ROMÂNIA BREAKING NEWS

, / 731 0

Corupția din R. Moldova! O nouă șansă imensă ratată la Riga!

SHARE

Republica Moldova, care urma să obțină o perspectivă europeană clară la summit-ul Parteneriatului Estic al UE de la Riga, a ratat această șansă din cauza nivelului înalt al corupției și a guvernului minoritar.

Vestea tristă reiese dintr-o declarație făcută încă în luna martie 2015 de către șeful diplomației de la Chișinău, Natalia Gherman, după o întrevedere avută cu omologul său din Letonia, Edgars Rinkevičs, a cărui țară exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

Natalia Gherman a spus atunci că „Republica Moldova nu va depune cerere pentru obținerea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga”. Și a continuat: „Summit-ul de la Riga este un prilej bun pentru a raporta colegilor din UE cum se dezvoltă procesul de reforme în conformitate cu Acordul de Asociere. Cererea de aderare pentru obținerea statutului de candidat nu este un scop în sine. Este un instrument, o etapă care urmărește să ne pregătească pentru realizarea obiectivului strategic – lansarea următoarei etape a negocierilor de aderare la UE”, a spus ministrul moldovean de Externe.

Alianța minoritară a spulberat visul european al Moldovei

Cu totul altceva spunea Natalia Gherman în septembrie 2014 (când la guvernare se afla o coaliție pro-europeană sigură – PLDM-PD+PL) în cadrul unei întâlniri cu diaspora moldovenească din statele New York și New Jersey. Atunci Natalia Gherman era sigură că Moldova va depune o cerere de aderare la UE în 2015. La fel de sigur era și premierul de atunci al Republicii Moldova, Iurie Leancă. Într-un interviu pentru „Euronews” el spunea că „Republica Moldova va depune cererea de aderare la UE în a doua jumătate a anului 2015, iar în 2019-2020 ar putea deveni membru al UE”.

După ce Iurie Leancă a fost înlocuit la Guvern, cu votul deputaților PLDM-PD+Partidul Comuniștilor, fiind învestit guvernul lui Chiril Gaburici, chiar dacă Natalia Gherman și-a păstrat funcția, mesajul pro-european al Chișinăului s-a depreciat la nivelul cancelariilor europene. Mai mult, zgomotoasele scandaluri de corupție și tărăgănarea procesului de reformare a justiției au decepționat UE, determinând diplomații europeni să trimită la Chișinău semnale din ce în ce mai dure, inclusiv avertismente privind stoparea integrală a finanțării.

Donald Tusk: Nu e interzis să visați!

Miercuri, 20 mai, cu o zi înainte de începerea reuniunii Parteneriatului Estic de la Riga, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că Moldova, Georgia și Ucraina au tot dreptul să viseze la aderarea la UE, dar a precizat că UE nu va face „promisiuni lipsite de acoperire, cum că acest lucru ar putea fi posibil mâine sau poimâine”.

El a spus într-un interviu pentru „Europa Liberă” că Uniunea Europeană nu dorește să dezamăgească țările aspirante și că Acordul de Asociere și ridicarea vizelor pentru moldoveni sunt dovezi că UE este un partener predictibil și că în viitor aceste țări ar putea sa se regăsească într-o singură organizație politică.

Pe de altă parte, fostul șef al delegației UE la Chișinău, Dirk Schuebel, susține, într-un interviu acordat agenției „Infotag” că nu este încă totul pierdut pentru Moldova în ceea ce privește integrarea europeană: ,,Noi la Bruxelles, nu considerăm că autoritățile moldovene au renunțat la cursul integrării europene. În pofida faptului că Guvernul este minoritar, acesta face declarații despre sarcini ambițioase de implementare a reformelor. A rămas doar ca aceste cuvinte frumoase să fie confirmate prin fapte. Aceasta înseamnă că noi vrem să vedem rezultate: în lupta contra corupției, în respectarea drepturilor omului, libertatea presei, respectarea drepturilor investitorilor și în crearea condițiilor pentru aceștia. Este foarte important ca scandalurile din domeniul financiar-bancar să fie rezolvate transparent, conform legii și în interesul cetățenilor. Noi vom monitoriza în cel mai atent mod această problemă”, a spus diplomatul european.

Marian-Jean Marinescu: Moldova să forțeze ușa UE peste 4-5 ani!

Europarlamentarul slovac Ivan Štefanec susține, la rândul său, că UE este conștientă că în Moldova, Ucraina și Georgia, care au semnat deja Acordul de Asociere cu UE, există o anumită așteptare ca urmare a summit-ului de la Riga – „aceste țări așteaptă un semnal pentru viitor”. Potrivit lui, cel mai important lucru care ar trebui să îi motiveze pe cetățenii din aceste țări să creadă în proiectul european este faptul că, „spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană oferă stabilitate și pace”.

Totuși, în opinia europarlamentarului român, Marian-Jean Marinescu, „dacă Guvernul de la Chișinău va continua să facă reforme, conform Acordului de Asociere, Republica Moldova poate fi gata, în 4-5 ani, să forțeze UE să o primească”.

Potrivit lui, Uniunea Europeană se va mai extinde și următoarele „ținte” ar putea fi Balcanii de Vest și Republica Moldova, „Chișinăul trebuie să profite de acest lucru”, a spus Marinescu. Europarlamentarul român a menționat necesitatea creării unei majorități parlamentare pentru susținerea reformelor pe care trebuie să le facă Guvernul.

Gafă asumată: Filat vrea alianță cu PL

Necesitatea unei alianțe pro-europene sigure la nivel parlamentar se pare că este conștientizată cel puțin de către liderul unuia dintre partidele din actuala coaliție minoritară. Liderul PLDM Vlad Filat a declarat că „după alegeri (14 iunie – alegeri locale generale) va trebui să avem discuții serioase privind instituirea unei majorități parlamentare clare. Avem nevoie mai mult ca oricând de stabilitate pentru a putea implementa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pentru a promova noi reforme. Cetățenii au ales calea de dezvoltare și aceasta este integrarea europeană. Oricâte speculații s-ar face pe această temă, Moldova va continua calea integrării europene. Noi nu vom devia de la acest obiectiv pentru că integrarea europeană nu se negociază”, a spus Filat.

Reacția liberalilor (ignorați, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, de PLDM și PD, care au preferat o alianță și un guvern minoritar sprijinit de comuniști) a fost scurtă: „O alianță de guvernare cu Partidul Liberal va fi posibilă doar după ce va fi întors miliardul de euro furat și după ce va fi numit un procuror general din UE”, a menționat deputatul PL, Valeriu Munteanu.

La summit-ul de la Riga, Republica Moldova va fi reprezentată de șeful statului Nicolae Timofti și de ministrul de Externe, Natalia Gherman. Președintele moldovean va avea întrevederi oficiale cu președintele Republicii Letonia, Andris Bērziņš, cu președintele Republicii Franceze, Francois Hollande, precum și cu alți oficiali europeni.

Scurgere de informații: Ceață densă peste Moldova

În presa de la Chișinău au apărut detalii dintr-un proiect de declarație a summit-ului de la Riga. Dacă nu va suferi modificări, acesta va dezamăgi în mod sigur Moldova, dar și Ucraina și Georgia. În text se arată doar că, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și Parteneriatului Estic, participanții reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambițiilor și scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE și membrilor săi suverani să decidă cum vor să procedeze în relațiile lor”.

În ceea ce privește situația din Ucraina, în proiectul declarației finale se menționează: „participanții la summit susțin cu putere toate eforturile vizând detensionarea și soluționarea politică, în baza respectării independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.

Ei îndeamnă toate părțile ”să implementeze rapid și integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk și pachetul de măsuri în vederea aplicării acestuia din februarie 2015″, adăugând că „se așteaptă ca toate părțile să-și onoreze angajamentele asumate în acest cadru”.

Rusia este menționată numai în contextul anexării ilegale a Crimeii, pe care textul proiectului o denunță drept o „încălcare a legislației internaționale și o provocare directă la adresa securității internaționale”.

Ambasadorul moldovean la UE, Eugen Caras, susține că în contextul crizei din regiune, Republicii Moldova își dorește ca la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga să-i fie recunoscută perspectiva de integrare europeană. Potrivit lui, textul declarației summit-ului apărut în presă nu trebuie privit ca o „sancționare” a Moldovei din cauza instabilității politice și speră că documentul final va arăta, totuși, altfel.

România pledează cauza Moldovei

La începutul acestei luni, și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a pledat, în Parlamentul de la București, pentru oferirea unei perspective europene clare Republicii Moldova la Riga: „Este de datoria statelor membre ale Uniunii Europene să ofere o perspectivă europeană Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, state care doresc să devină parte a UE”, a menționat el.

Iar luni, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), șeful diplomației române a pledat pentru o politică mai activă a UE în Est, în special în privința Moldovei. El a subliniat în mod deosebit importanța sporirii solidarității între statele membre UE, adoptarea unei poziții pro-active a UE în vecinătatea estică și cea sudică și coordonarea acesteia cu NATO, sprijinirea membrilor Parteneriatului Estic, inclusiv pentru gestionarea comună a amenințărilor de securitate.

Sursa: dw.de prin romaniabreakingnews.ro

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press