Iurie Leancă

R. Moldova. Pro europeanul Iurie Leancă și-a lansat noul partid

Fostul premier Iurie Leancă și-a prezentat astăzi membrii grupului de inițiativă pentru lansarea Partidului Popular European din Moldova.

Printre membrii noului partid se numără Victor Chirilă, Oazu Nantoi, Octavian Țîcu, dar și alți foști miniștri și funcționari publici, informează unimedia.md preluat de România Breaking News.

Partidul va fi unul european nu doar prin denumire, dar si prin calitatea oamenilor politici. Ne dorim să contruim pentru oameni un partid adaptat după standardele europene. Să nu fie dependent de un singur lider și un singur finanțator. Oamenii pe care îi vedeți lângă mine sunt oamenii cu care punem bazale acestui proiect.

Un partid cu persoane de încredere, cinstiți cărora le pasă de țară în care trăiesc. Îi aveți în fața dumneavoastră pe oameni care au făcut R.Moldova să fie numită de oficialii europeni o poveste de succes. Nu întâmplător pornim cu o echipă de profesioniști. Este momentul să schimbăm modul în care se face politică în R.Moldova”, a declarat Iurie Leancă.

Iată lista grupului de inițiativă: 

Octavian Țîcu, fost ministru al Tineretului și Sportului

Victor Chirilă, director Asociației pentru Politică Externă

Ala Nemerenco, expert

Eugen Carpov, deputat

Oazu Nantoi, analist politic

Vlad Kulminski, fost consilier principal de stat

Eugen Sturza, fost șef de cabinet al prim-ministrului

Victor Lutenco, fost director al Biroului pentru Relații cu Diaspora

Eremei Priseajniuc, fost consilier principal de stat al premierului

Ghenadie Ciobanu, ex ministru al culturii

Valeriu Chiveri, fost viceministru de Externe

Iulian Groza, fost viceministru de Externe

Veronica Crețu

Oleg Lozan

Adrian Filat

Carolina Dodon

Elena Spînu

Denis Lungu.

Noul site al formațiunii va fi ppe.md, care se află deocamdată în reconstrucție.

Sursa: unimedia.md prin România Breaking News

Editor Lena Captari

 




Irina Vlah este noul bașcan al Găuguziei, aleasă printr-un scrutin cu incidente violente și anchete ale procuraturii

Canidatul independent susținut de PSRM, Irina Vlah (foto) a câștigat scrutinul desfășurat duminică în Autonomia Găgăuziei, cu 51,01%, transmite gagauzinfo.md citat de unimedia.md și preluat de România Breaking News.

Potrivit sursei, după examinarea tuturor proceselor verbale, Irina Vlah a câștigat din primul tur funcția de bașcan.

Pe locul doi s-a clasat deputatul PDM, Nicolae DUdoglo cu 19,05%. Valerii Ianioglo a acumulat 7,96%.

Fostul bașcan Dmitrii Croitor a luat 6,20% din sufragii. Pentru Oleg Garizan au votat 5,11%. Ruslan Garbalî a luat  4,98%, Alexandr Stoianoglo a acumulat 4,97%.

Leonid Dobrov, Serghei Cernev și Ilie Anastastasov au luat sub un procent.

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale de la Comrat la scrutin au participat peste 52% din populație

Violențele și suspiciunile de fraudă au fost la ordinea zilei în timpul desfășurării scrutinului din Găgăuzia

Agitatorii candidatului la funcția de bașcan al Găgăuziei Irina Vlah  și-au schimbat pumni cu agitatorii candidatului Valrii Ianioglo, transmite gagauzpravda.md citat de UNIMEDIA și preluat de România Breaking News.

Potrivit sursei, incidentul s-a produs în satul Cazaclia. Simpatizanții lui Ianioglo i-au învinuit pe cei ai Irinei Vlah de cumpărarea a voturilor și turism electoral.

„Fac agitație deschisă, plătesc oamenilor câte 500 de lei pentru un vot și aduc oamenii organizat la secțiile de votare”, au declarat simpatizanții lui Valeii Ianoglo.

Suspiciuni de fraudă ! Buletine de vot dispărute.

În dimineața zilei în care a început desfășurarea scutinului, la secția de votare nr. 6 din orașul Comrat a fost descoperită lipsa a 100 de buletine de vot și a unei ștampile. A fost sesizată procuratura din Găgăuzia, care a deschis dosar penal pe cauza dispariției buletinelor și a ștapilei de la secția de votare în cauză.

Sursa informării: unimedia.md prin România Breaking News

Editor: Lena Captari




NATO, cazul transnistrean și nevoile de securitate ale R. Moldova

Motto: „Securitatea semnifică eliberarea psihologică a unei națiuni față de teama unei agresiuni”
(T. Frunzeti) Securitatea umană în doctrina și practica NATO: perspective pentru R. Moldova

Gândirea strategică în NATO a evoluat gradual, raportându-se la realitățile de securitate și la riscurile și amenințările specifice unor perioade de referință distincte. Dacă pentru perioada între 1949 și 1991, sub spectrul amenințării comuniste, strategia NATO a fost caracterizată de concentrarea pe apărare și prevenire, sfârșitul Războiului Rece a adus o abordare mai generoasă a aspectelor legate de cooperare și securitate asociate acestora. După deschiderea din 1991, Conceptul Strategic al NATO din 1999 a definit scopul principal al Alianței ca fiind salvgardarea libertății și securității membrilor săi prin mijloace politice și militare, promovarea valorilor democrației, a drepturilor omului și primatul legii, precum și contribuirea la pacea și stabilitatea întregii regiuni euroatlantice.

În condițiile în care asistăm la proliferarea riscurilor și amenințărilor la adresa umanității, abordarea strategică a NATO ajunge să se bazeze tot mai mult pe o definiție cuprinzătoare a securității, care – pe lângă dimensiunea de apărare – recunoaște importanța factorilor politici, economici, sociali și de mediu, aflați într-o permanentă evoluție.

Acest lucru se regăsește plenar în noul Concept Strategic al Alianței Nord-Atlantice, adoptat la Summitul de la Lisabona din noiembrie 2010, care cuprinde câteva aspecte cheie ale perspectivelor de securitate în percepția NATO: apărarea colectivă (prezervarea unui spațiu caracterizat de un nivel ridicat de securitate umană, o comunitate de valori bazată pe principiile libertății individuale, democrației, drepturilor omului și statului de drept); domeniul nuclear (forțele nucleare oferă „garanția supremă” a securității Alianței); apărarea antirachetă (capacitatea de a se apăra împotriva unui atac cu rachete este unul din elementele centrale ale apărării sale); parteneriatele (parteneriatele cu alte state sunt privite ca o contribuție la „consolidarea securității internaționale, la apărarea valorilor NATO, la operațiunile sale, precum și la pregătirea țărilor pentru aderare”); gestionarea crizelor (crizele și conflictele din afara spațiului NATO sunt privite de către organizație ca o amenințare directă împotriva teritoriului și populației sale, angajându-se ca, în limitele posibilităților și necesității, să intervină în sensul prevenirii și gestionării situațiilor de criză, să participe la stabilizarea situației post-conflict și să sprijine reconstrucția zonelor afectate); terorismul și traficul ilegal (considerat ca o amenințare directă la adresa statelor Alianței); atacurile cibernetice (dezvoltarea capacității de a preveni și detecta atacurile cibernetice); securitatea energetică (protecția infrastructurilor energetice, zonelor de tranzit critice).

Unul din pilonii cei mai importanți ai aspectului de securitate umană în cadrul NATO este cooperarea dintre civili și militari, concretizată în doctrina CIMIC a Alianței (Civil-Military Cooperation), care scoate în evidență trei sarcini esențiale și anume legătura dintre civili și militari, sprijinirea mediului civil și suportul forței. Aceste efecte au putut fi vizibile în diferite ipostaze de angajament ale NATO, de la Bosnia la Afganistan și Irak, conceptul de securitate umană reunind câmpuri tradiționale distincte ale politicii și analizei, pe de o parte, umanitarismul și dezvoltarea, iar pe de altă parte, securitatea internațională.

Un aspect deosebit de relevant pentru cazul transnistrean este capacitatea NATO de a-și asuma responsabilități legate de nevoia societăților aflate în situație de critică, în care componenta de securitate umană este dominantă, operațiunile de stabilizare și reconstrucție reflectând un algoritm de acțiune strâns legat de nevoile stringente ale comunității, ierarhizarea importanței acestora vizând:
– Stabilirea unui mediu de siguranță și asigurarea libertății de mișcare (o primă instanță a eliberării de frică);
– Restaurarea securității publice prin restabilirea legii și ordinii (consolidarea premiselor eliberării de frică);
– Sprijinirea restabilirii serviciilor publice de bază și a infrastructurii (o primă instanță a eliberării de nevoi);
– Facilitarea fluxurilor (civile) de ajutor umanitar;
– Sprijinirea premiselor de realizare a guvernanței pe termen lung și întâmpinarea nevoilor de dezvoltare (asigurarea sustenabilității proiectului eliberării de frică, reforma sistemului de securitate, acțiuni de dezarmare, demobilizare și reintegrare);
– Sprijinirea instituțiilor politice și a infrastructurii civile și economice, adică crearea bazei sustenabilității eliberării de nevoi și gestionarea libertății de a trăi în demnitate.

Dacă ONU se manifestă consecvent în acest context prin abordarea holistică a întregului spectru de problematici ce privesc securitatea umană, în virtutea inițiativei dezvoltării și promovării acestui concept, NATO își leagă caracteristicile funcționale de adaptări ad-hoc la mediul operațional, iar prin asta devine un garant al securității umane în context regional și global.

Citește întreg articolul pe Timpul.md:  NATO și Republica Moldova (IX). Securitatea umană

Autor, sursă: Octavian Țâcu / Timpul.md prin România Breaking News




Senatorul Viorel Badea: Găgăuzia captivă interesului rusesc, are nevoie de limba găgăuză și cea română

Regiunea găgăuză este captiva influenței rusești, însă ar trebui predate mai multe ore de limbă găgăuză în regiune, alături de limba română – crede senatorul Viorel Badea. Regiunea autonomă este în același timp captiva unui grup de interese care reorientează politica locală într-o formă adversă față de Chișinău

În ultimul timp, ați făcut mai multe vizite în sudul republicii, în UTA Găgăuzia. Ați luat pulsul oamenilor de acolo, cum percepeți situația din această zonă?

Senator Viorel Badea

Am făcut mai multe vizite de informare în regiunea găgăuză, la Vulcănești și Comrat, unde am avut posibilitatea să discut cu membrii comunităților care trăiesc în această zonă. Am fost impresionat de ceea ce am văzut și acest lucru m-a determinat să developez și alte proiecte de colaborare cu comunitățile din aceste zone. Am sesizat că, practic, cetățenii R.Moldova care trăiesc în regiunea găgăuză sunt captivii influenței rusești. Din nefericire, nici Bucureștiul, dar nici Chișinăul nu a făcut foarte mult ca să-i scoată din aceasta captivitate. Dacă ne uităm numai la mass media care are acces pe acest teritoriu, vom vedea că majoritatea posturilor de radio, TV și ziarele sunt în limba rusă, prezența și influența mediului politic rusesc sunt permanent. Totodată, am observat că există o mare carență în ceea ce privește promovarea și protejarea limbii române în această zonă, deși limbra română este limbă de stat în R.Moldova. Tocmai de aceea am considerat că este de datoria statului român să se implice în această zonă. Avem cetățeni români care au domiciliu aici și trebuie să ne asigurăm că au posibilitatea să se exprime liber și neîngrădit, fără să le fie afectată identitatea culturală și spirituală. În acest sens am inițiat demersuri pentru înființarea unui Centru de informare a României care să aibă și valențe culturale și spirituale și care să se adreseze în egală măsură atât cetățenilor români care au domiciliu în Găgăuzia, cât și altor etnii cum ar fi ucraineni, găgăuzi, bulgari și, de ce nu, și minorității ruse. Am avut discuții în acest sens la Universitatea din Comrat și am văzut o deschidere excepțională, pentru a putea derula aceste proiecte. Am avut chiar și o întâlnire cu reprezentanta Cancelariei de stat din UTA Găgăuzia, Olga Cârma, cu care am discutat despre necesitatea derulării acestor proiecte. O altă acțiune pe care mi-o propun este să invit un grup de tineri de la Universitatea din Comrat să facă o vizită la București, să viziteze Parlamentul României, să aibă întâlniri cu oameni politici români, să viziteze câteva puncte de interes din București, tocmai pentru a putea să vadă cu ochii lor realitățile românești și pentru a putea să aibă acces și la alt tip de informație decât cea primită la ei și dirijată de la Moscova.

Când va fi deschis Centrul de informare?

Cred că până cel târziu la toamnă va fi deschis, avem deja spațiu alocat la Universitatea din Comrat. Acesta nu va fi un simplu centru de contact cu cetățenii din regiune. Prin acest centru vom încerca să derulăm mai multe proiecte europene, în beneficul cetățenilor care trăiesc în această regiune. Vom organiza o serie de dezbateri care vor avea ca punct de reper descrierea modului în care funcționează lucrurile în Europa și nu în ultimul rând în România. Vom face toate demersurile necesare pentru ca Universitatea din Comrat să poată să stabilească unele contacte la nivel academic și universitar cu instituții similare din UE. În același timp, vrem să deschidem o poartă de comunicare între primari din regiunea găgăuză și primari din România, în contextul colaborării transfrontaliere. Tinerii din regiunea sudică trebuie să fie informați că au posibilitatea să studieze gratis în România și să trimită dosarele la concursul de selectare a candidaților, organizat de Ministerul Educației Naționale.

Cum poate fi extins sprijinul european pentru dezvoltarea economică a regiunii?

UE are foarte multe proiecte pentru încurajarea mediului de afaceri din statele emergente, așa cum este și R.Moldova. Dar nu va trebui să lăsăm doar UE să acționeze, va trebui să facem în așa fel încât să deschidem oportunități pentru mediul de afaceri românesc să investească în regiunea respectivă. Trebuie să le dăm posibilitatea oamenilor de afaceri români să investeastă în zona respectivă, este o regiune primitoare, cu foarte multe resurse. M-a impresionat foarte mult că cei care trăiesc acolo au o abordare foarte onestă în ceea ce privește relațiile pe care le stabilesc cu oamenii care vin din afară. Și oamenii de afaceri din zonă trebuie să se asocieze, îi sfătuiesc să găsească o posibilitate de a crea cooperative de afaceri, iar în parteneriat cu autoritățile române vom încerca să îi îndrumăm și să le facilităm accesul pe piața românească, mă refer în special la produse alimentare, vinicole, fructe și, de ce nu, și la produse textile care sunt fabricate în regiune.

Spuneați mai sus că populația din această zonă este captivă a propagandei rusești.

În ce măsură manifestă deschidere pentru România și pentru aspiratiile europene? Dacă vor fi corect informați despre ce înseamnă România și ce vrea România acolo, sunt convins că se vor deschide. Din experiența pe care am trăit-o, am sesizat că acești oameni sunt onești, au un grad ridicat de cinste. Important este ca noi să le oferim informații corecte și lucruri palpabile. Sunt convins că, dacă vom veni cu oferte serioase, cu investitori, care să poată să dea de muncă oamenilor din zonă, care să poată să aducă bunăstare în zona respectivă, lucrurile se vor schimba. Dacă toate aceste acțiuni vor fi dublate și de o prezență mai mare a oamenilor politici români în zonă, care să se concretizeze prin vizite în localități, organizarea de dezbateri prin care să le explicăm care a fost parcursul României, de unde a plecat și unde am ajuns, vizite ale cetățenilor din regiune în orașele și cetrele turistice din România, toate acestea luate împreună nu au cum să nu dea rezultate.

E lăudabilă inițiativa dumneavoastră de a spori prezența românească în sudul R.Moldova, însă ați punctat mai devreme că evenimetele din UTA Găgăuzia sunt o consecință inclusiv a nepăsării autorităților centrale de la Chișinău…Ce ar trebui să facă pentru a-i apropia?

Eu sunt convins că autoritățile de la Chișinău au lăsat o foarte largă autonomie autorităților din UTA Găgăuzia, iar acestea din urmă, neținând cont de ce au primit, în loc să promoveze interesele generale ale R.Moldova, au încercat să promoveze interesele unui cerc restrâns de persoane, care aveau, probabil, de multe ori relații personale cu Rusia. Pe baza acestor relații personale și de afaceri cu Rusia au făcut în așa fel ca să separe mai mult Găgăuzia de restul republicii. Lucrul acesta nu este deloc normal. Am să dau exemplul cu ce s-a întâmplat mai demult în Romania, în județele Covasna și Harghita. Am avut aproape aceeași situație. Acum lucrurile s-au schimbat foarte mult, limba română a început să fie mult mai uzitată în județele din curbura Carpaților, promovarea intereselor României este prioritară în această regiune, cu respectarea formatului etnic al zonei. Din acest motiv, consider că ar trebui să existe mai multe clase de studiu în limba română în Găgăuzia, în același timp este necesar să fie promovată și încurajată studierea limbii găgăuze. Locuitorii din UTA Găgăuzia trebuie să cunoască limba de stat, este un respect pe care îl datorezi populației majoritare. Trebuie să se ajungă la o normalitate și statul român va sprijini atingerea acestui punct de normalitate și în Găgăuzia.

Cum sunt văzute de la București ultimele evoluții de la Chișinău?

Bucureștiul în relația cu R.Moldova are un obiectiv major – să se regăsească în cel mai scurt timp în familia statelor europene. Modalitățile prin care se ajunge la acest obiectiv sunt diversificate. Însă ceea ce este important în acest moment este ca autoritățile din R.Moldova să treacă rapid la înfăptuirea acestor reforme care le-au fost solicitate de către statele partenere. Să dea dovada faptului că parcursul pe care și l-au asumat este și cel pe care îl urmează și beneînțeles să țină cont de mandatul pe care l-au primit de la electorat în toamnă. Alegătorii care s-au prezentat la vot au arătat fără umbre de dubii că vor ca R.Moldova să se îndrepte către UE și să pastreze o relație speciala cu România. Acum, faptul că actualul guvern beneficiază de sprijinul comuniștilor din actualul parlament este o chestiune că, dacă va fi administrate politic în mod corect, să nu fie afectat parcursul european, nu poate produce îngrijorare. Eu, personal, însă, mi-aș dori foarte mult ca PL să se adauge acestei alianțe, mergând pe mandatul pe care l-au primit de la cetățeni și anume de a urma parcursul european și a să formeze o coaliție largă care să reziste presiunilor antinaționale pe care le are Partidul Socialiștilor, alături de alte forțe de stânga. E foarte important ca RM să nu dea înapoi un pas din drumul pe care și l-a asumat. Nu poți să joci duplicitar, depinde foarte mult cum îți asumi o politică pe care ai negociat-o cu partenerii europeni.

Priorități pentru românii de pretutindeni Domnule senator, ce priorități din punct de vedere al activității parlamentare v-ați stabilit pentru următoarea perioadă?

E foarte important să le asigurăm românilor de pretutindeni posibilitatea de a-și exercita votul la alegerile europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. În acest sens, partidul nostru, PNL, a revenit la un proiect mai vechi de lege pe care l-am avut, privind votul prin corespondență. Astfel, împreuna cu colegii mei de partid am lucrat la o inițiativă privind introducerea votului prin corespondență, după care va fi prezentat într-un cadru mai larg pentru modificarea Codului Electoral. În acest sens, vrem să mărim numărul parlamentarilor din diaspora pentru că în acest moment comunitățile românești care sunt în afara României sunt subreprezentate. Interesul nostru e să facem în așa fel încât demersurile parlamentarilor să fie mult mai intense pentru zonele unde locuiesc români în afara României. Toate aceste modificări ale Codului Electoral vor fi discutate și negociate cu majoritatea parlamentară și sperăm din tot sufletul ca partenerii nostri din partea stângă a eșicherului politic să înțeleagă că între românii din afara Romaniei și românii care trăiesc în țară nu există nici un fel de diferență, că avem cu toții datoria de a-i ajuta pe confrații noștri din comunitățile românești de pretutindeni să își exprime un punct de vedere și să se implice activ în activitatea țării lor. Astea sunt proiecte importante la nivel legislativ. Pe de altă parte, am o serie de acțiuni pe care intenționez să le derulez, altele să le continui. În ce privește românii din R.Moldova, în ultima vreme mi-am concentrat activitatea pe zonele puțin mai delicate, mă refer în special la zona găgăuză și la românii care trăiesc în regiunea Bălți. Este cunoscut faptul că în aceste zone limba română se află într-o mare suferință, posibilitatea românilor basarabeni de a-și face simțită prezenta la nivel administrativ, cultural și de ce nu și identitar e foarte afectată în aceste regiuni. Prezenta însăși a României ca stat în aceste regiuni a fost destul de redusă în ultima perioadă și am considerat că trebuie să fim aproape de românii care locuiesc aici. În primul rând să pot prelua mesajul de la ei și să-l diseminez atât în România, cât și în alte regiuni unde locuiesc români. În acest sens am înființat un cabinet parlamentar la Bălți prin care pot lua legătura cu românii din regiunea de nord a Moldovei, am susținut înființarea unui Centru de Informare a României la Comrat.

Autor, sursă: Lucia Beiu / Adevarul Moldova prin România Breaking News
Editor Lena Captari /romaniabreakingnews.ro



Video: Premierul R. Moldova, Chiril Gaburici și Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg

 

Lena Captari / România Breaking News




Securitatea R.Moldova este în pericol! Ar fi trebuit să ne apropiem mai mult de NATO – Nicolae Timofti

Întrebat, într-un interviu acordat Moldova1, la împlinirea a trei ani de mandat, dacă este nevoie de o reformă a armatei, președintele Nicolae Timofti a declarat: „Foarte mult, e necesară și se lucrează (…) Trăim în alte vremuri, alte condiții care ne pun securitatea noastră, a statului, în mare pericol”.

„Atunci când a fost cazul (anii ’90 – n.r.) trebuia să luăm decizia referitor la colaborarea cu NATO în acțiuni de pacificare. În aspectul securității militare, ar fi trebuit să ne apropiem mai mult de NATO, dacă pe teritoriul nostru se afla o armată străină care nu ne-a dorit binele și au susținut separatismul în Republica Moldova”, a afirmat Nicolae Tomofti.

Președintele Timofti a subliniat că R. Moldova n-a întreprins niciodată „nimic rău împotriva Rusiei și nici nu o să întreprindă”.

„Noi cu vecinii noștri am trăit foarte bine, și cu România și cu Ucraina. Dar situația care s-a creat astăzi ne impune să gândim și altfel (…) Cu atât mai mult cu Rusia că e și mai departe de hotarele noastre dar noi întotdeauna am apreciat relațiile noastre bune, prietenești cu Rusia. Am dorit ca aceste relații să fie păstrate, să le dezvoltăm, așa am vorbit și cu domnul Putin”, a spus Timofti.

„Eu nu văd necesitatea ca noi să ne aflăm în confruntare sau în relații rele cu Rusia. Dimpotrivă, noi doar n-am stabilit embargouri, n-am făcut rău, n-am adus pagube Rusiei cu acțiunile noastre (…) Noi mergem spre apropiere, noi dorim această relație cu Rusia”, a mai spus președintele R. Moldova.

Editor: Lena Captari / România Breaking News

Sursa: Mediafax




Președintele Nicolae Timofti dorește interzicerea accesului deputaților ruși pe teritoriul R. Moldova

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, intenționează să le interzică deputaților ruși intrarea pe teritoriul republicii cu excepția vizitelor oficiale, informează marți agenția de presă rusă TASS, care citează un interviu acordat de Timofti postului de televiziune ‘Moldova-1’.

„Cred că trebuie să intervenim în mod operativ în situația creată. L-am rugat pe ministrul de externe să ia măsurile necesare pentru a le interzice deputaților ruși să vină în țara noastră din propria dorință, în afara vizitelor oficiale în cadrul cooperării interparlamentare„ a declarat șeful statului moldovean, potrivit TASS.

Timofti a precizat că anterior Ministerul de Externe al Republicii Moldova a transmis Ambasadei Rusiei poziția autorităților moldovene cu privire la întâlnirile dintre politicieni ruși și candidatul la președinția Găgăuziei, Irina Vlah, deputat al parlamentului de la Chișinău.

În pofida faptului că Vlah este candidat independent, un sprijin activ îi este oferit de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care deține o pătrime dintre mandate în parlamentul de la Chișinău. Pentru a o susține pe Vlah au venit săptămâna trecută în Republica Moldova mai mulți deputați ruși, care au desfășurat vizite la Chișinău și în alte orașe ale autonomiei găgăuze.

Alegerile pentru funcția de ‘bașkan’ al autonomiei găgăuze din Republica Moldova vor avea loc în 22 martie, în cursă fiind înscriși 12 candidați. În opinia experților, șanse reale la victorie au Vlah și alți patru candidați.

Editor: Lena Captari / România Breaking News

Sursa: Agerpress




R. Moldova, statul cel mai avansat din cadrul Parteneriatului Estic, în procesul apropierii de UE.

Eurodeputatul Andi Cristea, membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European (AFET), a participat, luni, 9 martie a.c., la prezentarea de către Johannes Hahn, Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere a Cărții Verzi (eng. Green Paper) vizând Revizuirea Politicii Europene de Vecinătate.

Cristea este responsabil din partea grupului S&D, ca raportor din umbră, cu gestionarea dosarului revizuirii Politicii Europene de Vecinătate.

„Republica Moldova este statul cel mai avansat din cadrul Parteneriatului Estic în ceea ce privește apropierea de UE si mă voi asigura că va primi atenția cuvenită. Am în vedere creșterea nivelului finanțărilor europene pentru Chișinău. Politica Europeană de Vecinătate are nevoie de o calibrare în ceea ce privește obiectivele, interesele, instrumentele și actorii săi relevanți. Se va transforma într-o politică ce ne va permite să fim mai eficienți împotriva provocărilor fără precedent cu care ne confruntăm atât din est, cât și din sud” a afirmat europarlamentarul român, Andi Cristea.

Politica Europeană de Vecinătate a fost concepută în anul 2003 în scopul de a stabili relații apropiate între Uniunea Europeană și țările cu care se învecinează. În ultimii 10 ani, însă, vecinătatea Uniunii Europene s-a transformat semnificativ din punct de vedere politic, devenind din ce în ce mai instabilă, atât din cauza provocărilor prin care trec țările estice (Republica Moldova, Georgia, Belarus, Ucraina), cât și din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu și Nordul Africii.

Noul Instrument European de Vecinătate, cu un buget de 15.4 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, asigură finanțarea celor 16 țări partenere ale Politicii Europene de Vecinătate. Potrivit deputatul european, „există numeroase arii în care trebui să acționăm cu hotărâre. O problemă vitală este, în mod cert, cea a securității. Dimensiunea acesteia, dată de conflicte active și înghețate, este o realitate atât pentru țările din estul UE, cât și pentru cele din sud. Până acum, am separat problema securității de toate celelalte. Am dezvoltat relații și ambiții tot mai profunde și am promovat reforme ignorând această problemă fundamentală.

În urma consultărilor ce vor urma prezentării Cărții Verzi, document publicat de Comisia Europeană pentru a stimula discuțiile pe marginea unor subiecte de interes major, propunerile finale privind revizuirea PEV    vor fi publicate la toamnă. Parlamentul European va adopta propriul raport asupra reviziurii Politicii Europene de Vecinătate în luna iunie.

Sursa: Biroul de presă al europarlamentarului Andi Cristea prin România Breaking News

Editor Lena Captari

Foto:noul premier al Republicii Moldova, Chiril Gaburici împreună cu eurodeputatul Andi Cristea

Sursa: europarlamentariisd.ro  




Conform sondajelor de opinie, Găgăuzia (R. Moldova) vrea mai aproape de Rusia

Găgăuzia își dorește să fie aproape de Rusia și va vota candidatul care promite acest lucru, se arată într-un sondaj de opinie publicat luni, cu două săptămâni înaintea scrutinului pentru alegerea bașcanului acestei regiuni din R.Moldova.

Potrivit sondajului, favorită la câștigarea alegerilor din Găgăuzia din 22 martie este Irina Vlah (57,3 la sută), urmată de Nicolai Dudoglo (23 la sută). Ceilalți candidați sunt creditați cu sub 10 la sută din intențiile de vot.

Tendința se păstrează și în cazul unui eventual scrutin parlamentar. Astfel, dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, PSRM ar obține 41,2 la sută din voturi, PCRM 8 la sută, PDM 6 la sută, PLDM 0,9 la sută și PL 0,3 la sută.

În ceea ce privește relațiile externe, Autonomia găgăuză își dorește relații mai strânse cu Rusia (90 la sută) și Turcia (28 la sută). Doar 5,3 la sută dintre cei chestionați și-au exprimat preferința pentru relații mai strânse cu UE și doar 0,3 la sută cu România.

Lena Captari / româniabreakingnews.ro




„Relatiile economice cu UE pot contracara miscarile separatiste”, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman la USA Today

Relatiile economice apropiate cu Europa, si nu conflictul, reprezinta cea mai buna modalitate de a contracara miscarile separatiste din Ucraina si din alte foste republici sovietice, a declarat ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, intr-un interviu pentru USA Today publicat in editia online.

Important este ca Ucraina sa avanseze pe calea integrarii europene si sa continue sa se reformeze conform normelor internationale„, a afirmat Natalia Gherman. „Speculatiile privind extinderea conflictului din Ucraina genereaza o impresie de vulnerabilitate pe care oamenii o au despre Ucraina si Moldova, care nu exista inainte„, a adaugat ea.

In timp ce presedintele american Barack Obama ia in considerare furnizarea de arme Ucrainei pentru a echilibra sprijinul acordat de Rusia separatistilor, ministrul moldovean considera ca posibilitatea comertului liber cu Europa este un insturment mai puternic impotriva ambitiilor separatiste.

Producatorii din regiunea separatista moldoveana Transnistria se gandesc deja sa-si modifice standardele pentru a avea mai mult acces pe piata europeana, a precizat Gherman.

Surse: usatoday.com , wall-street.ro prin România Breaking News

Editor Lena Captari