ROMÂNIA BREAKING NEWS

Centrul Regional de Recuperare „Vasile Andrei” demarează programul „DizAbilitatea – un copil autonOM”

Centrul Regional de Recuperare „Vasile Andrei” demarează programul „DizAbilitatea – un copil  autonOM”

Comunicat de presă

Centrul Regional de Recuperare „Vasile Andrei” demarează programul „DizAbilitatea – un copil  autonOM” ”, program finanțat de Active Citizens Fund (ACF) și implementat de Asociația pentru copii cu dizabilități „Mă Bucur de Viață”.

 

„Într-o campanie de advocacy este foarte important să interacționăm în permanență cu oamenii. Cetățenii sunt cei care ne explică cum sunt afectați de o problemă, cum pot participa la soluționarea acesteia și, oricât de tehnică ar fi soluția, oamenii trebuie să participe la fiecare etapă. Din păcate, mulți nu fac asta pentru că necesită efort suplimentar, însă acest lucru este obligatoriu dacă vrei să creezi comunități și spații democratice. Trebuie să avem răbdare pentru că, de cele mai multe ori, rezolvarea unei probleme necesită foarte mult timp, fie că este vorba de a pune un bec pe o stradă sau a promova o modificare legislativă. Încă trăim vremurile când asta poate să dureze luni sau chiar ani. Dar nu trebuie să renunțăm după prima petiție la care nu ni s-a răspuns, s-o scriem pe a doua, a treia, să facem un marș, un protest, dar să nu ne oprim”. Experta spune că trebuie să le arătăm oamenilor cum anume îi afectează o problemă și cum viața lor se va schimba spre bine dacă această problemă nu va mai exista, vorbindu-le nu doar despre partea negativă, dar și de partea pozitivă a lucrurilor.

Sunt greu de combătut egoismul, lipsa de inițiativă, pasivitatea, cinismul, neîncrederea în instituțiile si liderii politici, înclinația spre corupție, necinstea, nepăsarea față de voluntariat, atâta timp cât practicilecontrare cetățeniei active au succes și sunt promovate de societate. Ce putem face? Credeți în puterea cetățenilor? Credeți că putem fi parte a procesului decizional?Putem, noi, cetățenii, avea o contribuție reală la îmbunătățirea deciziilor publice? Cum? Știați că majoritatea decidenților politici sunt obligați să-și anunțe public proiectele de acte normative inițiate? Care este cel mai recent proiect despre care ați aflat? Cum ați aflat? De ce principiul ,, voce unică” crește prioritatea problemelor unei coaliții de organizații? Cum pot fi asigurați decidenții că nu li se diminuează puterea prin colaborarea cu coaliții de advocacy? Nu putem cere autorităților publice să fie transparente, să manifeste integritate în achizițiile publice, să evite conflictele de interese și să descurajeze corupția, dacă nu ne construim, la rândul nostru, oreputație bazată pe profesionalism și pe un set consistent de bune practici ce resping discriminările, mita, comisioanele, cadourile, decontările de cheltuieli false și contribuțiile politice și caritabile interesate.

La 3 decembrie este marcată, în fiecare an, Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, pentru a promova incluziunea şi eliminarea prejudecăţilor faţă de aceste persoane. Pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea este o zi plină de semnificaţie, un prilej de reafirmare a valorilor şi drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi. Aşadar, şi anul acesta celebrăm Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi printr-o serie de activităţi culturale şi artistice desfăşurate la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Nr.2 – Băbeni. Evenimentele de astăzi, în special, şi toate activităţile noastre, în general, urmăresc promovarea înţelegerii problemelor legate de dizabilităţi şi mobilizarea suportului pentru demnitatea, drepturile şi bunăstarea persoanelor cu dizabilităţi

În prezent, conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de oameni trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre ei provin din țări dezvoltate, iar 50% nu au acces la sistem de îngrijire medicală. ONU doreşte ca întreaga lume să devină mai responsabilă în ceea ce priveşte integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate.

CAMPANIA 1 „Urban Renewal & Delivering New Investment in Cape Town” – Africa de Sud
 
 

Obiectivul

Schimbarea perceptiei publicului prin repozitionarea Districtului Financiar Central al Cape Town-ului ca zona a investitiilor de varf; atingerea unui nou nivel de investitii in zona, care sa depaseasca 250 de milioane de USD.

Motivatia

Sarcina asumata a fost aceea de a bloca «scurgerea» de capital din Districtul Financiar Central catre alte piete si de a schimba sensul acesteia la 180 de grade, precum si de a atrage noi investitii prin schimbarea perceptiei publice, utilizand activitati extensive de cercetare, planificare, lobbying si comunicare la nivel international.

Chiar daca obiectivul era clar, natura complexa a mediului sud african a facut ca mijloacele de atingere a obiectivelor propuse sa fie ceva mai complicate.

Proiectul a presupus activitati extensive de cercetare, creativitate, energie, expertiza si responsabilitate, dar a avut la dispozitie un buget extrem de limitat pentru o foarte larga si variata audienta. Perceptiile publicului au fost complet schimbate, obiectivul prevazut la capitolul investitii fiind depasit cu peste 70%.

Formularea problemei / descrierea oportunitatii

Victima a  tendintelor la nivel global, Districtul Financiar Central al CapeTown-uluia trecut printr-o perioada de declin pana in anul 1999, moment in care s-a format parteneriatul public privat  “The Cape Town Partnership”. Scopul declarat al acestuia a fost de de a rezolva problema “uzurii urbane”, a scurgerii de capital in favoarea altor arii geografice, a scaderii nivelului investitiilor in zona de interes si, nu in ultimul rand, de a cauta raspunsuri adecvate la problemele cresterii nivelului poluarii si a ratei crescande a infractionalitatii.

Prin intermediul acestui proiect s-au realizat imbunatatiri in domeniile sigurantei cetatenilor si al curateniei urbane, perceptia publicului incepand sa se schimbe dupa formarea unui mini-district de testare a proiectului, ale carei rezultate au inceput sa fie vizibile la sfarsitul anului 2000. La inceputul anului 2001 migratia de capital incepuse deja sa isi incetineasca ritmul, dar investitiile inca nu atinsesera cresterea scontata. In 2001, a demarat o campanie concertata si au fost stabilite tinte ambitioase de investitii pentru perioada de pana in aprilie 2003.

Intr-un mediu caracterizat de o lenta crestere economica, nu a fost deloc usor sa se obtina investitii, doar sprijinind initiativa in sine. Un factor nefavorabil era reprezentat de nivelul ridicat al impozitelor din Districtul Financiar Central. Dat fiind faptul ca DFC genera 20,7 % din economia orasului, 27,2 % din numarul de angajati si 15% din economia statului, obiectivul proiectului era prioritar, dar, cu toate acestea, era insuficient finantat. In mod evident, o campanie de Public Affairs construita in urma unei cercetari asidue si completata de o actiune de lobbying era calea cea mai fezabila pentru a reusi.

A fost implicata o larga audienta, lucru care a contat foarte mult tinand cont ca perceptia publica influenteaza considerabil atitudinea investitorilor. Provocarea a fost cu atat mai mare cu cat Africa de Sud este o societate foarte complexa, cu 11 limbi oficiale, o multitudine de culturi si religii si o mare plaja de venituri. La acest public s-a adaugat si o audienta internationala.

In competitia GWA 2003 a intrat campaniacare cuprinde activitatile realizate in numele « The Cape TownPartnership », in perioada ianuarie 2001 – aprilie 2003.

 

 

Cercetarea

Au fost necesare studii pe o gama larga de subiecte, printre care s-au numarat:

– Competitivitate

– Servicii

– Parteneriate

– Marketing (tendinte in marketingul global)

– Descentralizare/reduceri de impozite

– Managementul spatiului urban

– Transportul local

– Piete

– Comert cu amanuntul

– Spatii de parcare

– Proprietati

Planificarea

Obiective-cheie

Obiectivul principal: atragerea de noi investitii in Districtul Financiar Central al Cape Town, prin schimbarea perceptiei publice si modificarea de atitudine.

Sub-obiective:

– a face din Cape Town o zona de investitii competitiva pe plan international;

– a elabora o strategie de marketing agreata de proprietarii de afaceri si de actiuni;

– monitorizarea si imbunatatirea perceptiei publice prin comunicarea imbunatatirilor obtinute;

– mentinerea la un nivel ridicat a prezentei in media si altele.

Criterii de masurare

Succesul se putea masura cel mai bine prin indicatori ca:

– volumul de investitii atrase (obiectiv propus: 250 milioane USD, din care 85% de provenienta autohtona);

– schimbarea (demonstrata) a perceptiei publice;

– recunoasterea internationala a DFC drept zona atractiva de investitii;

– alte criterii pe subnivele ale proiectului.

Identificarea publicului-tinta

– mari companii si afaceri nationale, precum si organizatii de afaceri;

– detinatori de proprietati in DFC, in oras si in tara

– media locala, nationala si internationala

– comunitatea din Cape Town

– comerciantii locali si nationali

– investitori autohtoni si (partial) internationali

– turisti

– primaria orasului si administratia publica regionala

Formularea mesajelor

Continutul mesajelor a rezultat in urma cercetarii si a feed-back-ului din media:

– DFC este o zona investitionala de top;

– DFC este o zona competitiva din punctul de vedere al preturilor, curata, sigura, bine administrata si creativa

– Organizatiile internationale influente recunosc schimbarile pozitive produse in Cape Town

– Studiile arata ca DFC a evoluat considerabil ca zona investionala

– Expertii recomanda investitiile in DFC si investesc ei insisi

– Investitii majore in zona comerciala au rezultat in urma transformarilor

Canale de comunicare

– Publicarea de rapoarte de cercetare cantitative si calitative (la nivel local si international)

– Consolidarea relatiilor cu media

– Productia de materiale tiparite si electronice

– Lobbying: in sectorul public si privat

– Prezentari si speechuri business-to-business

– Utilizarea si promovarea site-ului Parteneriatului

– Expozitii internationale, conferinte pe teme de investitii

 

Bugetul

 

200.000 USD

Executia

Descrierea modului de implementare

– Realizarea de cercetari si studii de caz

– Redactarea de rapoarte de cercetare, strategii si recomandari pentru fiecare subproiect

– Masurarea perceptiilor si adaptarea strategiei in functie de acestea

– Identificarea pietelor-tinta pentru fiecare subproiect si a celor mai bune canale de comunicare

– Organizarea de intalniri cu presa si de lansari pentru fiecare subproiect

– Prezentari business-to-business pentru anuntarea evolutiei si noilor planuri

– Promovarea in cadrul unor evenimente internationale

– ValorificareabranduluiCapeTown in turism

– Dezvoltarea de noi publicatii

Evaluarea

– Pana in aprilie 2003, a fost obtinut un volum de investitii total de peste 450 milioane de dolari (targetul fiind de 250 milioane)

– Conform unui studiu realizat in 2002, perceptia publica s-a modificat fata de 1999 astfel: ponderea perceptiilor pozitive a crescut de la 9% la 62% in privinta sigurantei si de la 6,8% la 39% in privinta curateniei orasului

– Ponderea turistilor care au revenit in Cape Town a crescut de la 71% la 93%

– Acoperirea in media nationala: 19 editoriale, 15 titluri de prima pagina si alte 20 de titluri.

  CAMPANIA 2 „Credit Card Roulette” – Turcia  
     
   Desfasurata pe o perioada de 3 luni, campania a avut ca rezultat imbunatatirea gradului de protectie a celor 21 de milioane de utilizatori de carti de credit din Turcia care trebuiau sa faca fata unor debite in continua crestere, datorita metodelor arbitrare de schimbare a ratelor dobanzii la creditele astfel contractate. Campania a influentat toate bancile mari din Turcia sa isi schimbe politicile de plati prin cardul de credit, devenind expresia vocilor publicului larg, dar si a peste 1,1 milioane de familii care se aflau pe “listele negre” ale debitorilor. Camera de Comert din Ankara (CCA) – autorul acestui proiect – a folosit  comunicarea interna, relatiile cu media si abordarea tip business-to-business pentru a oferi un contact eficient intre consumatori, media, banci si autoritati publice.

 

Background

A fi posesorul unei carti de credit in Turcia este ceva normal; in schimb, responsabilitatile de natura financiara care decurg din acest statut sunt un fel de ruleta ruseasca. Motivele sunt compexe, iar pentru un milion de detinatori de carduri, chiar tragice. Situatiile de criza generate astfel au afectat 27 de milioane de cetateni, aproape intreaga clasa de mijloc a Turciei.Cartile de credit au fost introduse pe scara larga in Turcia in anii “80; intre 1990 si 1995, bancile au saturat piata trimitand carti de credit clientilor fara a face o analiza clara a posibilitatilor reale de plata ale acestora. Publicul neavizat a devenit astfel victima unei capcane a debitelor din imprumuturile astfel contractate, bancile luand masuri dure cu acei clienti care intarziau cu platile. In anul 2001, CCA a prevazut aceasta criza, alertand bancile si publicul, fara ca cei doi actori principali ai acestei drame sa ia masuri.

 Enuntarea problemei

Natura institutiei

 

CCA este un ONG, dar, in acelasi timp, este cel mai important “think tank” economic al tarii, fiind institutia autoare a unei liste impresionanta de initiative economice inteligente.

Problema specifica abordata de program

La o populatie de 67 de milioane de locuitori, in Turcia exista peste 21 de milioane de carti de debit si credit, 1,1 milioane de turci fiind pe listele negre ale bancilor din cauza intarzierilor la plata creditelor contractate. Existenta girantilor si a familiilor ridica numarul celor afectati la peste 8 milioane, cu un nivel al debitelor neachitate de peste 200 de milioane de USD. Bancile au impus 3 nivele de dobanzi in cazul cartilor de credit:

·         taxa standard de folosire a cardului 120 — 126%

·         majorare pentru intarzierea la platadebitelor – 180 %, la prima abatere

·         penalizari cuprinse intre 180 — 375% pentru restantele majore acumulate in timp

 

Nici unul dintre posesorii de carduri nu avea la dispozitie o copie a contractului care sa stipuleze cresterea arbitrara a sumelor cu care erau taxati atunci cand serviciul era folosit. Acestia nu erau la curent cu responsabilitatile lor sau cu ratele dobanzilor practicate de banci. Bancile nu au reusit sa anunte in timp util utilizatorii de cresterea tarifelor practicate. Familii intregi au fost afectate grav datorita dobanzilor si penalizarilor practicate: sinucideri ale membrilor familiei, faliment, divort, somaj sau chiar consecinte penale.

Pentru a aborda eficient aceasta problema, CCA a initiat doua campanii care s-au desfasurat in paralel. O campanie media pentru a forta schimbarea din proprie initiativa a atitudinii bancilor si o campanie de relatii publice si lobby care viza introducerea unor noi legi. Proiectul la care ne referim in acest material face parte din campaniamedia.

Zona geografica

Programul a fost implementat in Turcia.

Cercetare

Au fost folosite 3 programe de cercetare, doua efectuate inaintea campaniei si unul dupa. Metodologia a inclus interviuri individuale si focus-grupuri. Candidatii au fost selectati prin intermediul interviurilor stradale si al folosirii codului de strada al adresei pentru a identifica grupul socio economic din care cei chestionati faceau parte.

 

Principalele rezultate:

100% dintre acestia nu au primit o copie a contractului de la banca emitenta;

78 % nu au citit contractul inainte sa il semneze sau nu i-au inteles termenii;

73.7 % nu au inteles modul in care vor fi taxati de catre banca;

54.4 % foloseau un singur card de credit;

50.9 % foloseau cardul avand pe acesta suma minima acceptabila;

43.1 % au avut dificultati cu platile;

36.3 % au fost in imposibilitate de plata cel putin o data pe an;

33.6 % foloseau mai mult de un singur card — utitlizandu-l pe al doilea doar pentru a plati la timp debitul primului card;

5% au fost victime ale  dobanzilor la credite;

3% au fost in imposibilitate de plata a creditului;

73.4% nu cumparau bunuri daca nu puteau sa le plateasca cash.

– Creditul total anual disponibil catre consumatori era, conform datelor obtinute de la banci in septembrie 2002, in valoare de 2.4 miliarde de USD;

– Media debitului personal pe termen lung era de 2431 USD per detinator de card;

– Familiile din clasa de mijloc au fost cele mai afectate;

– A crescut cererea pentru masini la mana a doua si produse cosmetice si de igiena personala cu preturi mai mici;

– Consumatorii faceau cumparaturi local, pentru a reduce cheltuielile legate de folosirea cartii de credit;

– Gradul de folosire al masinilor si al telefoanelor mobile s-a redus cu 20%;

– Numarul de casatorii s-a redus cu 50%, numarul de divorturi a crescut cu 14%.

 

Planificare

Obiective

– Informarea consumatorilor despre drepturile si responsabilitatile lor prin intermediul unei surse independente de la care acestia sa poata obtine sfaturi si informatii de incredere.

– Lobby asupra sistemului bancar: intocmirea de contracte imbunatatite; schimbarea structurii de tarifare, restructurarea platilor debitelor intr-un sistem cu dobanzi mai mici la penalizarile datorate intarzierilor la plata.

– Acceptarea de catre banci a faptului ca utilizatorii nu fac fata dobanzilor la penalizarile pentru intarzieri.

– Lobby politic pentru introducerea unui nou suport legislativ care sa protejeze consumatorul.

– Incurajarea participarii mass media in oferirea de sprijin sau patronarea acestui program.

– Atragerea de partea campaniei a personalitatilor influente din domeniul afacerilor si cel al politicii din Turcia.

– Eliminarea de catre banci a “listelor negre” de rau-platnici.

-Identificarea CCA drept organizatie care serveste interesele consumatorului si ca un factor al schimbarii.

 Strategie

Strategia CCA s-a bazat pe:

– Folosirea studiilor pentru a confirma starea de fapt si impactul la nivel national;

– Transformarea victimelor listelor negre in persoane reale, cu povesti emotionante;

– Axarea pe impactul social si oferirea de solutii reale;

– Construirea unei campanii flexibile care sa permita raspunsuri rapide la oportunitati si obiective noi;

– Contestarea sistemului propus fara a cauta vinovati;

– Pregatirea angajatilor CCA pentru a oferi informatii de calitate la cererea consumatorilor;

– Sublinierea discordantelor intre legislatia europeana in materie de credit si cea turca din acelasi domeniu;

– Transformarea CCA in vocea publicului.

Categoriile de public  implicate

Grupurile tinta ale acestei campanii au fost:

–         Personalul CCA;

–         Consumatorii;

–         Mass Media;

–         Bancile;

–         Guvernul si administratia publica;

–         Comunitatile de afaceri, financiare si politica;

–         Liderii de opinie sociali si economici.

Formularea mesajelor pentru public

-Consumatori: CCA va furniza informatiile necesare pentru ca acestia sa inteleaga responsabilitatile care le revin. CCA este o institutie independenta si de incredere.

-Bancile: trebuie sa adopte reglementari riguroase, sa schimbe politicile de eliberare a cardurilor de credit, sa-si asume responsabilitatile si obligatiile.

-Media: va publica de studii de caz privind impactul schimbarilor asupra consumatorilor; participa activ la campaniade comunicare.

-Guvernul: va trebui sa introduca o noua lege de protectie a consumatorilor, incluzand reglementari privind nivelul datoriilor rezultate din utilizarea in necunostinta de cauza a cardurilor de credit.

Selectia canalelor de comunicare

–          Comunicare interna

–          Media

–          Linie telefonica gratuita a consumatorului

–          Corespondenta directa prin posta

–          Internet

–          Intalniri directe

 

Crearea de vehicule

Campania a tintit:

–          presa financiara si publicatii care se adreseaza consumatorilor, televiziunea si radio-ul;

–          intalniri personale ale presedintelui si echipei CCA cu reprezentantii bancilor, lideri de opinie si oameni de afaceri influenti;

–          linia consumatorului.

Actiuni de consultare

Pentru dezvoltarea si implementarea programului, presedintele CAA a numit o echipa manageriala formata din managerii departamentelor Juridic, Economic, Politic, Resurse Umane, IT si Comunicare din cadrul CCA. Consultarile au avut loc intre echipa CCA si reprezentanti ai ministerelor economic si de justitie, ai bancilor si editorilor din presa economica.

Executia

Programul a fost implementat utilizand urmatoarele discipline si canale: Comunicare Interna, Relatii media, Corespondenta directa, Linia consumatorului, Internet, canale business-to-business.

Septembrie — Octombrie 2002: Cercetare si planificare, completate de comunicare interna si training;

Noiembrie 2002 — Martie 2003: Campanie media monitorizata zilnic. Principalele puncte ale campaniei: anuntarea rezultatelor cercetarii; publicarea integrala a studiilor; Mediatizarea victimelor si transformarea acestora in povesti emotionante; Intalniri cu conducerea bancilor, cu ministri, politicieni si alti oficiali; Discursuri ale presedintelui CCA; Discursuri ale politicienilor; Elaborarea de declaratii de presa in urma acestor intalniri; Intalniri saptamanale cu presa; Mediatizarea unor cazuri dramatice de victime ale sistemului defectuos de eliberarea a cardurilor de credit (sinuciderea unui ofiter de armata din cauza datoriei acumulate si arestarea unui star de muzica pop).

Decembrie 2002 — Martie 2003: Prezentarea obiectivelor programului catre Guvern, Banci si Justitie.

Linia consumatorului: a fost deschisa in zilele de luni pana vineri inclusiv. Persoanele interesate au primit raspunsuri constand in informatii sau solutii concrete de rezolvare a problemelor.

Internet: Site-ul programului a inregistrat 50.000 de vizitatori in perioada campaniei.

Evaluarea

Constientizarea consumatorilor in privinta drepturilor si responsabilitatilor

–          Posesorii de carduri solicita in prezent copia contractului si un deviz de pret in avans

–          Cercetarile efectuate dupa implementarea programului au confirmat cresterea gradului de  intelegere a consumatorului si reducerea cheltuielilor efectuate pe cardul de credit

Punerea la dispozitia consumatorilor a unui punct de informare si consiliere

-Linia telefonica “Helpline” a inregistrat in primele 10 zile un numar de 8953 de apeluri; cu o media de 460 pe zi, in urmatoarele 3 luni; Linia continua sa functioneze si in prezent.

-Au fost primite 2107 scrisori de reclamatii, dintre care 478 au primit raspuns individual;

-Web-site-ul programului a inregistrat 50.000 de accesari in prima luna.

Bancile elibereaza copii dupa contracte si notificari de schimbare a dobanzilor 

–          12 banci (reprezentand 85% din piata bancara) au anuntat ca se angajeaza sa respecte obiectivele programului;

–          cea de-a doua banca din tara— ca marime — a semnat un protocol bancar pe aceasta tema in ianuarie 2003.

Sprijin politic pentru introducerea unei noi legi de protectie a consumatorului

– Guvernul a anuntat in Decembrie 2002 ca intentioneaza sa introduca noua lege a consumatorului- care a si fost aprobata in martie 2003.

Acoperirea in media

–          ca rezultat al comunicatelor, intalnirilor cu presa si aparitiilor TV, programul CCA a beneficiat de o mare vizibilitate in media timp de 23 de zile pe parcursul campaniei si a continuat sa retina atentia media in urmatoarele 5 luni.

–          prezenta in media s-a concretizat in 306 articole si 349 aparitii la televiziune.

Bancile elimina “lista neagra” a datornicilor 

-Bancile au fost de acord sa scoata de pe lista neagra clientii care si-au achitat datoriile.

 CCA a fost identificata de public drept organizatia care a aparat interesele consumatorilor si a determinat schimbarea sistemului de plati prin cardul de credit

–          Consumatorii, organizatiile de protectie a consumatorilor, media, guvernul, partidele din opozitie, parlamentari, formatori de opinie si reprezentantii bancilor au multumit CCA si i-au recunoscut acesteia puterea de influenta.

–          CCA continua sa primeasca cereri de informatii si indrumare pe diferite teme.

Presedintele CCA a fost premiat de Guvern cu “Excellent Services Award” si de alte doua grupuri care apara drepturile consumatorilor.

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: