Serviciul român de Informații Externe (SIE) este la curent cu ce se întâmplă în Moldova și întreține relații bune cu Serbia, în timp ce Ungaria, îngrijorată de etnicii maghiari din străinătate, spionează România și Slovacia, deși teoretic n-ar avea voie să o facă, fiind membre NATO, scrie European Voice, transmite NewsIn.

În contextul scandalului recent de spionaj dintre SUA și Rusia, ziarul de la Bruxelles publică articolul intitulat „Adevărații spioni își fac griji despre cheltuieli, nu în legătură cu spionajul”. Deși apare fără semnătură, publicația menționează că autorul este corespondentul The Economist pentru Europa Centrală și de Est.

„Ghidul spionilor din Europa Centrală”

Acesta precizează că articolul se vrea „un ghid despre spionii din Europa Centrală și potențiala lor interferență competitivă – totul bazat, desigur, pe presupoziții și bârfe”. Autorul, care a locuit la Berlin în timpul Războiului Rece, apoi în statele baltice, Viena, din nou Berlin și Moscova, admite că are mai degrabă prejudecăți despre spioni și arta spionajului, dar spune că această activitate nu este decât rareori spectaculoasă – imaginea cu care au obișnuit cărțile și filmele din domeniu -, mai degrabă având similitudini cu birocrația din sectorul public, pentru că spionii lucrează îndeobște cu material care este deja de domeniu public.

În concluzie, autorul își permite să alcătuiască o hartă a spionajului în regiune, precizând că pleacă de la presupuneri, zvonuri, și nu de la informații secrete. El își propune să alcătuiască o „listă a dorințelor” spionilor din regiune, prezentând țintele potențiale, logice, ale acestei activități.

Astfel, serviciile Poloniei, AW, vor să știe în primul rând ce se întâmplă în Belarus, Kaliningrad și Ucraina. Își fac griji (așa cum își fac griji și colegii lor din serviciile militare de informații) despre comanda și controlul forțelor ruse de acolo, în special al celor cu acces la arme nucleare (principalele griji sunt legate însă mai degrabă de un accident sau de vânzarea unor astfel de materiale decât de declanșarea unui război, precizează autorul). Alte probleme pentru spionajul polonez includ procesul de luare a deciziilor și ceea ce ține de succesiune în Ucraina și Belarus.

Spionajul extern ceh a excelat în timpul Războiului Rece și încarnarea lui modernă, ÚZSI, păstrează această caracteristică de competitivitate în țările arabe, așa cum face, de altfel, și Polonia, ceea ce ajută la eforturile globale antiterorism. Spionii cehi supraveghează atent gangsterii ruși și banii murdari. Nu și-au actualizat site-ul în engleză de câțiva ani – o inteligentă cacealma, fără îndoială, comentează autorul.

Serviciile ungare MKIH sunt îngrijorate de vecini, în special dacă nu îi tratează cum trebuie pe etnicii maghiari. Nu este un sentiment, este o practică. Ultimul lucru pe care și l-ar dori Ungaria este să fie implicată într-un conflict etnic la frontiere. Teoretic, Ungaria nu ar trebui să spioneze România și Slovacia, ambele țări membre NATO. Dar o face.

Și Serbia a făcut obiectul unei atente monitorizări, scrie European Voice. Teabeamet, serviciile estone, SAB din Letonia și VSD-ul Lituaniei se concentrează pe cooperarea discretă cu țările din NATO și alți aliați. Contraspionajul lituanian a ajutat serviciul de securitate britanic să prindă câțiva presupuși teroriști republicani irlandezi. Unul dintre ei este judecat în prezent la Vilnius.

SIE este foarte informat despre Moldova și are legături bune cu Serbia

SIE din România este locul unde poți merge ca să afli despre Moldova și are legături bune cu Serbia, scrie European Voice. Serviciile bulgare NRS sunt bune în privința Balcanilor de Vest.

Slovenia și Croația obișnuiesc să se spioneze reciproc, dar fără îndoială vor înceta odată ce ambele vor fi în UE, scrie autorul, care are totuși o atitudine circumspectă atunci când face această afirmașie.

Serviciul SBU al Ucrainei a trecut recent printr-o perioadă grea. De obicei era într-o competiție acerbă cu FSB-ul și SVR-ul din Rusia, dar acum agenții ucraineni au sentimentul lipsei sprijinului politic.

A depune eforturi serioase pentru a afla secretele altor țări este costisitor, înseamnă o muncă dificială și adesea se dovedește a nu fi necesar. Aceasta nu înseamnă că spionii stau degeaba: pot fi îngrozitor de ocupați cu alte lucruri, cum ar fi să-și facă griji pentru pensii, promovări, cheltuieli și în unele cazuri despre afacerile lor comerciale, conchide autorul articolul din European Voice, preluat de Historia.ro