decât să aștepte să le expire, fără să le fi folosit vreodată.
Continuarea interviului poate fi citită AICI (The Epoch Times România)

Publicat de romaniabreakingnews.ro/TOCpress: De ce riscă românii din Ucraina să-și piardă identitatea (interviu)