Cel mai mare tezaur de aur dacic, după cel de la Sarmizegetusa, a fost scos la lumină într-un sat din Ucraina la granița cu România

Descoperire de excepție făcută de arheologi în Ucraina. Cel mai mare tezaur de aur dacic, după cele de la Sarmizegetusa, a fost scos la lumină într-un sat de lângă granița cu România. Este vorba despre bijuterii din aur masiv, vechi de 2.000 de ani. Cunoscută doar în cercurile științifice, comoara nu a fost expusă niciodată, relatează Digi24 Tv și citat de romaniabreakingnews.ro

Digi24 TV a prezentat, în premieră, imagini cu podoabele de o valoare inestimabilă.

Întinsă pe trei hectare și jumătate, cea mai nordică fortificație care a aparținut regatelor dacice este într-o zonă împădurită din satul ucrainian Mala Kopanya, la 30 de kilometri de granița cu România. Cetatea a fost descoperită, întâmplător, la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar abia în anii ’70 arheologii ucraineni au început să studieze sistematic fortificația.

În 1977 au început lucrările la cetatea propriu-zisă. În 2007 este atestat un nou loc, Celenița, unde s-au găsit morminte de incinerație dacică cu foarte multe obiecte”, spune Liuba Irina Horvat, cercetător la muzeul din Satu Mare.

„Prima etapă a cetății este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal”, spune Vjaceslav Kotigorosko, directorul Institutului de Cercetare a regiunii Transcarpatia a Universității Ujgorod.

Abia în urmă cu trei ani a fost scos la lumină tezaurul de aur dacic.

„Aici avem cele mai mari cantități de aur găsite într-un sit dacic cu excepția Sarmizegetusei, cele mai grandioase piese din aur”, spune Liviu Marta, directorul muzeului județean Satu Mare.

Printre pandative și brățări din aur se remarcă un colan numit de arheologi „torques”. S-a păstrat fragmentat în 20 de bucăți care au, în total, peste un kilogram.

„Aceste podoabe, torques, erau purtate doar de un conducător de rang înalt”, spune Vjaceslav Kotigorosko.

Piesele sunt păstrate în depozitele muzeului din Ujgorod și pot fi studiate doar de specialiști.

„Aceste obiecte sunt cunoscute cercetătorilor din circuitul științific, dar de filmat nu au fost filmate niciodată. Nu au fost expuse pentru că au nevoie de o pază specială și de un loc adecvat”, spune Josyp Kobal, muzeograf al muzeului din Ujgorod.

Arheologii cred că la Mala Kopanya ar fi fost un adevărat complex de clădiri, de mare importanță pentru studiul istoriei dacilor.

„Aici s-au găsit atât de multe materiale cât nu s-a găsit în nicio altă așezare sau cetate, cantitatea de obiecte este enormă”, spune Vjaceslav Kotigorosko.

Din acest motiv, autoritățile ucrainene vor să includă cetatea dacică într-un circuit turistic.

Sursa: Digi24 prin romaniabreakingnews.ro

Zona unde se află acest areal este practic porțiunea de Nord a Maramureșului Istoric

Despre românii din Maramureșul Istoric (drapta Tisei)

Românii din Maramureșul istoric de peste Tisa au fost uniți cu România, așa cum au cerut la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, puțin peste un an de zile. În acea perioadă s-au schimbat multe guverne la București, care au avut o viziune politică inconsecventă în negocierile de la Conferința de Pace pentru stabilirea frontierelor României. Dacă guvernul Al. Vaida Voevod a obținut promisiunea cehilor că vor recunoaște aproape tot Maramureșul istoric României, guvernul Averescu, care l-a succedat, a renunțat pur și simplu, retrăgând trupele române la sud de Tisa, fără să continue negocierile cu Cehia pentru încorporarea satelor românești în hotarele țării.
Așa au rămas peste Tisa în Cehoslovacia după 1921 și în Ucraina după 1944 românii din Apșa de Jos, Apșa de Mijloc, Biserica Albă, Slatina și alte sate vechi românești.

Astăzi sunt peste 40000 de români în satele românești din dreapta Tisei în Ucraina. Și mulți dintre ei au în casă Tricolorul, icoana sufletului lor și privesc cu dor peste Tisa, la țara la care visează și pe care o iubesc cu adevărat, la România. …

Sursa: danielvla.wordpress.com prin romaniabreakingnews.ro