ROMÂNIA BREAKING NEWS

„Dacă socialiștii câștigă Chișinăul, Republica Moldova va avea soarta Crimeii” – interviu cu Dorin Chirtoacă

SHARE
, / 941 2
„Dacă socialiștii câștigă Chișinăul, Republica Moldova va avea soarta Crimeii” – interviu cu Dorin Chirtoacă

#‎dorinchirtoaca‬ #‎locale‬ ‪#‎primariachisinau‬ ‪#‎chirtoacaidijina‬ ‪#‎dorinchirtoaca‬ ‪#‎pidorin‬

Sabina Fati – România Liberă /interviu cu Dorin Chirtoacă

Liberalul Dorin Chirtoacă are 37 de ani și este primarul Chișinăului din 2007. Provine dintr-o familie de opozanți ai regimului sovietic, a terminat liceul la Iași și Facultatea de Drept la Universitatea din București. Pe 28 iunie are loc în Republica Moldova al doilea tur de scrutin pe care Chirtoacă speră să-l câștige.

După primul tur, între actualul primar al Chișinăului și contracandidata sa din partea socialiștilor, Zenaida Greceanîi, diferența este de mai puțin de două procente. În Consiliul Municipal al capitalei R. Moldova, în urma primului tur al alegerilor locale, socialiștii susținuți de Moscova au 31,93%, Partidul Liberal din care face parte și Chirtoacă – 29,42%, în vreme ce celelalte partide așa-zis pro-europene au obținut scoruri foarte mici: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) – 3,52% și Partidul Democrat Moldovean – 2,68%.

Formațiunea fostului premier Iurie Leancă, PPEM, și-a adjudecat 11,58% din voturi, în vreme ce Partidul Nostru, înființat de omul Rusiei, Renato Usatîi, a luat 6,38%, iar comuniștii – 5,13. Guvernul moldovean este format din PLDM și PDM, susținute din Parlament de către comuniști, fiindcă anul trecut, după alegerile generale, cele două formațiuni au refuzat condiția PL de a avea un procuror general agreat împreună cu UE.

Dorin Chirtoacă este de părere că în funcție de rezultatul alegerilor din Chișinău se va decide viitorul R. Moldova: fie va merge pe drumul european „încet și împiedicat“ dacă va câștiga candidatul liberal; fie, dacă va cădea în mâinile socialiștilor, atunci „într-un an sau doi“ țara va avea soarta Crimeii, a Donețkului sau Luganskului: „Am putea ajunge astfel în Uniunea Euroasiatică sau chiar provincie a Federației Ruse, așa cum a devenit în 1812 sau cum se întâmplă azi cu Crimeea“, spune Chirtoacă. Primarul Chișinăului deplânge, pe de altă parte, „absența“ actualului președinte din ecuația care se scrie acum în R. Moldova, explicând că „Traian Băsescu a fost întotdeauna un președinte prezent“ și că „un președinte prezent este de preferat oricărui președinte absent“.

Alegerea dvs. ca primar al Chișinăului pare să fie crucială din perspectiva rămânerii Republicii Moldova pe direcția pro-occidentală. Cum de a ajuns această țară din nou pe muchie de cuțit?

D.C.: Sunt și eu ca toți ceilalți un muritor de rând, nu e vorba despre persoana mea. Cu toate acestea, m-am implicat și eu, la fel ca rudele mele, Mihai Ghimpu (fost președinte al R. Moldova între 2009-2010, n.red.), Gheorghe Ghimpu (deținut politic în perioada sovietică pentru convingerile sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei, n.red.) și ceilalți care s-au implicat în lupta anticomunistă încă din anii 1960-1970. Sigur că aș vrea să putem relansa procesul de apropiere a R. Moldova de Uniunea Europeană. Am fost ales primar al Chișinăului în 2007 din partea Partidului Liberal. În 2009 au venit către noi și alți politicieni care astăzi se găsesc la guvernare: PLDM (Partidul Liberal Democrat din Moldova) și PDM (Partidul Democrat din Moldova). Ambele partide se trag dinspre zona Partidului Comuniștilor, fie că vin direct de acolo, fie că au orbitat în jurul lor. Din păcate, am fost trădați de către cele două formațiuni, am fost excluși de la guvernare. În tot acest timp PLDM și PDM s-au ocupat cu fărădelegi, cu hoții, făcând cam ce se făcea în România între 2000 și 2004, motiv pentru care procesul integrării europene a fost în mare parte discreditat. De aceea vorbim astăzi la Chișinău despre o situație pe muchie de cuțit, mai ales că totul a culminat cu dispariția unui miliard de euro din trei bănci și cineva ar trebui să plătească pentru asta.

Vă temeți de cel de-al doilea tur de scrutin?

D.C.: Al doilea tur de scrutin are loc pe 28 iunie. În această zi, în 1940, Basarabia de atunci a fost ocupată prin forță de tancurile sovietice. Acum, la 28 iunie există riscul să fie ocupată cu voia cetățenilor, prin vot.

Demisia premierului Chiril Gaburici complică și mai mult situația din R. Moldova sau credeți că după alegerile locale plecarea lui lasă loc refacerii Alianței pro-europene?

D.C.: Acum este important să câștigăm alegerile în Chișinău. Să avem o mobilizare masivă a locuitorilor Chișinăului pentru a păstra principala redută a democrației și a integrării europene. Capitala rămâne locomotiva integrării, de aceea, orice alianță ar fi în Parlament, fără Chișinău nimic nu va funcționa. Trebuie să ne concentrăm cu toții pentru a câștiga al doilea tur de scrutin și după aceea să vedem cu partenerii europeni care este formula pentru a continua. Noi insistăm să avem un procuror independent, care să fie desemnat împreună cu UE.

Aceasta a fost de la bun început condiția Partidului Liberal pentru a se alătura coaliției așa-zis europene.

D.C.: Ei să vină la noi, nu noi să mergem la ei. În al doilea rând, PL crede că e necesară o misiune pe Justiție pentru a pune pe picioare o reformă reală și să avem și noi parte de ceea ce vedem că se întâmplă peste Prut, adică la dvs. în România. Vedem că acolo funcționează Puterea Judecătorească altfel decât a funcționat în primii 20 de ani de după Revoluție. Cu cât se vor întâmpla și la noi mai repede astfel de lucruri, cu atât mai bine, altfel acest proces de integrare europeană va fi asociat cu fărădelegea și corupția, cu dispariția a miliarde de euro, în acest fel propaganda rusească are mai mult efect și îi face pe oameni să simpatizeze tot mai mult cu Moscova. Cu milionarii penali și cu parlamentarii penali lucrurile nu au cum să fie credibile.

Alegerea ca primar a omului Moscovei, Renato Usatîi, în al doilea cel mai mare oraș din R. Moldova este un indicator al influenței pe care Rusia o are în țara dvs.?

D.C.: Evident, dar această influență este ajutată puternic de prostia, miopia și hoția celor de la putere: doar când te faci de râs oamenii preferă pe altcineva. E o situație rușinoasă pentru R. Moldova când milionari penali ajung să fie aleși primari din primul tur în două orașe importante ale țării: la Bălți și la Orhei. Dacă ai o casă de lux, într-un cartier de elită din Moscova, dacă ai Bentey, Rolls Royce și organizezi concerte de milioane de euro la Chișinău și în toată Moldova, dacă ai fel de fel de afaceri netransparente prin Rusia, câștigi alegerile din primul tur la Bălți. Dacă ești implicat în furtul unui milion de euro împreună cu diverși parlamentari penali, câștigi din primul tur cu 60% în Orhei. Dacă iei doar 5 milioane de euro credit de la Banca de Economii din R.Moldova, nu dai înapoi acești bani, dar beneficiezi de sprijinul Kremlinului și faci sesiune foto cu Putin la Moscova, iar după pui afișe în tot Chișinăul, poți lua 40 la sută la Chișinău: este vorba despre Zenaida Greceanîi, contracandidata mea. Dacă lucrezi 8 ani în favoarea comunității fără să furi, iei doar 30 la sută în primul tur, așa cum i s-a întâmplat subsemnatului.

Luând în calcul toate aceste amănunte, cât de mare este riscul schimbării direcției Republicii Moldova?

D.C.: Riscul este mai mult decât major. În funcție de rezultatul final al alegerilor de la Chișnău, vom avea o R. Moldova care va merge pe drumul european, împiedicat și încet sau, dacă va cădea în mâna socialiștilor, înseamnă că într-un an sau doi avem riscuri majore ca Republica Moldova să urmeze soarta Crimeii, a Donețkului sau Lu­ganskului. Am putea ajunge ast­fel în Uniu­nea Euroasiatică sau chiar provincie a Federației Ruse, așa cum a devenit în 1812 sau cum se întâmplă azi cu Crimeea. Riscul e mare: suntem pe muchie de cuțit.

Există deja sondaje de opinie, în care locuitorii Republicii Moldova și-au exprimat majoritar opțiunea pentru Uniunea Eurasiatică, în defavoarea UE.

D.C.: Așa este. Acest lucru se întâmplă pentru că s-au discreditat aceia care promovează integrarea europeană. Dacă am avea o clasă politică într-adevăr credibilă, funcțională și devotată omului simplu, atunci lucrurile ar fi, în cel mai bun caz, jumi-juma, deși ar putea fi chiar 60 la 40. În condițiile în care integrarea europeană este promovată de personaje dubioase și certate cu legea și clar implicate în acte de corupție după cinci ani de guvernare. PLDM și PDM au folosit drapelul UE drept paravan în spatele căruia au furat de-au stins, transformând steagul european într-o cârpă. Evident că oamenii nu prea mai optează pentru integrarea europeană și nu mai militează pentru acest deziderat, preferând fie să tacă, fie să-și dorească integrarea euro-asiatică. Doar dacă actuala clasă politică pleacă și este înlocuită cu oameni demni vom avea altă situație.

Sunteți foarte critic cu foștii dvs. colegi de coaliție, pentru că PL a fost la guvernare alături de PLDM și PDM, dar, dacă dvs. câștigați al doilea tur și rămâneți în funcția de primar al Chișinăului, cu ce ajută acest lucru guvernarea actuală?

D.C.: Eu nu cred că ei au prea multe variante. Au de ales între alegeri anticipate, ceea ce este sinonim cu dispariția lor de pe scena politică, fiindcă ei deja au mai puțini alegători decât microfoane la o conferință de presă sau să continue în marasmul în care se găsesc, fără a avea o majoritate parlamentară, ceea ce-i duce la autodistrugere. Ar mai fi și a treia variantă: să pună agenda convenită cu UE pe masă și de voie-de nevoie să o urmeze. Nu e vorba de PL, ci despre Acordul de asociere la UE, care are o foaie de parcurs și care ar trebui implementată. Partidul Liberal susține integral această implementare; din păcate însă, PLDM și PDM au ezitări. Alegerea pentru ei înseamnă sau punerea în practică a Agendei europene sau alegeri anticipate și cimitirul politic.

Chiar dacă vor aplica agenda europeană despre care vorbiți, este vorba despre aceiași oameni din PLDM și PDM pe care îi acuzați de corupție.

D.C.: Dacă avem un procuror independent și o misiune europeană pe Justiție, s-ar putea ca oamenii să nu fie tocmai aceiași: formațiunile să rămână, dar să fie curățate de cancer.

Credeți că o replică a Direcției Naționale Anticorupție care să funcționeze independent în Republica Moldova ar face ca guvernul să devină eficient și cu adevărat pro-european?

D.C.: Da. DNA treci Prutul este o chestiune despre care deja vorbim de un an de zile. Când vom avea o astfel de modificare a funcționării statului și Puterea Judecătorească împreună cu procurorii vor ieși de sub tutela politică a celor care azi sunt la butoane la Chișinău atunci vom putea vorbi despre o mișcare înainte. Până atunci ne intoxicăm.

Serviciile secrete de la Chișinău se implică în procesul electoral?

D.C.: Nu dispun de astfel de informații, dar e evident că sunt în serviciul puterii. Câtă vreme statul nu este funcțional nu putem vorbi despre servicii în interesul țării, ci în folosul grupării aflate la putere, care, fiind o grupare penală, are un alt scop decât acela de a guverna corect.

Mai concret la cine vă referiți când vorbiți despre o „grupare penală“?

D.C.: Mă refer la cei care reprezintă astăzi guvernarea: Partidul Comuniștilor, PLDM, PDM, dar și socialiștii, care acum sunt în opoziție. Este vorba de aproape 90 la sută din clasa politică.

Aveți o relație specială cu Traian Băsescu, mai vorbiți cu el?

D.C.: Rareori.

Vă sfătuiește?

D.C.: Nu. Îl prețuiesc, însă, pe Traian Băsescu pentru că: 1) a reușit să acrediteze ideea la nivelul UE că suntem două state, un singur popor; 2) a deblocat procesul de redobândire a cetățeniei române, astfel putem spune că reîntregirea a avut loc, din moment ce nu mai există vize între Chișinău și București, frontiera contează mai puțin și cine are ambele pașapoarte în buzunar se poate considera cetățean al țării reîntregite; 3) a susținut studiile studenților basarabeni în România și creșterea numărului de burse acordate de către București; 4) a contribuit la lansarea mai multor proiecte de infrastructură, inclusiv acordul de 100.000 de euro semnat de Tra­ian Băsescu și Mihai Ghimpu în 2010, și a contribuit semnificativ la construirea gazoductului Iași-Ungheni.

Îl sunați vreodată pe Traian Băsescu să-i cereți părerea în chestiuni politice?

D.C.: Nu, dar i se simte lipsa. Traian Băsescu a fost întotdeauna un președinte prezent. Un președinte prezent este de preferat oricărui președinte absent. Cred că și românii îi vor duce dorul, în ceea ce privește energia lui politică. Justiția este altceva, cei din anturajul său care au greșit trebuie să plătească. Orice încălcare a legii trebuie pedepsită, indiferent cine este persoana care o face. Totuși, în ceea ce-l privește pe Traian Băsescu ar trebui să separăm activitatea lui politică de problemele celor care au fost în jurul lui, pentru că altfel aruncăm apa odată cu copilul.

Unirea R. Moldova cu România, un subiect promovat de Traian Băsescu, mai este de actualitate pentru dvs. și pentru PL?

D.C.: Reîntregirea neamului românesc este obiectivul strategic pentru secolul 21, fie în interiorul UE, fie alt fel. Doar așa ni se poate face dreptate pentru ceea ce ni s-a întâmplat în 1812 și în 1940, când am fost despărțiți fără voia noastră. Cum se vor întâmpla lucrurile e o chestiune tehnică, dar care se va aplică ținând cont de toate mecanismele democratice. Integrarea europeană a R. Moldova rezolvă cel puțin parțial această problemă.

De cât timp credeți că ar avea nevoie cele două țări pentru a se uni?

D.C.: Avem la dispoziție secolul 21. Totul depinde de capacitatea și măiestria noastră.

Amenințările Rusiei din ultima perioadă vă sperie?

D.C.: Nu, suntem obișnuiți, avem 200 de ani de experiență în această chestiune. Noi am atras atenția Europei și SUA de mult că pericolul persistă și că nu e timp de pierdut. Spre deosebire de Europa, Rusia te înghite, nu-ți cere nici un fel de standarde, nu-ți cere nimic. Cred că este preferabil ca R. Moldova și alte republici foste sovietice să fie acceptate în UE și apoi, treptat, să fie aliniate la standardele europene. Într-o anumită măsură cu Bulgaria și cu România s-a întâmplat același lucru în 2007, când nu erau pregătite de aderare. Cum ar fi fost dacă azi România și Bulgaria nu erau membre ale UE și NATO? Cum ar fi fost dacă, pe lângă conflictele din Donețk și Lugansk, am fi avut câte ceva și pe teritoriul României sau Bulgariei, că Rusia este meșteră la asemenea lucruri.

Autor, sursă: Sabina Fati – România Liberă prin romaniabreakingnews.ro

Citeste și

R. Moldova! SEMNAL – APEL ! SĂ NU TRANSFORMĂM ZIUA DE 28 IUNIE ÎNTR-O NOUĂ ZI NEAGRĂ !!!

 

 

2 Comments

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press