Ce soluții oferă experți de la Washington? Analiza vulnerabilităților militare ale României în fața Rusiei și a propagnadei sale în documentele „Imperativele de la Marea Neagră”

Experți de la Washington: În România și Bulgaria, propaganda rusă exploatează păturile sociale care nu au beneficiat de aderarea la UE. Propaganda generată de Rusia în România și Bulgaria exploatează corupția, inegalitatea dintre veniturile populației și păturile sociale are nu au beneficiat de aderarea la Uniunea Europeană, avertizează un think tank de la Washington.

„În România și Bulgaria, propaganda generată de Kremlin exploatează persistența proastei guvernări, omniprezentă corupției oficiale, inegalitatea tot mai mare dintre veniturile populației și ascensiunea păturilor sociale care nu au beneficiat în mod semnificativ de aderarea la UE” – scriu analiștii Janusz Bugajski și Peter B. Doran, de la Center for European Policy Analysis.

Analiza de la Washington, sub titlul „Imperativele de la Marea Neagră”, mai arată că România „se luptă să țină sub control corupția, să crească transparența în administrație și să își pună la punct cadrul său slab de reglementare, care a inhibat investiții mari în industria militară și continuă să împiedice dezvoltarea tehnologică”.

Documente – Black Șea III web (22 Nov 2016) PDF, 1MB

De asemenea, Rusia manipulează aprovizionarea cu energie și aceste contracte cu țările din regiunea Mării Negre pe sistemul „zăhărelul și bățul”. Referitor la Bulgaria, studiul CEPA menționează vulnerabilitatea energetică față de Rusia, precum și politica externă și relația cu Rusia în continuă schimbare în funcție de modificarea puterii de la Sofia.

„Bulgaria este deosebit de vulnerabilă din cauza dependenței sale mari de combustibilii fosili din Rusia” – se mai arăta în analiza CEPA. Analiștii de la Washington oferă ca soluții pentru întărirea NATO în zona Mării Negre creșterea importanței economice a portului Constantă, fructificarea cunoștințelor din România și Bulgaria în domeniul securității cibernetice, precum și utilizarea centrului NATO de excelentă în HUMINT (informații obținute din surse umane), aflat la Oradea.

„Porturile Constanța (România) și Batumi (Georgia) ar putea juca un rol major în comerț și investiții economice. Investiții mai mari pot fi alocate securității cibernetice, profitând de bagajul de cunoștințe tehnologice românesc și bulgar. Mai multe resurse sunt necesare pentru activitățile militare cibernetice, prin care militarii români și bulgari să fie mai bine pregătiți să participe la eforturile comune ale NATO pentru a combate atacurile cibernetice” – scriu analiștii de la Washington.

Alte expuneri din analiza CEPA:

„NATO nu a dezvoltat o arhitectură eficientă de securitate a Mării Negre, care ar putea descuraja avansul Rusiei. Marea Neagră nu a fost o prioritate pentru Washington, în timp ce Turcia- vechiul stat NATO din regiune – a fost precaută față de implicarea statelor litorale într-un aranjament de securitate maritimă”.

„Proiecțiile Moscovei de putere maritimă pot împiedica forțele expediționare ale NATO de asistare a membrilor din prima linie în caz de atac sau de a oferi ajutor altor state vecine. De asemenea, aceasta reprezintă o amenințare directă asupra bazelor americane, cum ar fi cea de lângă portul românesc Constanța”.

„Întărirea militară a Rusiei prezintă și implicații de securitate pentru traficul maritim și poate afecta economiile din regiune. Riscul de perturbare a fluxurilor maritime comerciale crește. Transporturile de la Marea Neagră sunt importante pentru fluxul de petrol, cereale și alte produse de bază, iar strâmtorile Bosfor și Dardanele sunt printre cele mai critice puncte de blocaj pentru petrol din lume”.

„Rusia caută să promoveze divizarea între România, Bulgaria și Turcia, pentru a le împiedica să acționeze împreună. A intimidat Sofia să mai adere la organizațiile regionale de securitate și să mai construiască orice acord naval regional eficient, astfel subminând eforturile de coordonare maritimă în Marea Neagră”.

„Forțele militare ale României și Bulgariei sunt subfinanțate, subechipate și nu sunt pregătite pentru aceste noi amenințări de securitate”

Capabilităților militare ale României rămân slabe, deoarece țara are un buget de apărare relativ modest. Programul de modernizare lansat în 2007, a stagnat în mare măsură. Inadecvările militare sunt evidente la artileria României, armamentul anti-tanc, capabilități e la sol de apărare anti-aeriana, capacitățile de apărare de coastă și anti-debarcare și sprijin logistic.

Vulnerabilitățile României includ, de asemenea, capacități limitate navale pentru a securiza zona Deltei Dunării și a Mării Negre, precum și investițiile limitate în materie de „inovație tehnologică”.

Experții americani remarcă totuși că, „România și-a modificat în mod substanțial evaluările naționale de securitate, în urma războiului Rusia-Ucraina, atât în ceea ce privește atât strategia cât și operațiunile. Ca vecin al Ucrainei, România a perceput un grad ridicat de risc direct asupra intereselor sale de securitate națională”.

Alegerile prezidențiale din Bulgaria, câștigate de socialistul Rumen Radev, și demisia guvernului Borisov (de dreapta) „pot permite Moscovei să consolideze influența în Bulgaria, prejudiciind astfel angajamentul țării de a stimula apărarea Mării Negre”.

„Contextul este deosebit de nefast, în condițiile în care Putin a demarcat cu fermitate o zonă concretă de interes a Rusiei în Bulgaria, România și cele trei state baltice”.

„Scutul antirachetă din România este important din două motive: practice și strategice. Scutul de la Deveselu oferă părții europene a NATO un strat suplimentar de protecție împotriva amenințărilor cu rachete balistice din Orientul Mijlociu. De asemenea, Deveselu are și un rol psihologic important pentru apărarea aliaților NATO printr-o prezentă americană permanentă. Acest lucru ridică importanța strategică a României și creează un efect demonstrativ puternic în relațiile SUA-România. Ilustrează faptul că Washingtonul învestește pe termen lung în securitatea la Marea Neagră și contribuie la descurajarea amenințărilor” – au concluzionat experții CEPA.