ROMÂNIA BREAKING NEWS

Cu ceva timp in urma două întâlniri la nivel înalt ale liderilor de la București și Chișinău au fost anulate. Ce asteptau basarabenii de la vizita anulata a presedintelui Basescu ?

Ce asteptau basarabenii de la vizita anulata a presedintelui Basescu. O noua criză în relațiile București-Chișinău? – Două întâlniri la nivel înalt ale liderilor de la București și Chișinău au fost anulate. O noua criză în relațiile București-Chișinău?

Cu ceva timp in urma, două întâlniri la nivel înalt ale liderilor de la București și Chișinău au fost anulate.

 

Pe 24 ianuarie a.c., premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, era așteptat de Victor Ponta, primul-ministru al Guvernului României la Iași, pentru a lua parte împreună la festivitățile consacrate Unirii Principatelor Române.

În ultimul moment, deplasarea premierului Republicii Moldova în România, la Iași, a fost anulată. Un comunicat lapidar anunța indisponibilitatea lui Vlad Filat, determintă de “urgența” prezenței la o audiere a Procurorului Republicii în Parlament…

Pentru mâine, vineri, 01 februarie crt., conform comunicatului Președinției României, Traian Băsescu urma să efectueze o vizită oficială la Chișinău. A fost dat publicității și programul vizitei.

Cu 48 de ore înaintea vizitei convenite, un comunicat al Președinției Republicii Moldova anunța că vizita nu va mai avea loc, fiind amânată din motive de sănătate a președintelui Nicolai Timofti.

Simple coincidențe?!

O sumară cronică a propagandei antiromânești pe tema românismului agresiv față de Republica Moldova, din nou escaladată de o vreme, ar trebui să îndemne la reflecții temeinice în legătură cu anularea celor două întâlniri la nivel înalt.

De dincolo de Prut și de mai departe, din Est, avem tot mai multe și foarte îngrijorătoare vești proaste. Avem parte chiar și de amenințări, exprimate în termeni când duri și violent, când insultători și provocatori. Iată și faptele:

  • 07.10.2010 – Agenția de știri: “Regnum” (Rusia):

(…) Este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român și încetarea existenței sale în granițele actuale.”

  • 17.01.2011 – Agenția de știri: “Lenta PMR” (Republica Moldova)

“Asalt asupra Estului: românismul agresiv îndreptat împotriva Transnistriei, Moldovei și Ucrainei în secolul XX“

  • 31.05.2011 Agenția de știri: “Regnum” (Rusia):

Dacă ‘potaia’ românească va fi bolnavă, UE ‘o va arunca afară, o va da pe mâna hingherilor sau, în cel mai bun caz, o va eutanasia”

  • 24.01.2012 – Agenția de știri: “Mediafax”:

“Miting împotriva Unirii din 1859 în fața Ambasadei României din Chișinău”

  • 02.05.2012 Publicația: “YAM.MD” (Republica Moldova):

“Frontul lui Putin cere imperativ Chișinăului ‘să nu joace după cum îi cântă Bucureștiul’”

  • 17.05.2012 Agenția de știri: “Unian” (Ucraina):

“În sudul Ucrainei continuă distribuirea de pașapoarte românești”

  • 10.09.2012 Publicația”YAM.MD” (Republica Moldova):

“Patrioții Moldovei’ vor organiza un marș, sub lozinca ‘Moldova noastră’, la Iași!”

  • 10.09.2012 Cotidianul: “Magyar nemzet”, MTI (Ungaria)

Republica Moldova este o țară cheie”

  • 10.09.2012 Publicația “YAM.MD” (Republica Moldova):

“Istoria românilor’ servește scopului de lichidare a Republicii Moldova

  • 11.09.2012 Publicația: “YAM.MD” (Republica Moldova):

“Patrioții Moldovei’: 16 septembrie poate deveni o duminică sângeroasă”

  • 12.01.2013 Publicația: “YAM.MD” (Republica Moldova) si Adevarul.md:

“Distrugerea României este o cauză nobilă”

  • 10 ianuarie 2013 – Jurnalul Național 27 01.2013:

(…) Csibi Barna l-a comemorat pe Ștefan cel Mare la Chișinău”

Aceste mesaje nu sunt întâmplări ce pot fi puse chiar pe seama unor “nebuni”, chiar dacă aceștia sunt folosiți drept actori.

Faptele sunt fapte. Ele nu pot fi ignorate… Nu ne-am propus și o analiză a nuanțelor și subânțelesurilor unor declarații pe care liderii de la Chișinau le-au făcut în referire la aspectele mai sensibile ale relațiilor bilaterale.

În tot acest timp, pentru alesii noștri problema națională pare a fi inexistentă, iar dacă, într-o chestiune relativ asemănătoare, prefectul județului Covasva a cutezat să apere demnitatea națională, prin sancționarea vexațiunilor și provocărilor antiromânesti nerușinate și fățișe, exprimate și prin profanarea simbolurilor statului român, cetățeanul prim-ministru s-a grăbit să-l promoveze la București.

Nu trebuie sa fii profet ca să anticipezi ce va urma, dar sunt tot mai multe semnele că ispita trădării naționale este un drog care face tot mai multe victime printre liderii politici, amenințându-ne cu o epidemie ce va decima închipuitele noastre elite politice și ne va dărâma instituțiile sacrosante ale statalității României.

Aurel I. Rogojan / Accesări: 6318

Joi, 31 ianuarie 2013/ Cotidianul

Jurnal Md informeaza:

Președintele Nicolae Timofti a fost operat

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a fost supus în dimineața zilei de astăzi unei intervenții chirurgicale de înlăturare a colecistului.
Șeful statului a fost operat la Spitalul Republican al Asociației curativ-sanatoriale a Cancelariei de Stat.
Potrivit Serviciului de presă al Președenției, operația a decurs bine, fiind efectuată de un grup de medici conduși de profesorul și academicianul Vladimir Hotineanu, care este și deputat PLDM.
Starea de sănătate post-operatorie a șefului statului este stabilă.
Nicolae Timofti va rămâne câteva zile internat în spital pentru recuperare. (31 Jan 2013)

Vlad Cubreacov: CE AȘTEPTĂM DE LA VIZITA PREȘEDINTELUI BĂSESCU LA CHIȘINĂU?

A rosti slujba în limba română și a oficia într-o biserică aparținând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deși libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal” – Traian Băsescu, 14 aprilie 2009

Așteptăm, între altele, câteva lucruri simple:

1. Să treacă, în sfârșit, pragul Mitropoliei Basarabiei, singura instituție românească interbelică reactivată la răsărit de Prut.

2. Să ridice, în discuțiile cu partenerii săi de la Chișinău, chestiunea retrocedării Arhivelor Mitropoliei Basarabiei confiscate la Craiova, în 1946, și pe cea a retrocedării clădirilor Mitropoliei Basarabiei deținute în prezent de către Guvernul Republicii Moldova.

3. Să ridice, în discuțiile cu aceiași parteneri, chestiunea cadrului legislativ neeuroconform în materie de culte din Republica Moldova;

4. Să se pronunțe public asupra apartenenței ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României la Chișinău, Marius Gabriel Lazurca, la jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhia Moscovei) și asupra conotațiilor simbolice ale unei asemenea apartenențe (inclusiv proiecția ei în mentalul colectiv basarabean).

Să le luăm pe rând și să ne explicăm.

1. Mitropolia Basarabiei este o instituție istorică fundamentală, strategic importantă din perspectiva interesului nostru legitim de unitate națională. Din ea fac parte cei mai mulți dintre cei circa 350 de mii de cetățeni români de la răsărit de Prut, dar și cei peste 1 milion de basarabeni care au cerut oficial repunerea lor în drepturile de cetățeni români. Este greu de înțeles de ce președintele Băsescu a evitat în ultimul deceniu să viziteze Mitropolia Basarabiei și să se intereseze din prima sursă despre problemele pe care le întâmpină. Singurul șef al Statului Român care a vizitat vreodată Mitropolia Basarabiei este Ion Iliescu. Acea vizită s-a produs în perioada ținerii forțate a Mitropoliei Basarabiei în afara legii. După această vizită, remarcată de autoritățile de la Chișinău, nu s-a mai înregistrat nicio descindere brutală în parohiile Mitropoliei Basarabiei și putem spune că ea a pus, efectiv, capăt perioadei de persecuție sălbatică a credincioșilor ortodocși români de la răsărit de Prut. Președintele Traian Băsescu a fost întotdeauna așteptat la Mitropolia Basarabiei. Nimic nu justifică amânarea unei asemenea vizite.

2. Potrivit prevederilor legale în vigoare și atribuțiilor șefului Statului Român, acestuia îi revine obligația să se preocupe de situația confesională a cetățenilor români și a etnicilor români de peste hotarele actuale ale țării. Președintele Băsescu și-ar face datoria legală, dar și morală, dacă ar ridica, în discuțiile cu omologul său, Nicolae Timofti, dar și în cele cu premierul Vladimir Filat, problemele Mitropoliei Basarabiei nesoluționate de către puterea executivă din Republicii Moldova (Președinția și Guvernul). După cum am arătat mai sus, aceste probleme nesoluționate sunt: a) retrocedarea Arhivelor Mitropoliei Basarabiei confiscate de sovietici la Craiova, în 1946, și integrate în fondul arhivistic de stat; b) retrocedarea clădirilor Mitropoliei Basarabiei spoliate de către statul sovietic ocupant deținute în prezent de către Guvernul Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a reprezentat întotdeauna un test de europenitate pentru autoritățile de la Chișinău. Din 1992, când a fost reactivată canonic, și până în prezent, acestă structură locală a Bisericii Ortodoxe Române la răsărit de Prut a fost nedreptățită, într-un grad mai mare sau mai mic, de către toate cele 12 guverne de la Chișinău, fără excepție: Sangheli I, Sangheli II, Ciubuc I, Ciubuc II, Sturza, Braghiș, Tarlev I, Tarlev II, Grecianîi I, Grecianîi II, Filat I, Filat II. Prin refuzul de a-i retroceda bunurile confiscate abuziv de către statul sovietic ocupant, Guvernul Republicii Moldova lipsește Mitropolia Basarabiei, în mod voit, de propria sa bază economică. Totodată, Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să-i ofere Bisericii Ruse resursele financiare necesare pentru ca aceasta să-și construiască o nouă catedrală la Chișinău. Actualul guvern de la Chișinău, ca și toate celelalte anterioare, se situează pe pozițiile statului sovietic ocupant când este vorba despre Biserica Ortodoxă Română de la răsărit de Prut. Ca să ilustrăm atitudinea Guvernului Filat față de Mitropolia Basarabiei, vom reda în continuare un fragment din scrisoarea fostului ministru al Justiției, Alexandru Tănase, nr. 03/4412 din 11 iunie 2010:

„În temeiul indicației Guvernului nr. 1116-607 din 19 mai 2010, în comun cu organele administrației publice centrale desemnate, Ministerul Justiției a examinat adresarea Mitropoliei Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor nr. 105/2 din 5 mai 2010, parvenită repetat spre examinare și relevă că, în esență, asupra majorității problemelor abordate în demersul dat, se reiterează poziția expusă în avizul Ministerului Justiției nr. 03/7543 din 01.12.2009, și anume: (…) Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate (sau prezumție a existenței dreptului de proprietate asupra bunurilor naționalizate de regimul totalitar sovietic) – comunicăm că în perioada anterioară declarării independenței Republicii Moldova nu exista proprietate privată (în sensul actual) asupra edificiilor și lăcașelor de cult, ca rezultat al naționalizării acestora. Astfel, potrivit punctului 28 din Regulamentul asociațiilor religioase din RSSM, aprobat prin Ordinul Prezidiumului Sovietului Suprem al RSSM din 19 mai 1977, toate casele de rugăciuni, precum și bunurile necesare exercitării cultului transmise pe bază de contract credincioșilor care au format asociația religioasă, cumpărate de ei sau donate lor, constituia proprietate a statului. Acestea puteau fi transmise doar în folosință gratuită credincioșilor care formau societatea religioasă, în modul și condițiile prevăzute de contract.

Totodată, începând cu perioada privatizărilor, Legea nr. 627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare a stabilit în art. 3 alin. (3) interdicția de privatizare a obiectelor avuției statului care constituie patrimoniul culturii naționale. După republicare (în temeiul Hotărârii Parlamentului nr. 1546-XIII din 25 februarie 1998), în art. 3 alin (5) din Legea cu privire la privatizare a fost stabilită interdicția de privatizare a obiectelor ce fac parte din patrimoniul cultural național, incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Din aceste considerente, nu poate fi vorba despre un drept de proprietare asupra bunurilor care au fost naționalizate anterior de regimul sovietic, precum și despre încălcarea acestuia. Dreptul de proprietate a fost reglementat și putea fi dobândit asupra edificiilor și lăcașelor de cult, construite doar după declararea independenței Republicii Moldova. Edificiile și lăcașele de cult proprietate publică a statului sau proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale care nu au fost incluse sau au fost excluse din Registrul monumentelor au fost privatizate. De asemenea, atât Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și Constituția Republicii Moldova, garantează protecția proprietății private, legal dobândite, dar nu impune statul să restituie proprietățile naționalizate pe teritoriul actualei Republici Moldova, anterior dobândirii suveranității. La fel, nici CEDO și nici Constituția nu se aplică raporturilor juridice apărute anterior intrării în vigoare (CEDO a intrat în vigoare pentru țara noastră din 12 septembrie 1997, iar Constituția din 18 august 1994), în virtutea principiului neretroactivității legii”.

Președintele Băsescu trebuie să ia atitudine față de asemenea puncte de vedere oficiale nedrepte, abizive și discriminatorii. Sperăm că o va face cu aceeași hotărâre și insistență cu care a impus în 2005, la unison cu partenerii europeni și transatlantici, realegerea lui Vladimir Voronin în funcția de șef al statului la Chișinău.

Pentru a declina eventuale pretexte privind depășirea ariei de competență a deținătorului fotoliului de la Cotroceni, vom arăta, în premieră absolută, că Uniunea Europeană a formulat deja un punct de vedere în această chestiune. Este vorba despre un Raport intern al Comisiei Europene privind libertatea religioasă în Republica Moldova, raport pregătit în mai 2011 și prezentat, spre luare de cunoștință, guvernului Filat. Din acel Raport ne interesează doar următorul fragment:

Libertatea religioasă.

Restituirea fostelor proprietăți ale Bisericilor istorice înregistrează restanțe serioase.

Temeiuri:

1. Lipsa sau existența incompletă a legislației privind restituirea proprietăților;

2. Nedorința autorităților RM de a aborda chestiunea.

Cazuri: 1. Episcopia Romano-catolică: Procese împotriva guvernului Republicii Moldova pentru restituirea proprietăților de care Episcopia Romano-Catolică a fost deposedată și recunoașterea drepturilor de proprietate asupra propriului ei patrimoniu. Catedrala Romano-catolică din Chișinău nu este proprietarea Bisericii Catolice, având statutul legal de bun dat în locațiune permanentă. Terenul adiacent Catedralei găzduiește în prezent Palatul Prezidențial. Biserica Catolică este dispusă să accepte despăgubiri în cazul în care restituirea in integrum nu este posibilă.

2. Mitropolia Basarabiei: niciuna dintre priprietățile ei nu i-a fost restituită, deși aceasta este “succesoare istorică, spirituală și canonică” a Mitropoliei Basarabiei de până la 1944. Principala revendicare a Mitropoliei Basarabiei este de a i se restabili dreptul de prorpietare asupra propriilor sale arhiove. Mitropolia Basrabiei intenționează să lase aceste arhive în gestiunea Arhivei Naționale, acolo unde acestea se află în present, ea revendicând doar dreptul de proprietate asupra lor. Există, de asemenea, o serie de clădiri care au înainte au aparținut de drept Mitropoliei Basarabiei. După ce a avut câștig de cauză într-un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind înregistrarea Mitropoliei Basarabiei, în prezent un alt dosar este pe rolul Curții, privind restabilirea statutului pe care l-a avut Mitropolia Basarabiei.

Mențiuni: 1. Restituirea proprietăților bisericești reprezintă în continuare o problemă în Republica Moldova.

2. Autoritățile Republicii Moldova, indiferent de culoarea lor politică, au evitat să ofere o soluție clară acestei probleme.

3. Restituirea proprietăților bisericești constituie, de asemenea, un element politic important, în special în cazul Mitropoliei Basarabiei.

4. Autoritățile Republicii Moldova tind să favorizeze Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove în detrimentul altor culte din țară.”

Chestiunile semnalate corect în acest Raport al Comisiei Europene trebuie să intre în mod automat pe agenda de discuție a autorităților de la București cu Președinția și Guvernul Republicii Moldova. Doar astfel chestiunea restituirii arhivelor Mitropoliei Basarabiei, în particular, ca și chestiunea proprietăților bisericești spoliate, în general, au șansa reală să fie soluționate în spirit european și în spiritul relațiilor de parteneriat special, privilegiat și strategic dintre România și Republica Moldova. Să vedem dacă preșeidintele Băsescu va acționa în sensul în care avem toată îndreptățirea să așteptăm. Ar fi un demers consensula cu cel al Uniunii Europene și pentru o cauză cu adevărat nobilă, dacă ne gândim, compatartiv, la consensul pe care l-a arătat în 2005 pentru realegerea președintelui Voronin.

3. Am arătat cu diverse ocazii că Guvernul AIE, condus de premierul Vladimir Filat, a refuzat oficial să anuleze Hotărârea nr. 740 cu privire la edificiile și lăcașele de cult, adoptată de guvernul Tarlev la 11 iunie 2002 împotriva Mitropoliei Basarabiei și în favoarea structurii locale a Patriarhiei Moscovei.  Atât Guvernul Filat, cât și majoritatea parlamentară a AIE au refuzat să opereze modificări și la alte legi prin care mitropolia Chișinăului a primit privilegii (Legea privind cultele religioase și părțile lor componente, Legea cu privire la sistemul național de pașapoarte etc.). Președinția Republicii Moldova, care dispune de drept de initiativă legislativă, a neglijat, de asemenea, aceste aspecte și nu a introdus proiectele de lege așteptate de Mitropolia Basarabiei. Departamentul de Stat al SUA a sesizat aceste aspecte an de an în Rapoartele sale privind situația drepturilor omului în lume. România, ca aliat al SUA, nu a acordat, la nivel oficial, aceeași importanță acestui subiect. Considerăm că este momentul ca șeful Statului Român să ia atitudine, sesizându-i pe factorii oficiali de la Chișinău în legătură cu aspectele despre care vorbim. Ar fi și aceasta o dovadă de consens cu partenerii americani într-o chestiune pe cât de concretă, pe atât de strategic importantă.

4. Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Chișinău, Marius Gabriel Lazurca, este singurul ambasador al unui stat membru UE și NATO care aparține sufletește și canonic, prin liberă alegere, unei structuri religioase conduse de la Moscova. Întrucât nu este vorba despre o persoană privată, faptul nu poate să nu ridice semne de întrebare. Presa de la Chișinău și București a scris despre complicitățile ambasadorului Lazurca cu structura locală a Patriarhiei Ruse de la Moscova și despre canalizarea către această structură a unor importante fonduri bugetare ale Statului Român, ca urmare a lobby-ului făcut de respectivul diplomat. Considerăm că președinttele Băsescu trebuie să se pronunțe asupra acestui caz ieșit din comun.  Șeful Statului Român are suficiente competențe legale pentru a nu evita să-și formuleze public atitudinea pe care românii din Basarabia, repuși în drepturile de cetățeni români sau încă nerepuși, o așteaptă nu doar cu viu interes, dar și cu un profund sentiment de regret și frustrare generat de apartenența ambasadorului român la structuri ecleziastice moscovite. Diplomația bisericească la care recurge Kremlinul pentru rațiuni geopolitice și geospirituale este o realitate. Faptul că la toamnă patriarhul Moscovei Kiril Gundiaev, șeful structurii de care ține jurisdicțional ambasadorul Lazurca, va reveni în Basarabia pentru a consfinți 200 de ani de la sfâșierea bisericească a Moldovei și 201 ani de la sfâșierea ei politică este plin de semnificații. Ce atitudine și ce replică are șeful Statului Român în această situație?

Nu știm dacă președintele Traian Băsescu va răspunde sau nu acestor așteptări legitime și firești. De un lucru suntem însă absolut siguri: atât Mitropolia Basarabiei, cât și Patriarhia Română (cea mai mare Biserică Ortodoxă din cuprinsul UE și a doua ca mărime în lume) vor urmări cu multă atenție vizita președintelui Traian Băsescu, din 1 februarie 2013, la Chișinău și discuțiile sale cu domnii Nicolae Timofti și Vladimir Filat.

Vlad CUBREACOV,

Președinte al Asociației ”RĂSĂRITUL ROMÂNESC”

Sursa: Ziaristi Online

Leave A Reply