ROMÂNIA BREAKING NEWS

”CUCURUZ CU FRUNZA-N SUS” ȘI POVESTEA IMNULUI DE STAT AL ISRAELULUI – “HATIKVA”

Un cântec românesc foarte popular, „Cucuruz cu frunza-n sus”, fredonat adeseori și de  Mihai Eminescu,a ajuns Imnul de stat al Israelului – HATIKVA (în traducere înseamnă SPERANȚA).

Compozitorul este un evreu originar din Basarabia-Samuel Cohen, iar versurile aparțin poetului evreu originar din Galiția, Naphtali Herz Imber.

În acest poem, Imber a pus  în cuvinte gândurile și sentimentele care l-au cuprins în urma stabilirii sale în Petah Tikva, una dintre primele așezari evreiești in Palestina otomană. Publicat în prima carte a lui Naphtali Imber, Barkai (lit. ”Steaua dimineții”), poemul a fost ulterior adoptat ca imn al Mișcarii Hovevei Zion și mai târziu a Mișcării Sioniste, la Primul Congres Zionist din 1897.

Textul a fost revizuit ulterior de către coloniștii din Rishon LeZion și  supus unui număr de alte modificări.

 Adoptarea ca imn național

Versurile lui Naftali Herz Imber, oricât de reușite or fi fost, s-ar fi pierdut probabil pentru totdeauna, cu toate că autorul lor le publicase în volum în 1886, dacă acestea n-ar fi fost puse pe muzică imediat după sfârșitul primului război mondial, la Iași, pare-se cu prilejul unei întruniri sioniste, și tot de către un israelit, anume Shmuel Cohen (Samuil Kogan).

După toate sursele, inclusiv evreiești, linia melodică a actualului imn al Israelului a fost preluată/adaptată după  străvechiul cântec popular românesc, răspândit în mai toate teritoriile românești, dar îndeosebi în nordul Ardealului, în Maramureș.

„Cucuruz cu frunza-n sus”

O primă variantă care s-a propus a fost un anume „Cântec de mai” cules de muzicologul și folcloristul Timotei Popovici („Luncile s-au deșteptat/ foaie verde de bujor/Scumpă haină au îmbrăcat, foaie verde de bujor/C-a sosit pe-al nostru plai, foaie verde de bujor/

Craiul zilelor de mai, foaie verde de bujor….”). Însă cea mai plauzibilă variantă spune că melodia imnului reproduce în cea mai mare parte a sa acordurile cântecului „Cucuruz cu frunza-n sus”, care se afla inclus în paginile unei  culegeri de muzică populară  aparute în preajma amintitei întruniri sioniste din vechea capitală a Moldovei.

Inspirat din muzica unui „drept între popoare!”

Un amănunt care tine de anecdotica istoriei, este acela că respectiva antologie de folclor muzical aparținea lui Guillem Șorban, nimeni altul decât tatăl lui Raoul Șorban, un cunoscut intelectual clujean care în timpul celui de-al doilea război mondial a jucat în Ardeal rolul pe care l-a  avut Oskar Schindler, celebrul personaj real din nu mai putin celebrul  film al lui Spielberg, adică de salvator al câtorva sute de evrei, motiv pentru care a fost recompensat de aceștia cu titlul de „drept între popoare”.

Când statul Israel a fost înființată în 1948, Hatikvah a devenit neoficial imnul sau național. Cu toate acestea, el nu a fost declarat  oficial  imn național  al Israelului, decât în noiembrie 2004.

Acesta nu este  singurul exemplu în care geniul românesc si-a lasat amprenta in lume.

Imnul Albaniei este și el o creație româneasca, muzica acestuia  apartinandu-i marelui compozitor  Ciprian Porumbescu.

Am sa va spun în curând si povestea  Imnului Albaniei…

Drapelul Israelului

Origin of the national anthem of Israel-HATIKVA,is the  romanian folk song “Cucuruz cu frunza-n sus” , Maize with standing leaf), who was arranged by Samuel Cohen, an immigrant from the Romanian region -Bessarabia.

The text of Hatikvah was written by the Galician Jewish poet Naphtali Herz Imber in Zolochiv in 1878 as a nine-stanza poem named Tikvateynu (lit. “Our Hope”).

In this poem Imber puts into words his thoughts and feelings in the wake of the establishment of Petah Tikva, one of the first Jewish settlements in Ottoman Palestine. Published in Imber’s first book, Barkai (lit. “Morning Star”), the poem was subsequently adopted as the anthem of Hovevei Zion and later of the Zionist Movement at the First Zionist Congress in 1897. The text was later revised by the settlers of Rishon LeZion, subsequently undergoing a number of other changes.

 Adoption as national anthem

When the State of Israel was established in 1948, Hatikvah was unofficially proclaimed the national anthem. However, it did not officially become the national anthem until November 2004, when it was sanctioned by the Knesset in an amendment to the Flag and Coat-of-Arms Law (now renamed the Flag, Coat-of-Arms, and National Anthem Law).

In its modern rendering, the official text of the anthem incorporates only the first stanza and refrain of the original poem. The predominant theme in the remaining stanzas is the establishment of a sovereign and free nation in the Land of Israel, a hope largely seen as fulfilled with the founding of the State of Israel.(Wikipedia).

Acum,hai să ascultăm cântecul maramureșean”Cucuruz cu frunza-n sus”.

 

Și acum Imnul Israelului :HATIKVA (SPERANȚA)

 

Sursa:  cersipamantromanesc.wordpress.com

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

One Comment

  • Coke spune:

    Cu o simpla cautare pe youtube veti vedea ca „Die Moldau” de Smetana este CHIAR National Anthem of Israel. Tot pe youtube am ascultat „Cucuruz cu frunza-n sus” interpretat de Nicolae Furdui Iancu. Sincera sa fiu, nu am vazut nicio asemanare.
    Desigur ca avem multe alte motive sa ne mandrim cu lucruri care se intampla in Israel, legat de Romania: faptul ca o buna parte a populatiei acestei tari vorbeste limba romana (in majoritatea familiilor de evrei provenite din Romania, copiii nascuti acolo sunt invatati si limba romana), cantecele romanesti cu care ei au crescut in Romania ii fac sa lacrimeze intotdeauna, canalele TV romanesti sunt prezente pe cablul lor.
    M-a impresionat foarte mult ca atunci cand am vizitat fabrica de vinuri Carmel, ni s-a pus un film, in care in prima jumatate era vorba doar despre Romania, locul de unde au provenit cei care au pus bazele acestei fabrici.
    In concluzie, ascultati „Die Moldau” si poate ca mai discutam dupa aia.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: