ROMÂNIA BREAKING NEWS

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ DIN UCRAINA: Ucrainenii au ales un nou Parlament

Ucrainenii au ales un nou Parlament
Alegerile legislative din Ucraina, desfășurate la 28 octombrie, au demonstrat încă o dată că societatea ucraineană, orientată când spre est, când spre vest, este greu de convins că o integrare europeană, chiar și „parțială”, ar fi cea mai ușoară metodă de a renunța la stilul de viață sovietic, chiar dacă la urne s-au prezentat, totuși, circa 58% din cetățenii cu drept de vot.
Cele aproximativ 30% obținute de Partidul Regiunilor, susținut de președintele Viktor Ianukovici, arată că peste 6.000.000 de ucraineni acceptă orientarea pro-rusă a Ucrainei, promovată de partidul șefului statului. Pe de altă parte, peste 25% dintre alegătorii ucraineni au votat cu partidele din Opoziția Unită “Batkivșcina”, a fostului premier condamnat Iulia Timoșenko, pronunțându-se astfel împotriva actualei guvernări și, cu siguranță, în favoarea unei apropieri mai aprofundate a Ucrainei de Occident, chiar dacă nu toți cei peste 5.000.000 de susținători ai opoziției doresc ca țara lor să adere la Uniunea Europeană sau la NATO.
În același timp, în cadrul scrutinului legislativ, ucrainenii arătat că s-au săturat de clasa politică, prea îmbătrânită și oligarhizată, alegând să voteze un partid relativ nou pe arena politică din Ucraina – Alianța Democratică Ucraineană pentru Reforme (UDAR/LOVITURA, în traducere) a pugilistului Vitali Kliciko. Formațiunea politică respectivă a reușit să stârnească interesul a aproape 3.000.000 de ucraineni, fiind votată de circa 14% din alegătorii care s-au prezentat la urne. Aceasta, însă,  nu înseamn că politicile socialiste, populiste și, de ce nu, comuniste nu au priză la publicul ucrainean – Partidul Comunist din Ucraina a fost votat de peste 2.500.000 de ucraineni, obținând mai bine de 13%.
Marea surpriză a alegerilor din 28 octombrie a fost, însă, succesul partidului naționalist „Svoboda”, care a fost votat, de asemenea, de mai mult de 2.000.000 de persoane, ajungând la un scor de peste 10%. Deși cu un discurs politic uneori prea radical și cu apucături homofobe, “Svoboda”a reușit să devină, oarecum, zidul ucrainenilor împotriva inflențelor “Lumii Ruse” și a tot ce înseamnă dezrădăcinarea populației și rusificarea culturii naționale.
Ca de obicei, partea estică a Ucrainei a votat, în mare parte, cu Partidul Regiunilor, iar cei din “Ucraina Occidentală”, vesticii, cu partidele democratice, în special cu “Batkivșcina” Iuliei Timoșenko. În ceea ce privește românii din Ucraina, aceștia au fost, ca de fiecare dată, atrași când în stânga, când în dreapta, fiind ademeniți atât cu promisiuni materiale, cât și cu “respectarea drepturilor minorităților”, de parcă acestea, dacă sunt garantate de Constituție, nu ar trebui și respectate. Prin urmare, pincipala bătălie pentru minoritatea românească din Ucraina a avut loc în regiunea Cernăuți, candidații venind cu promisiuni referitoare la sporirea drepturilor, școli românești, asigurarea utilizării fără restricții a limbii române etc.
Publicația Zorile Bucovinei scrie că, în majoritatea localităților românești din zona Cernăuților, pe primul loc s-a clasat partidul de opoziție “Batkivșcina”, poate ca urmare a nerespectării promisiunilor făcute în ultimii ani de reprezentanților Partidului Regiunilor.
În ziarul cernăuțean Libertatea Cuvântului, unii nord-bucovineni din circumscripția electorală 203 își exprimă regretul că “au pierdut ultima șansă de a avea în Rada Supremă de la Kiev, alături de parlamentarul de etnie română Ion Popescu, încă un reprezentant al românilor, deoarece patru români din ținut au candidat pe listele uninominale”. “Ne-am vândut prea ieftin demnitatea de român și ne-am lăsat cumpărați de niște oameni care s-au îmbogățit cu câteva săptămâni înainte de alegeri, umblând din casă în casă după datele alegătorilor, în schimbul a 100-150 de hrivne (aproximativ 20 de dolari). Dacă și unii dintre membrii asociațiilor românești din regiune au ajuns să împartă bani la oameni, doar ca să voteze un alt candidat, numai să nu fie român, atunci despre ce mai poate fi vorba?” – se întreabă un nord-bucovinean, citat de Libertatea Cuvântului. Un alt român susține că dezbinarea care mai există între asociațiile românești din regiunea Cernăuți și nedorința de a susține un singur lider român au dus la situația actuală, în care niciunul dintre cei patru candidați de etnie română din circumscripția 203 nu a acumulat numărut necesar de voturi.
Între timp, cei mai mulți observatori europeni au declarat că alegerile parlamentare de duminica trecută reprezintă un pas înapoi pentru Ucraina, denunțând un recul al democrației în această țară. Cu toate acestea, președintele și premierul de la Kiev, Viktor Ianukovici și Mikola Azarov, sunt mulțumiți de modul în care s-au desfășurat alegerile și susțin că acestea “au fost transparente, corecte și au deschis calea spre integrarea europeană a Ucrainei”.
Vitalie Ceban, Cernăuți

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: