Video / Maia Sandu, mesaj emoționant adresat românilor: „soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României (…) Orice biruință a României este și biruința noastră” 
CSAT: Atacuril cibernetice, destinate să afecteze credibilitatea procesului electoral (…) Un candidat a beneficiat de un tratament favorabil pe TikTok 
Video: Preambul la Ziua Bucovinei. Omagierea lui Iancu Flondor și a lui Ion Pelivan. O veritabila lecție de istorie… 
Sub semnul „audiatur et altera pars”. Lansarea volumului „Universul Rusia. Tradiție și revelație” de Corneliu Vlad: O oportunitate de reflecție asupra relațiilor internaționale 
Termen Limită pentru Depunerea Dosarelor în Programul Național de Susținere a Natalității 
Marii Făuritori ai Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Regatul Român vor fi comemorați la Muzeul Național al Țăranului Român 
București și Cernăuți, gazde pentru lansarea volumului al II-lea al lucrării documentare „Călătorii identitare. Românii megieși” al autorului Mihai Nicolae 
VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 
In urma cu 101 ani, pe 28 iunie 1914, au fost trase focuri de arma in plina strada, intr-un oras din sudul Europei
In acea zi fatidica, asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei in Sarajevo a fost trecuta cu vederea de multi, insa tragicul incident a fost folosit ca pretext peste 6 saptamani pentru declansarea Primului Razboi Mondial.
Larry Elliott, jurnalist la The Guardian, sustine ca decizia premierului grec Alexis Tsipras de a organiza un referendum pe tema reformelor ce fac obiectul negocierilor cu creditorii internationali are potentialul de a deveni un nou „moment Sarajevo”.
„Aceasta criza nu are legatura doar cu problemele pe care le vor intampina bancile grecesti in urmatoarele zile sau daca institutiile internationale au fortat mana elenilor, ci e vorba despre viitorul monedei euro”, se arata in articolul citat.
Cu siguranta, liderii de pe Batranul Continent vor discuta despre cum au de gand sa bage Grecia in carantina. Cei trei oameni care au condus negocierile din partea creditorilor – Christine Lagarde de la Fondul Monetar International, Jean Claude Juncker de la Comisia Europeana si Mario Draghi de la Banca Centrala Europeana – pot spera ca populatia tarii mediteraneene nu va tine partea lui Tsipras in cadrul referendumului.
In aceste circumstante, daca nu va iesi invingator, premierul va fi nevoit sa ceara alegerile anticipate. Iar daca scrutinul va fi castigat de Noua Democratie, de exemplu, e posibil ca Atena sa se supuna conditiilor troikai.
Dar nimeni nu poate garanta ca acest lucru se va intampla. Creditorii internationali au dat de inteles (nu mai devreme de saptamana trecuta) ca Tsipras va ceda si va accepta oferta finala. Insa s-au inselat. „Fondul, BCE si Comisia Europeana au facut o eroare fatala, iar acum au pierdut controlul”, potrivit The Guardian.
Bancile elene, tinute artificial in viata
Banca Centrala Europeana a transmis ca va mentine finantarea de urgenta a bancilor grecesti, la nivelul convenit vineri.
Acestea au ramas in viata doar datorita fondurilor injectate de institutia condusa de Draghi. Insa bancile elene au anuntat ca vor fi inchise pana pe 7 iulie, iar retragerile sunt limitate la 60 de euro pe zi.
Ce urmeaza la Atena? Guvernul ar trebui sa pregateasca planurile de contagiune pentru iesirea din zona euro. Liderii eleni sustin ca acest lucru nu e de dorit, insa, daca referendumul decide asa, atunci dorinta poporului e suverana.
Cipru a ramas in zona euro dupa impunerea controalelor de capital, insa a avut nevoie de aprobarea celorlalte state membre si a acceptat mai multe masuri de austeritate.
Situatia statului elen e grava
Creditorii au avut dreptate sa impuna masuri. Produsul intern brut al Greciei este la 25% fata de nivelul de dinainte de criza, o patrime din populatie e somera, astfel ca revenirea era un proces dificil. Dar deciziile creditorilor nu ar impulsiona economia, avand in vedere ca au propus masuri precum cresteri de taxe, care vor elimina si ultima picatura de vlaga care ar fi revitalizat economia si ar fi condus la scaderea poverii datoriei.
Daca Grecia se afla in afara euro, sfatul FMI ar fi fost altul, anume sa deprecieze moneda, iar creditorii ar fi fost nevoiti sa suporte o taiere a datoriei. Mai mult, ar fi impus noi masuri de austeritate.
Dar optiunea nu a fost una viabila pentru Grecia, asa ca singura cale a fost sa scada pensiile si salariile.
Erori fatale
The Guardian aminteste ca zona euro a permis intrarea unor state, chiar daca acestea nu erau nici pe departe la fel de competitive ca Germania. Un pact de stabilitate si crestere desemnat pentru a controla bugetele a fost doar un substitut insuficient pentru o uniune fiscala.
Iar inca de la inceput era clar ca singurul mecanism pentru a rezolva problemele unei tari era impunerea unor masuri de austeritate.
Iar Grecia e rezultatul catastrofal atunci cand politicul vine inaintea economiei, potrivit analizei citate.
In cazul unui Grexit, ideea monedei euro este distrusa irevocabil si se va crea un precedent. Mai mult, pietele financiare vor taxa fiecare tara care pare vulnerabila, tocmai de aceea criza prin care trec elenii reprezinta una existentiala pentru intreaga uniune monetara.
„Unii spun ca Grecia e doar o tara mica si insignifianta, iar zona euro e mai puternica decat in timpul crizei din 2012. Insa aceeasi parere o aveau si liderii de pe Batranul Continent in iunie 1914″, incheie articolul citat.
Andrei Lisenco (R. Moldova/Găgăuzia)
Editor Flux News MD / romaniabreakingnews.ro
