ROMÂNIA BREAKING NEWS

Cernăuți / Academicianul Vasile Tărâțeanu a suferit un atac cerebral

Cernăuți / Academicianul Vasile Tărâțeanu a suferit un atac cerebral

Surse de la Cernăuți (Ucraina), au comunicat redacției RBN Press, vestea că patriotul român, Vasile Târâțeanu (foto),  a suferit un atac cerebral. Nu cunoaștem detalii despre condițiile sau cauzele care au determinat atacul cerebral, însă este arhicunoscută situația de stres în care își desfășoară activitatea liderii românilor din Nordul Bucovinei, care sunt supuși la tot felul de presiuni, unele mai voalate și mai elaborate (vezi legea 13 a educației), altele la limita legii. Reamintim în acest sens intimidările prin descinderi și amenințări ale unor „naționaliști ucraineni” la sediul Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuți, sau chiar distrugerea drapelului românesc de pe fațada Centrului Cultural.

Fostul Consul al României la Cernăuți, Corneliu Ciubotaru, a confirmat pentru romaniabreakingnews.ro, situația domnului Târâțeanu și că în momentul acesta se află în afara oricărui pericol, în covalescență, urmând procedurile de recuperare. Membrii redacției ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press, transmit pe această cale, domnului TÂRÂȚEANU și familiei acestuia, cele mai bune gânduri, sănătate și revenirea cât mai grabnică la activitatea care l-a consacrat, dedicată limbii și culturii române în regiunea Cernăuți.

Academicianul Vasile Târâțeanu este unul dintre românii care s-au remarcat în luarea de poziții ferme împotriva deznaționalizării românilor din Nordul Bucovinei, desnaționalizare care cunoaște și în prezent forme și căi care ating atât viața religioasa cât și sistemul educațional. În acest sens, nu de mult, Acad. Târâțeanu avertiza că:

„Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea și, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare” a declarat Vasile Tărâțeanu portalului bucpress.eu

Vasile Tărâţeanu s-a născut la 27 septembrie 1945 în Sinăuţii de Jos, localitate de frontieră tăiată în două prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Astăzi această parte de sat aparţine raionului Hliboca din regiunea Cernăuţi (Ucraina). A urmat şcoala primară în satul natal, iar studiile secundare şi superioare la Cernăuţi. Este absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii Cernăuţi (1972). Între anii 1969-1981, Vasile Tărâţeanu a fost redactor-corespondent al ziarului „Zorile Bucovinei”; redactor la redacţia emisiunilor în limba română a postului de radio Kiev (1981-1991); redactor fondator al ziarului „Plai românesc” (1990-1994); fondator al ziarelor „Arcaşul”, „Curierul de Cernăuţi”, „Junimea”; redactor-şef adjunct la revista „Familia română” (Oradea), potrivit revistei crainou.ro

Debutul publicistic l-a făcut în anul 1962. S-a ocupat de ediţiile de poezii ale lui Dumitru Hrenciuc: Ghiocel şi Mă uit în soare; membru fondator al Editurii „Alexandru cel Bun din Cernăuţi; membru fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi (1989); membru al Uniunii Scriitorilor din URSS (1988); membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina; membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (1997). A făcut parte din Colegiul Director al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina cu sediul în Rădăuţi.

Este membru fondator al Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi. A organizat trei congrese ale intelectualităţii româneşti din regiunea Cernăuţi şi alte manifestări culturale cu semnificaţii patriotice. Volume şi plachete de versuri: Harpele ploii (1981); Dreptul la nelinişte (1984); Linia vieţii (1988); Teama de înstrăinare (1990); Litanii din Ţara de Sus(1995); Litanii (1996); Pământ în retragere (1999); Şi ne izbăveşte pre noi (Timişoara, Editura „Helicon”, 1999); Iluzii şi lanţuri (Antologie ziaristică, Craiova, 2001); Dinafară (Timişoara, Editura Augusta, 2003).

Pentru merite deosebite Vasile Tărâţeanu a fost răsplătit cu premii, ordine şi diplome: Premiul „Mihai Eminescu” la ediţia a II-a a Festivalului cu acelaşi nume din Republica Moldova (1993); Premiul „Virgil Tatomir” (Bucureşti, 1993); Premiul „Bacovia” (Bacău, 1995); Marele Premiu „Nichita Stănescu” al Academiei Române (1997), alte diplome şi medalii.

În anul 2012 poetul Vasile Tărâţeanu a fost ales membru de onoare al Academiei Român.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: