Sven Irmer în R. Moldova: Germania nu mai are încredere în partidele aflate la guvernare

Declarația a fost făcută de Sven Irmer, directorul Fundației Konrad Adenauer pentru România și Moldova, în cadrul lecției publice susținută astăzi de liderul PPEM, Iurie Leancă, și Paul Ziemiak, președinte al Organizaței de Tineret al CDU Germania, în fața studenților de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

„Nu văd niciun motiv de ce cele două partide aflate acum la guvernare ar accepta orice coaliție cu Partidul Comuniștilor. Singura scuză pe care o găsesc acum este că aceste partide au dorit să identifice anumite modalități de a se debarasa de fostul Prim-ministru. Nimeni în Berlin sau în Bruxelles nu înțelege care ar fi acum starea de a avea orice fel de coalizare cu comuniștii, astfel aducându-i la guvernare. Nu înțelegem și nu putem accepta asta. Ajungem la concluzia, noi, cei din Germania, că nu mai avem încredere în partidele de la guvernare de acum”, a subliniat Sven Irmer, răspunzând la întrebările tinerilor prezenți la prelegerea susținută de Iurie Leancă și Paul Ziemiak.

Președintele Organizaței de Tineret a CDU – uniune condusă de Angela Merkel – a precizat:„Suntem foarte fericiți să fim în Republica Moldova, pentru că țara dumneavoastră este foarte importantă pentru noi și pentru cancelarul Angela Merkel, care are un rol puternic în Europa. Este primul cancelar care a venit în Moldova, iar cel pentru care a venit este Iurie Leancă. Când îl ascultăm pe Iurie Leancă, noi vedem că el crede cu adevărat în Republica Moldova, în tinerii de aici, în viitorul european al Moldovei.”

Paul Ziemiak a subliniat că tinerii din Moldova sunt cei care vor decide viitorul european al țării. „Orice stat este independent și suveran în deciderea viitorului său”, a declarat acesta.

În context, liderul PPEM, Iurie Leancă, a vorbit despre proiectul său politic care își propune să facă o Moldovă puternică, astfel încât tinerii să înțeleagă că au viitor în Moldova și să nu mai fie nevoiți să plece în străinătate.

La rândul lor, studenții au afirmat că își doresc un viitor european acasă, unde să fie o viață mai bună. Iurie Leancă a subliniat că procesul de integrare europeană nu trebuie oprit și în acest sens ar trebui să ne facem tema de acasă: să realizăm reforme de modernizare a țării, să combatem corupția, să modernizăm infrastructura, să consolidăm sistemul financiar-bancar, să creăm locuri de muncă etc.

Iurie Leancă

Iurie Leancă

„Nu mi-am dorit să fiu politician, dar nici sa fiu șef de partid, însă clasa politică din Moldova a știut să distrugă speranța tinerilor, a celor care au revenit acasă din străinătate. Proiectul nostru are scopul de a crea un partid cu implicarea directă a tinerilor, pentru a schimba situația actuală”, a concluzionat Iurie Leancă.

Lecția publică cu tema „ Politica. Tineri. Europa” a fost organizată de Fundația Konrad Adenauer (Moldova) www.kas.de/moldau, Institutul pentru Politici și Reforme Europene din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Sursa: ppe.md.

Editat de Dorian Theodor / România Breaking News – R.B.N. Press  / romaniabreakingnews.ro




Premierul R. Moldova Chiril Gaburici

Marea de oameni care a protestat la Chișinău a provocat o ședință de urgență a premierului Gaburici cu reprezentanții instituțiilor de menținere a ordinii publice

La scurt timp după încheierea mitingului de amploare din Piața Marii Adunări Naționale, premierul Chiril Gaburici a convocat de urgență o ședință cu reprezentanții instituțiilor de menținere a ordinii publice și ministerelor responsabile de acest domeniu relatează portalul de presă Deschide.md și preluat de România Breaking News – romaniabreakingnews.ro

Ședința a început la orele 18 și s-a discutat despre „situația tensionată” și măsurile ce ar urma să fie întreprinse pentru a calma situația, în legătură cu protestele care s-au desfășurat astăzi la Chișinău. Aceleași surse afirmă că ședința s-a desfășurat fără o agendă clară, iar premierul Chiril Gaburici părea dezorientat. Principala sa îngrijorare ținea de posibilele riscuri la adresa Guvernului.

Solicitați de reporterii Deschide.MD, angajații Serviciului de presă al Guvernului n-au putut inițial să ne ofere nicio informație.

La încheierea ședinței, doar ministrul Justiției, Vladimir Grosu, a răspuns apelurilor noastre și a confirmat faptul că ședința a avut loc, fără să ne ofere, însă, și alte detalii.

Într-un târziu, la insistențele redacției, și Aurelia Peru, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, ne-a spus că premierul a convocat „o ședință la Departamentul Situații Excepționale, pentru a discuta cu toate persoanele responsabile situația social-politică din țară”.

„Premierul le-a solicitat responsabilitate maximă din partea instituțiilor de resort și respectarea drepturilor cetățenilor”, ne-a spus Aurelia Peru.

Ședința a durat timp de oră, mai spun sursele Deschide.MD.

Vă amintim că, astăzi, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău s-a desfășurat un miting de protest, unde s-a cerut publicarea neîntârziată a raportului companiei Kroll, demisia conducerii unor importante instituții ale statului, care ar împiedica investigația în cazul furtului din sistemul bancar, precum și pedepsirea tuturor celor care se fac vinovați de acest jaf. Platforma civică pentru Dreptate și Adevăr, care a organizat această manifestație, estimează numărul participanților la aproximativ 50 de mii de oameni, cifră care nu a fost confirmată încă de poliție.

Sursa: Deschide.md prin romanibreakingnews.ro

Citește și CHIȘINĂU, PMAN, 50.000 de români basarabeni și o imagine cât o mie de cuvinte pro-românești




Președintele Consiliului European Donald Tusk la Chișinău: „Reformarea justiției și lupta cu corupția trebuie să devină priorități”

Reformarea justiției și lupta cu corupția trebuie să devină priorități pentru Republica Moldova, a declarat marți președintele Consiliului European Donald Tusk, aflat într-o vizită la Chișinău.

Oficialul european a declarat că o altă problemă extrem de importantă pe care Guvernul de la Chișinău trebuie s-o rezolve este legată de „criza bancară”.

„Trebuie să fim siguri că criza bancară va fi rezolvată. Este foarte important, pentru a recâștiga încrederea donatorilor și investitorilor, dar și mai important – pentru a restabili încrederea cetățenilor”, a declarat Donald Tusk în timpul unei conferințe de presă cu președintele Nicolae Timofti.

De asemenea, președintele Consiliului European a subliniat că este nevoie de o serie reforme importante pentru ca în Moldova să se producă „schimbări în adevăratul sens al cuvântului”.

„Am vorbit despre necesitatea reformării justiției și lupta cu corupția, ca două priorități”, a subliniat Donald Tusk.

Sursa:Independent.md prin romanibreakingnews.ro




Italia va susține abordarea României privind sprijinirea Republicii Moldova în parcursul său european

Italia va susține abordarea României privind sprijinirea Republicii Moldova în parcursul său european. Cel puțin asta spune un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale de la București.

Președintele român Klaus Iohannis s-a întâlnit luni, la Roma, la Palatul Quirinale, cu omologul său italian, Sergio Mattarella.

În contextul agendei europene actuale, Iohannis a menționat importanța asigurării unei perspective europene pentru Republica Moldova, summitul de la Riga din luna mai reprezentând un moment-cheie în acest sens.

La rândul său, președintele Mattarella a dat asigurări că Italia va susține abordarea României privind sprijinirea Republicii Moldova.

Cei doi șefi de stat și-au exprimat satisfacția reciprocă față de evoluția și consistența relațiilor româno-italiene, care au la bază tradiții și legături puternice, cât și un cadru de dezvoltare oferit de Parteneriatul Strategic consolidat, stabilit în 2008, indică sursa citată.

Sursa: Independent.md prin romanibreakingnews.ro




R. Moldova un orizont iluzoriu pentru omuleți verzi. Generalul Adrian Bradshaw:„NATO sustine suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Republicii Moldova”

Adjunctul Comandantului Suprem al Forțelor Aliate în Europa, generalul Adrian Bradshaw, a discutat la Chișinău despre securitatea regională și cooperarea cu NATO cu ministrul moldovean al Apărării, Viorel Cibotaru. NATO sustine suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Republicii Moldova, a mai afirmat generalul Adrian Bradshaw, care a apreciat drept excelenta contributia militarilor moldoveni in misiunile de mentinere a pacii din Kosovo.

El a subliniat, in cadrul unei conferinte de presa sustinute impreuna cu ministrul moldovean al Apararii, Viorel Cibotaru, ca NATO va continua sa contribuie la mentinerea pacii in aceasta regiune.

„Speram ca va fi pace in Ucraina. Nu vom permite ca un stat sa abuzeze de integritatea altui stat. NATO va sustine securitatea si va ajuta Republica Moldova astfel incat niciun conflict sa nu progreseze”, a precizat generalul Bradshaw.

La randul sau, ministrul Apararii, Viorel Cibotaru, a mentionat ca a discutat cu adjunctul comandantului suprem al Fortelor Aliate in Europa despre asistenta pe care NATO poate sa o acorde Republicii Moldova pentru reforma sectorului de securitate si aparare.

„Vizita domnului general reprezinta un pas important in consolidarea relatiilor de parteneriat dintre tara noastra si NATO. In cadrul intrevederii, am trecut in revista aspectele cooperarii dintre Republica Moldova si NATO, accentul fiind pus pe reforma sectorului de securitate si aparare, asistenta pe care poate sa o ofere NATO la acest capitol, precum si posibilitatea de a valorifica noi proiecte benefice pentru ambele parti”, a declarat ministrul Apararii.

Totodata, cei doi oficiali au discutat si despre prestatia militarilor moldoveni care participa la misiunile de mentinere a pacii din Kosovo.

„M-am bucurat sa aud ca ofiterii si subofiterii Armatei Nationale sunt apreciati pentru modul impecabil in care isi executa misiunile. Este un semn bun si o incurajare de a extinde participarea Republicii Moldova in astfel de operatiuni”, a declarat ministrul.

Din 1994, armata moldoveana a detasat la exercitii NATO aproape 2.000 de militari. Aceste aplicatii au avut drept obiectiv pregatirea efectivului pentru misiuni de mentinere a pacii, la care militarii moldoveni participa si in prezent.

Cel de-al doilea contingent al Armatei Nationale, format din 32 de infanteristi, sapte genisti si un ofiter de stat major, a fost detasat in Kosovo in septembrie 2014.

Militari moldoveni participă la exercițiul NATO „Wind Spring 15”

Sir Adrian Bradshow

Sir Adrian Bradshow

Adrian Bradshaw (foto) a venit la Chișinău de pe poligonul Smârdan din județul Galați, unde se desfășoară cel mai mare exercițiu militar al NATO din ultimii 6 ani din România „Wind Spring 15” – exercițiu la care participă militari americani, britanici, români, dar și moldoveni. „Wind Spring 15” face parte din seria activităților de instruire în comun, în cadrul Operației „Atlantic Resolve”, pentru aplicarea măsurilor de reasigurare adoptate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic privind menținerea stabilității și securității regionale, în actualul climat de securitate din flancul estic al NATO.

Adrian Bradshaw este primul oficial militar NATO de acest rang care vine în Republica Moldova. Vizita are loc la scurt timp după ce noul ministru moldovean al Apărării și-a exprimat disponibilitatea de a moderniza radical armata națională și a vorbit despre necesitatea rediscutării chestiunii privind statutul de neutralitate.

Surse: dw.de, protv.ro prin romaniabreakingnews.ro




Separatistii de la Tiraspol vor sa dea la o parte Ucraina din reglementarea dosarului transnistrean

Nina Stanski

Pretinsa sefa a diplomatiei transnistrene, Nina Stanski (foto centru), a declarat vineri ca autoritatile de la Kiev se distanteaza tot mai mult de statutul de mediator in reglementarea dosarului transnistrean si sugereaza voalata ca Ucraina nu mai are ce cauta in actualul format de negocieri. „Un sir de actiuni din partea Ucrainei denota un caracter neprietenesc fata de Tiraspol.

Vorbim despre marirea contingentului militar la granita noastra, impedimentele de circulatie pentru cetatenii nostri cu pasapoarte rusesti, dar si actiunile de blocada economica”, a declarat Nina stanski, citata de portalul „Novosti Pridnestrovie”. Acelasi mesaj a fost transmis de aceasta si in cadrul unei intalniri avute vineri cu seful Delegatiei Uniunii Europene la Chisinau, Pirkka Tapiola si seful misiunii EUBAM, Francesco Bastagli.

Ea s-a plans celor doi oficiali europeni ca de la începutul lui 2015 tranzitul de marfuri din regiunea transnistreana prin Ucraina a scazut de doua ori fiind afectate peste 100 de companii locale, relateaza Unimedia.info. De asemenea, stanski a mai declarat ca schimburile comerciale între regiunea transnistreana si Ucraina s-au diminuat cu 60%. La randul sau, Pirkka Tapiola a mentionat ca stie despre situatia din regiune si ca spera ca partile sa gaseasca solutii reciproc avantajoase pentru depasirea crizei.

Sursa: KaradenizPress prin romaniabreakingnews.ro




Semnal! Romania dovedeste ca nu detine mijloace de-a influenta situatia de la Chisinau si nici nu pare a fi capabila sa negocieze eficient in momente critice.

Republica Moldova, ca subiect de politica externa, a fost mereu greu de inteles de catre politicienii de la Bucuresti.
Chiar abilul politician Basescu a fost prins in ofsaid dupa ce l-a sustinut in alegerile din 2005 pe Vladimir Voronin.
Imi aduc aminte cum, fiind pe 6 martie 2005 la Soroca, in calitate de observator la alegerile parlamentare, eram oripilat de lipsa de reactie a autoritatilor romane si europene in fata abuzurilor si obstructiilor pe care puterea de atunci de la Chisinau nu se sfia sa le manifeste.
Trecand prin orasele din nordul republicii (Balti, Soroca) am constatat ca nu exista niciun material de promovare electorala al partidelor din opozitie.
Peste tot, zidurile si rarele afisiere erau tapetate in rosul Partidului Comunistilor.
In presa scrisa, la televiziunea publica, doar propaganda comunistilor rula natural, opozitia neexistand.
Amenintarile si intimidarile erau la ordinea zilei.
Plangandu-ma unui oficial roman de neregulile observate am fost intampinat cu un zambet atotstiutor si cu o replica pe care n-am uitat-o: „Stai linistit, o sa fie bine !”.
Dar n-avea sa fie !

vladimir-voroninVoronin, inainte de alegeri, a simulat europenismul, prostind prin gesturi simbolice birocratii de la Bruxelles.
Printr-un comportament prost interpretat, bolsevicul sovietic n-a uitat sa treaca si pe la Bucuresti, unde, asemenea unui Mos Gerila, a umplut pivnitele de la Cotroceni cu vinurile de la Purcari si Milesti, intr-un reflex al batranului secretar de partid comunist confruntat cu nevoia rezolvarii unei probleme stringente!  Pentru a mari miza, Voronin a interzis observarea alegerilor de catre organizatiile neguvernamentale rusesti, gest nefiresc, dar care a inchis gura celor care-l suspectau ca e omul rusilor.
Castigand en fanfare, Voronin s-a reorientat rapid catre Maica Rusie, Romania devenind treptat “dusmanul extern”, bau-bau-ul recurent in discursul public al regimului comunist din stanga Prutului.
Curand, in viziunea lui Voronin, steagul romanesc a devenit un simbol fascist, limba romana o limba inexistenta, furata de la moldoveni, guvernul roman un guvern imperialist, presedintele roman un alcoolic intervenient in afacerile interne ale statului moldovean.

Sub zambetul ironic al ursului de la rasarit situatia a degenerat, culminand cu decizia de expulzare in 2009 a ambasadorului roman de la Chisinau, Filip Teodorescu, si introducerea vizelor pentru cetatenii romani.
Toate acestea, urmare a acuzatiilor propagandistice la adresa Romaniei, de organizare a protestelor tinerilor din aprilie 2009, soldate cu incendierea cladirii presedintiei Moldovei.
Frustrarea lui Voronin, altadata nevoit sa bata aleile Cotroceniului, a depasit dimensiunea normalului, razbunarea lui dorindu-se a fi totala.

Dupa un scenariu patentat de rusi, in vara lui 2010, pe consulul roman la Chisinau, Ion Nuica, “l-au surprins” intr-o scena de amor interzis, provocand stupoare la Bucuresti si un maxim de tensiune intre statele asezate de-o parte si alta a Prutului.
De altfel, in toata aceasta perioada, diplomatia romaneasca a fost incapabila sa reactioneze eficient, fiind mereu in expectativa, uluita de fiecare data de amploarea atacurilor.

Consecinta a incapacitatii de a alege presedintele (in RM presedintele e ales de Parlament cu 61 de voturi din totalul de 101), pe 28 noiembrie 2010 are loc un nou rand de alegeri in care trei partide considerate proeuropene au obtinut victoria reusind sa incropeasca o alianta numita Alianta pentru Integrare Europeana (AIE).
Alianta nou formata era alcatuita din Partidul Liberal (PL) condus de Mihai Ghimpu – un fost activist proroman, Partidul Democrat (PD) condus de Marian Lupu – fost comunist dezertat, secondat de Vladimir Plahotniuc – un mafiot in slujba Moscovei si Partidul Democrat Liberal din Moldova (PDLM), condus de Vlad Filat –  prim ministrul desemnat.
Coalitia a rezolvat problemele stringente, inclinand in aparenta balanta spre Europa, insa, in timp, a dovedit ca a respectat doctrina succint formulata de fostul presedinte ucrainian Leonid Kucima si preluata savuros de Voronin, si anume a “vitelului inteligent care suge la doua vaci”.

Intr-o exprimare relevanta, cunoscutul analist de politica externa Dan Dungaciu spunea ca “formula aceasta este expresia cea mai concisa a ambiguitatii „inteligente” a acestui spatiu, a dorintei de a fi si cu Estul si cu Vestul, dar nici cu unul, nici cu altul pana la capat”.
Zilele trecute, am avut revelatia unui déjà vu al incompetentei diplomatiei romanesti la varful sau.
Imediat dupa alegerile din Romania si inaintea celor din Republica Moldova, presedintele Johannis a fost plimbat pe la Chisinau la invitatia lui Vlad Filat – presedintele PDLM.
Prezenta presedintelui Romaniei pe fondul siglei verzi a partidului fostului prim ministru moldovean a staruit mult timp pe ecranele buletinelor de stiri.
Discursuri pompoase despre Europa, justitie, reforma si alte basme despre care putini mai cred la Chisinau, au marcat asocierea imaginii presedintelui Romaniei cu Vlad Filat, cel care invita la guvernare Partidul Comunistilor al lui Vladimir Voronin – romanofobul inveterat care instiga la ciopartirea Romaniei.
Anuntul a luat prin surprindere autoritatile romane, mai ales in contextul in care urma sa aiba loc la Chisinau, in mod simbolic, prima vizita oficiala a presedintelui roman in afara tarii.
Lasandu-se folosit in campania electorala din Republica Moldova pentru adunarea voturilor romanilor moldoveni in favoarea PDLM, Johannis va trebui sa inghita acum o alianta politica la Chisinau, sustinuta de un antiroman declarat.
Sesizand situaria care tinde sa iese de sub control, europenii au trimis un ‘comando” politic in capitala Moldovei care a negociat pe aeroportul din Chisinau revenirea la formatul de guvernare de pana acum, adica la includerea Partidului Liberal in coalitia ce va urma sa vina la putere.

In contextul agresiunii rusesti in Ucraina, apararea “limesului” moldovean a devenit esential.
Intr-o discutie telefonica a lui Johannis cu oficiali europeni i s-a recomandat, probabil, sa renunte la vizita si sa evite sa se implice intr-o afacere care pentru Europa a devenit foarte sensibila.
Ca intr-o comedie politica penibila, Ponta a tinut sa-si faca un selfie cu liderii noii aliante.
Neispravitul prim ministru al Romaniei a fost intors de pe drum de cineva care i-a soptit ca in poza ar putea aparea si freza batranului bolsevic.

Diplomatia romaneasca priveste “de la distanta” cum in tara vecina se constituie o alianta de guvernare sustinuta de forte politice profund antiromanesti, pe banii si sustinerea guvernului roman.
Pentru a exemplifica ridicolul situatiei, trebuie doar sa ne aducem aminte cum Ponta, in numele guvernului roman, dona cu doar cateva luni in urma (in campania electorala) 100 de microbuze scolare Republicii Moldova, intr-o pompoasa manifestare publica, alaturi de premierul moldovean Iurie Leanca.
In ciuda interventiei europenilor, respectand doctrina vitelului doritor de doua ugere, a aparut usor gaselnita constituirii unei aliantei minoritare, cu nume pompos european insa sprijinita extraguvernamental de comunisti.
Nu s-au gandit mult la solutia de-a ramane si cu banii europenilor si ai romanilor, dar si cu puterea de-a face ce vor intr-o tara roasa de saracie si care supravietuieste in deriva.
Vor fi sprijiniti de cel care nu demult explica relatia cu Romania in felul acesta: “….ceea ce n-au reusit atunci cu alde Hitler, nu va suparati, alde Antonescu, cu tancurile, cu avioanele, acuma le fac pasnic cu Uniunea Europeana”.
Limbajul dublu al politicienilor de la Chisinau a devenit specific, asumarea europenismului fiind doar un bun pretext de-a beneficia de banii primiti din Romania, Europa si chiar Statele Unite.
Majoritatea dintre ei pot fi europeni, euroasiatici sau chiar chinezi functie de avantajele negociate.
Nu de putine ori Republica Moldova s-a manifestat ca un “no men”s land geostrategic” administrat de-o gasca de talhari fara scrupule.

In ciuda declaratiilor sforaitoare privind orientarea politica a tarii si a efortului dobandiri autonomiei economice fata de rusi, au vandut pe tacute companiile strategice ale economiei moldovene tocmai rusilor.
Astfel, compania care administreaza reteaua de gaze, Banca de Economii (un soi de CEC al moldovenilor) sau chiar concesionarea aeroportului din Chisinau au fost gesturi care contrazic direct asa zisul efort de integrare europeana.
Investitia euro-romaneasca in gazoductul Iasi-Ungheni s-a dovedit inutila in contextul in care intreaga retea de gaze nationala e controlata de Gazprom.

Stiau cu totii acest lucru, circul fiind pentru ochii si urechile fraierilor inflacarati.
De altfel, miscarea politica a lui Filat, Lupu, Plahotnic &comp. nu pare deloc fortuita, ci chiar gandita cu premeditare.
Dupa punctarea principalului obiectiv important in ochii electoratului moldav si anume obtinerea de la Europa a liberalizarii regimului de vize, reiderii politici din Moldova isi continua netulburati opera de mafiotizare a unui stat, si asa slab si cu identitate incerta.
Nedeclararea oficiala a datelor din recentul recensamant care releva ca circa 23 % din moldoveni se considera romani si 40% dintre acestia declara ca vobesc limba romana pare un gest de menajare a viitorilor parteneri, cunoscuti romanofobi.

ghimpuNu in ultimul rand, “litigiul” care a blocat alianta cu Partidul Liberal al lui Ghimpu(foto dreapta) a avut ca motivatie principala fotoliul de ministru la Ministerul Transporturilor, in contextul in care se zvoneste de intentia guvernului moldovean de-a vinde si reteaua nationala de cai ferate investitorilor rusi.
La Bucuresti, o liniste perplexa s-a asternut peste institutiile responsabile, presedintele si ministrul de externe ascunzandu-se dupa dezinteresul si necunoasterea de catre opinia publica romaneasca a situatiei moldovenesti.
Dincolo de discursul emotional, idealizant, identitar, Republica Moldova reprezinta o miza importanta pentru politica externa romaneasca si in extenso pentru securitatea noastra nationala.
In contextul agresiunii rusesti si a politicii vadit expansioniste a acestora, eventualitatea mutarii granitei euroasiatice pe Prut ne va afecta profund…
Incremeniti in proiectul “podului de flori”, a mitului unirii cu “fratii” de peste Prut, politicienii romani par incapabili sa inteleaga situatia complexa din Republica Moldova.

Romania dovedeste ca nu detine mijloace de-a influenta situatia de la Chisinau si nici nu pare a fi capabila sa negocieze eficient in momente critice.
Esecul in comunicarea cu politicienii moldoveni in momente dificile a generat retineri din partea Uniunii Europene de-a considera Bucurestiul ambasadorul cel mai potrivit in relatia cu Moldova.
In ciuda donatiilor de sute de milioanede euro, a sustinerii permanente in politica internationala, a deschiderii pietelor economice chiar in detrimentul propriilor agenti economici, cantecul sirenei rusesti pare de fiecare data mai puternic.
Acest esec in administrarea relatiei cu Republica Moldova se datoreaza suficientei politicienilor romani, incapabili de-a depasi discursul populist, prejudecatile false si lipsa unei strategii pragmatice cu targeturi clare si realiste.
Intr-un viitor previzibil, Romania nu poate sa spere intr-o unire cu Republica Moldova in conditiile in care lucrul acesta nu e dorit de marea majoritate a moldovenilor.

Doar 23% dintre ei se considera romani, majoritatea asumandu-si identitatea moldoveneasca.
Desi se numesc Gheorghe sau Vasile, in perceptia colectiva, romanii sunt perceputi fiind diferiti, iar Romania un spatiu cu care ei nu se identifica.
Mai ales cei care au trait in epoca sovietica sunt inca nostalgici dupa regimul comunist, afectiv fiind mai degraba fii ai Maicii Rusii decat ai lui Decebal si Traian.

De ce s-a ajuns in aceasta situatie? E un complex de imprejurari, plecand de la specificul rural al vechii Basarabii, de la efervescenta nationalista a secolului al XX, pierduta de ei, de la centralismul iresponsabil al autoritatilor romane in perioada interbelica, de la consecintele eliminarii aproape complete a elitei basarabene de catre sovietici dupa al doilea razboi mondial, de la propaganda eficienta, continua si agresiva a stapanilor de la Moscova…etc!
Toate astea au dus la o stare de fapt indubitabila.

Care sunt soluțiile pentru viitor ? (N.R. româniabreakingnews.ro)
(1) Procesul de reconstientizare a propriei identitati pierdute va fi dificil si se va derula lent de-a lungul unor generatii. In aceste conditii, Romania trebuie sa raspunda pragmatic, aplicat pe tintele propuse si fara prejudecati si complexe de superioritate.

(2) Sustinerea integrarii europene a statului moldovean, participarea efectiva la dezvoltarea economica, sustinerea unitara a fortelor politice proromanesti sunt obiective pe care Romania trebuie sa si le asume indiferent de culoarea puterii politice de la Palatul Victoria sau Cotroceni.

Sursă/Autor: timisoaraexpress.ro/Laurentiu Stefanescu

Cules, editat si publicat de Daniel Cristea – Flux News MD/romaniabreakingnews.ro




Declarație! Idealul Reîntregirii, un obiectiv strategic scump tuturor românilor, ce reclamă atitudine, strategie și acțiune în consecință!

   Aniversarea celor 25 de ani de existență ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina ne bucură pentru faptul că lupta pentru reîntregirea neamului și a țării nu s-a pierdut în vâltoarea vremurilor, a tranziției către un viitor marcat de revenirea la valorile democratice, însă ne întristează faptul că idealul reîntregirii nu a putut fi împlinit pe de-a întregul.

   În contextul evoluțiilor evenimentelor din spațiul ex-sovietic, clasa politică românească din dreapta Prutului, de după 22 decembrie 1989, poate fi acuzată de o lipsă de viziune strategică în ceea ce privește viitorul politic al spațiului dintre Prut și Nistru, având în vedere faptul că exista o educație istorică precară și o lipsă de informare asupra realităților, fără a mai vorbi despre decizii politico-strategice controversate, din anii ’90, aflate în legătură cu lipsa unei „strategii răsăritene” a României. Această „strategie răsăriteană” nu a existat înainte de 1989 și, cu atât mai puțin, după.

   Recunoașterea existenței „unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop” ce reprezenta „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, după cum se menționa în Declarația Guvernului României de recunoaștere a independenței Republicii Moldova din 27 august 1991, nu a putut genera un consens național și o strategie adecvată menită a înlătura nedreptățile ISTORIEI. S-au făcut multe pentru apropierea sufletească, culturală, și parțial economică, dintre cei aflați pe ambele maluri ale Prutului, însă au existat și multe reproșuri, mai mult sau mai puțin întemeiate. Asociația Culturală Pro-Basarabia și Bucovina a fost implicată din plin în acest teribil efort de a susține și oferi conținut idealului reîntregirii.

   În contextul apropierii clipei în care se vor aniversa 100 de ani de la Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România, Asociația Culturală Pro-Basarabia și Bucovina și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice Gheorghe I. Brătianu” susțin necesitatea existenței unei strategii coerente a României față de românii din spațiul ex-sovietic și minoritățile etnice aflate în spațiul dintre Prut și Nistru, precum și inserarea în preambulul unei noi și viitoare Constituții a României, dacă nu chiar a celei prezente, a unui text care să prevadă obligația morală pentru poporul român, pentru elitele sale politice conducătoare, de a nu renunța la idealul reîntregirii țării, respectiv inserarea următorului text:Întregul popor român este mandatat să înfăptuiască prin liberă autodeterminare, precum și în temeiul principiilor Actului Final al CSCE de la Helsinki din 1975 și ale dreptului internațional, reîntregirea României și afirmarea acesteia ca un membru egal în drepturi într-o Europă unită”.

   În contextul evoluției evenimentelor politico-diplomatice din Republica Moldova și din spațiul CSI, precum și al eforturilor UE de extindere a spațiului de securitate și prosperitate de la frontierele sale, se impune ca relația bilaterală dintre România și Republica Moldova să se bucure de o atenție specială, sporită, din partea instituțiilor administrației publice centrale și a factorilor de decizie politico-militară de la București.

   Acordarea unei atenții aparte acestei relații bilaterale, atât din punct de vedere politic cât și administrativ, impune necesitatea organizării unei/unor formule instituționale care să gestioneze acest proces complex dintre România și Republica Moldova, precum fostul Oficiu pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (OGRRM) din cadrul Cancelariei Primului-Ministru (din perioada 2001 – 2009), dacă nu chiar reînființarea OGRRM, pentru a se putea gestiona relația dintre România și Republica Moldova la cote valorice ridicate și a se da, astfel, un semnal politico-diplomatic extrem de puternic către UE, NATO, CSI, Federația Rusă și nu numai, referitor la interesele strategice ale României în spațiul dintre Prut și Nistru, precum și la afirmarea dorinței statului român de a deveni vectorul intereselor strategice ale UE și NATO în spațiul geopolitic ex-sovietic.

   Sprijinirea de către România a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, implicarea în proiectele ce vizează asigurarea securității energetice a RM, precum și sprijinul economic și politic în relația cu centrele de putere geopolitice din spațiul ex-sovietic nu ar trebui să împieteze asupra necesității păstrării, în suflete și în conștiință, și afirmării idealului reîntregirii spațiului de pe ambele maluri ale Prutului, chiar și într-o Europa unită.

   Acest ideal trebuie să rămână scump sufletului fiecărui român indiferent de vremurile istorice pe care le traversăm.

Totodată, făcând referire la strigătul de durere a românului Toma Jalbă din Transnistria, la 21 octombrie 1917, „Fraților nu ne lăsați, nu ne uitați!”, suntem obligați de ISTORIE, de adevărurile existenței noastre istorice zbuciumate, să ne gândim și la ei, românii din spațiul transnistrean, din Nordul Bucovinei și Ținutul Herței, să înțelegem ce și cum se întâmplă și să acționăm pentru apărarea identității lor naționale, pentru respectarea drepturilor lor cetățenești și umane.

*Declarația a fost dată la 25 martie 2015, în Parlamentul Românei – Sala „Avram Iancu”,  în contextul aniversării unui sfert de veac de activitate pentru Neamul Românesc a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), în numele Consiliului Național al ACPBB prin președinte Marian Clenciu și a Asociației Europene pentru Studii Geopolitice și Strategice – „Gheorghe I. Brătianu”, prin președinte Dr. Constantin Corneanu.

Facsimil declarație:

*

*

***

Despre ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA (ACPBB) la ceas aniversar – 25 DE ANI DE ACTIVITATE

            ACPBB și-a semnat actul de naștere în ziua de 11 ianuarie 1990 ca asociație nonguvernamentală, apolitică și nonprofit. Constituită inițial din retrași, refugiați și repatriați din teritoriile ”eliberate” și însușite  de ocupantul roșu, inițiatorii erau parte din masa de oameni  ce vor constitui aportul de populație  și forță de muncă al  României  post belice, ce căutau adăpost și sprijin.

Mulți dintre refugiați au fost vânați, arestați, expatriați, condamnați la ani grei de regim de „epuizare”.  Este cazul preotului ziarist Vasile Țepordei care deși ajuns în România ca refugiat a fost arestat de autoritățile militare sovietice și trimis la Cercul Polar. După ispășirea pedepsei se întoarce în România, unde sistemul impus de ocupant îl arestează și condamnă din nou. Călit în închisori comuniste cu o conștiință de neam de neclintit, era român din Basarabia, este „gratulat” după ispășirea condamnării cu domiciliul obligatoriu, celebru DO aplicat pe documentul de identitate.  Semnătura lui se află pe actul de constituire al ACPBB.

Valeriu_GraurValeriu Graur (foto), alt semnatar, are și el o poveste, dacă chinurile și nedreptățile se pot numi poveste. La mai puțin de  un an,  în anul 1941 este declarat dușman al poporului și deportat.

Tatăl, în lagăr de prizoneri de război, mama în lagăr de muncă iar copilul crescut în creșele comuniste devine un  homo-sovieticus perfect. Nu cunoștea decît limba rusă și era convins că este  rus.

ADN-ul se trezește, devenind un român  din Basarabia. Asta nu se iartă și cu concursul securității românești (gest incalificabil pentru care nimeni nu a fost tras la răspundere) este condamnat la deportare 4 ani în Siberia. Asta se întîmpla în anii 70.

În 1977 se repatriază definitiv devenind un excelent profesor de matemaică  și fizică la un liceu în apropierea Gării de Nord. A fost unul din membrii fondatori  ai ACPBB care a activat cu multă dăruire.

Despre Valeriu Graur:   IN MEMORIAM, Valeriu Graur …un patriot, un erou, un nume de legendă, un destin zbuciumat, un suflet luminos, un capitol aparte în istoria luptei de rezistență a românilor basarabeni

Valeriu Graur a intrat in panteonul Eroilor Neamului Romanesc

 

Primul președinte  al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Nicolae Lupan, fost colonel al Armatei Regale Române, scriitor, publicist și patriot militant, este cel ce preia conducerea primei asociații a refugiaților din Basarabia și Bucovina ce fusese înființată la Paris imediat după sfârșitul conflagrației mondiale de către colonelul Dăianu. Din cauza unei societăți ce nu vroia să cunoască realitatea  și a unei guvernări rău voitoare Pro Basarabia și Bucovina a fost nevoită să se mute în Belgia după care Dl.Lupan o readuce la Paris.

Avînd experiență în formarea și conducerea unor organizații non guvernamentale  în primele zile ale lui Ianuarie 1990,  dl. Lupan a luat legătura cu foști refugiați, foști membrii ai Cercurilor Basarbene (organizații desființate la ordinul guvernării comuniste) care își păstraseră legăturile și se întîlneau în anumite zile la Biserica Precupeții Noi.  Un om cu experiență, cercuri  deja existente  gata să activeze benevol și bunăvoința PNȚ care pune la dispoziție sala. Așa a luat naștere Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina.

Am avut ocazia la festivitatea de 25 de ani să prezint pe doi din cei trei membrii fondatori în viță. Domnul Gavrilă Copil (Citește: Gheorghe Gavrilă Copil, un român, către Vladimir Putin și ucraineni. Despre o scrisoare deschisă, reîntregirea neamului românesc, amintiri, trădări și multe altele, spre neuitare și folosul românilor) și doamna Iulia Cristea Scutaru. Toți trei deși la vârste înaintate sunt încă activi. Le urez multă sănătate  și-i asigur  că actuala conducere  a asociației (aleasă în ședința de Dare de Seamă și Alegeri din 25 martie 2015) împreună cu toți membrii vor duce mai departe activitatea de ajutorare a entităților românești situate în spații pe care  granițele României  nu le-a cuprins. Vorbim despre acei români asupra cărora ocupantul s-a străduit din răsputeri să-i inventeze/schimbe limba și naționalitatea prin metode barbare (execuții ad-hoc, condamnări, confiscări, deportări).

Pot pune la dispoziție oricui, 3 din cele 4 volume a cite 700 de pagini cu listele celor deportați supuși rusificării fără drept de a se întoarce în locurile natale și dacă reușeau să se întorcă nu puteau pretinde să locuiască în propria casă.

S-au petrecut lucruri greu de înțeles și de aceea trebuie să fim mai precauți în a califica cu ușurință pe acei românii care au trăit  toate acestea și suntem datori față de ei și de noi să facem tot posibilul pentru integrarea lor în arealul de  limbă, cultură și istorie românească.

ACPBB are peste 20 de filile și toate cu realizări concrete, meritorii. După 25 de ani sperăm ca o parte  însemnată din realizările noastre să facă obiectul unei cărți la care deja se lucrează. Am spus o parte pentru că arhiva noastră nu este copletă, o mare parte din ea pierzâdu-se odată cu sediul din Regina Elisabeta.

În marea majoritate, actiunile noastre sunt rodul eforturilor proprii dar trebuie să recunosc că am beneficiat și de sprijin din parte MAE-DPRRP, a Ministerului Culturii precum și numeroși sponsori cu dragoste de neam și țară.

Avem parteneriate și colaborăm în realizarea proiectelor noastre cu Asociația Convergențe Europene, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice – „Gheorghe I. Brătianu”,  Institutul Frații Golescu, Platforma Civică 2012, Fundația Universitară „Spiru Haret”, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovara Culturii Tradiționale Românești  și subliniez că aceste parteneriate sunt doar cele încheiate de filiala București, la nivel național numărul lor îmi este necunoscut.

Le mulțumim tuturor pentru înțelegere și sprijin, pentru că au înțeles să fie cu noi pentru  o cauză de interes național.

Dacă vorbim despre Noi ca asociație, de 25 de ani de rodnică și meritorie activitate, trebuie să-mi asum  ca președinte al Consiliului Național și două mari neînpliniri. Una este nedobândirea Statutului de Interes Public și asta înseamnă că nu ne-am făcut suficient percepuți ca asociație, ca activitate, ca importanță ca necesitate  de către cei ce hotărăsc acordarea unui astfel de statut fără să aduc în discuție că poate cei în drept să-l acorde pot fi ei înșiși distanțați de acest deziderat al interesului național pentru care jură cu mâna pe biblie. Pînă acum am avut 2  astfel solicitări eșuate dar vom persista.

O altă mare durere/neîmplinire este nerealizarea Cimitirului Eroilor Români de la Crocmaz. Avem un parteneriat pentru realizarea acestui obiectiv cu primăria Crocmaz, avem documentația dar ne lipsec fondurile.

Cimitirul sau mai bine spus cimitirele ostașilor eroi ai Armatei Române din satul Crocmaz  prin  a căror necistire  se comite o blasfemie și ne duce în derizoriu eroii, istoria și respectul de sine.

Sigur,  în anul 2015 o  să fim mai tari, mai mulți și mai buni,un semn deja există, prin inființarea de noi filiale la Reghin în 2014 și la Giurgiu în 2015.

Și este un semn bun, acela al respectului de neam, de românitate. Poate sună bombastic dar acest interes există, este viu, vizibil și se manifestă.

Vreau prin intermediul publicației dumneavoastră – România Breaking News, una dintre cele mai dedicate și mai loiale activității ACPBB, să salut și să felicit cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate pe toți membrii  ACPBB din Onești, Vatra Dornei, Ploiești, Constanța, Giurgiu, Piatra Neamț, Craiova, Timișoara, București, Bacău, Iași, Rușețu, Edineț, Chișinău, Roman, Botoșani, Negrești, Reghin, Brăila, Tîrgu Neamț, SatuMare, Pitești, Brașov, Sibiu, Buzău, gânduri bune pentru toți partenerii noștri actuali și viitori.

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina este și va fi o realitate, o prezență activă, dedicată în slujba neamului românesc pe care o dorim națiune liberă, democrată, prosperă și în totalitate europeană.

Cu deosebită stimă pentru cititorii dumneavoastră care prin lecturarea acestui articol au realizat că noi, membrii ACPBB, suntem cei mai buni și cei mai frumoși.

…S-a revărsat modestia dar să știți că nu pătează și oricum dacă domniile voastre doresc, o să mai auziți despre noi, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în anul 26 de activitate.

președinte ACPBB – Marian Clenciu
www.probasarabiasibucovina.ro
presedinte [at] probasarabiasibucovina.ro

Foto-Video: Onor pentru 25 de ani de activitate a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina închinată Neamului Românesc

Video – Înregistrarea transmisiei Live  de la Parlamentul României

Imagini de la Festivitatea de Omagiere a unui Sfert de Veac de Activitate pentru Neamul Românesc a Asociației Culturale…

Posted by Romanian Breaking News – RBN press on 26 Martie 2015

*Felicitare și răspuns din partea Administrației Prezidențiale la invitația adresată Excelenței Sale, Președintele României, Dl. Klaus Iohannis

publicat de româniabreakingnews.ro




Presedintele Timofti si Presedintele Basescu

R. Moldova …viitor președinte, Traian Băsescu?

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, sosește azi 2 aprilie a.c. la Chișinău, cu prilejul primirii cetățeniei Republicii Moldova. Dezvăluirea a fost făcută de ambasadorul român la Chișinău, Marius Lazurca.

Diplomatul a precizat că Nicolae Timofti urmează să-i acorde lui Traian Băsescu cetățenia statului și Ordinul „Ștefan cel Mare”.

Întâi de toate președintele Timofti, care printr-un gest suveran de generozitate, va acorda această cetățenie, în al doilea rând, sigur președintele Băsescu, cum se știe, și-a dorit mult această cetățenie. Dacă ar fi să fac un comentariu de cetățean, nu de ambasador, cu privire la acest lucru, cred că e un lucru frumos acesta, de a ne acorda reciproc cetățenia, e un gest care, prin simbolistica lui, cimentează încă mai mult raporturile deja foarte solide și foarte calde dintre noi„, a declarat Lazurca citat de dcnews.ro preluat de romaniabreakingnews.ro

Traian Băsescu a declarat de mai multe ori că își va termina mandatul de președinte al României și va cere cetățenia moldovenească, în semn de respect și dragoste pentru Republica Moldova și oamenii ei.(ziarulnational.md)

Surse RBN Press, de la Chișinău dar și din sânul PMP/București, au dezvăluit că există o voință și o viziune politică referitoare la posibilitatea ca fostul președinte al României să intre în politică la Chișinău, unde să candideze la președinția Republicii Moldova și apoi din postura de președinte al R. Moldova în caz că va câștiga, să impulsioneze parcursul european al R. Moldova și reunificarea cu România.

Dar, există și voci ale adversarilor politici ai lui Traian Băsescu, care văd în această manevră doar o căutare tardivă a fostului președinte de a-și crea imunitate față de o posibilă răspundere penală la București, devenind om politic la Chișinău.

Totuși, Traian Băsescu, cu toate tarele politice și imperfectiunile lui, trebuie să îi recunoaștem meritul de a fi primul președinte român care a realizat o politică de deschidere și sprijin pentru R. Moldova și românii basarabeni, fapt pentru care fostul președinte se bucură la Chișinău de un imens capital politic fructificabil în sensul stabilirii unui adevărat pol pro-românesc în jurul lui Traian Băsescu, în spațiul dintre Prut și Nistru.

Autor: Andrei Rădescu
Redactor Șef Adj.
romaniabrekingnews.ro




Semnal! Nicolae Timofti: „Rusia dorește relansarea planului de federalizare a Republicii Moldova”. RBN Press: „Concomitent, Rusia nutrește și destrămarea României”

Pentru asigurarea securității Republicii Moldova este necesară apropierea și colaborarea cu NATO. Totodată, nu există alternativă pentru calea integrării europene a Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute de președintele Republicii Moldova într-un interviu pentru agenția de presă Ukrinform (Ucraina).

– După declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei ați afirmat că sunteți dispus să semnați documentul de aderare a Republicii Moldova la NATO, în pofida criticilor oponenților politici din țară, precum și a prevederilor constituționale cu privire la statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Vă mențineți opinia?

În activitatea mea de șef al statului mă ghidez de prevederile Constituției. Legea Supremă a țării, adoptată în 1994, stipulează că Republica Moldova este un stat neutru, care nu încheie alianțe și pacte militare și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor țări pe teritoriul său.

Consider că, la adoptarea Constituției, autorii Legii Supreme și votanții ei au greșit introducând această prevedere de neutralitate, în condițiile în care și la acea vreme o parte a teritoriului nostru era ocupat de forțe militare străine.

Evoluțiile din regiune ne-au demonstrat că această abordare trebuie revăzută. Sunt de părere că Constituția trebuie adaptată realităților unei lumi mereu în schimbare, fapt despre care am și vorbit în Parlamentul țării.

Prezența armatei a 14-a a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană, în pofida voinței autorităților constituționale de la Chișinău, reprezintă o încălcare flagrantă a statutului de neutralitate, stipulat în Constituția țării.

Trebuie luat în calcul și exemplul Țărilor Baltice, foste republici sovietice, care după ce au aderat la NATO, sunt în siguranță acum, beneficiind de prevederile articolului 5 al Alianței nord-atlantice, care stipulează apărarea colectivă în cazul unui atac armat.

În prezent există riscuri considerabile la adresa securității Republicii Moldova și șansa noastră este apropierea și colaborarea cu NATO.

– Alături de alți lideri ai statelor europene, ați participat la Marșul Demnității din Kiev. Ce opinii aveți despre Ucraina la prima aniversare de la schimbarea regimului politic și apariția Maidanului?

Republica Moldova și Ucraina sunt țări vecine între care există o strânsă relație de prietenie. În ambele state, în cadrul unor alegeri libere, alegătorii prin votul acordat partidelor politice, s-au pronunțat pentru integrarea europeană. Popoarele noastre împărtășesc aceleași valori democratice.

Există un proverb – „Prietenul bun la nevoie se cunoaște”. Am dorit neapărat să particip la Marșul Demnității de la Kiev pentru a comemora victimele evenimentelor de pe Maidan, care au schimbat fața țării, dar totodată și pentru a exprima solidaritatea cu poporul ucrainean în lupta sa pentru apărarea integrității și suveranității țării.

Transformările democratice din țara Dumneavoastră reprezintă un model demn de urmat și pentru noi, iar succesul Ucrainei pe această cale este în interesul național al Republicii Moldova.

– Republica Moldova este primul stat dintre fostele republici sovietice care a suportat consecințele tragice ale conflictului armat de pe Nistru cu participarea directă a Rusiei în 1992. Care sunt principalele obstacole pe calea reglementării definitive a diferendului transnistrean și a reîntregirii țării? Considerați realist scenariul retragerii trupelor și armamentului Federației Ruse din regiunea transnistreană și înlocuirea trupelor rusești de menținere a păcii cu o misiune civilă cu mandat OSCE?

Politica autorităților constituționale privind soluționarea conflictului transnistrean, prevede mijloace exclusiv politice. Reintegrarea Republicii Moldova este prioritatea strategică a autorităților de la Chișinău. O soluție viabilă trebuie să se bazeze pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Suntem deschiși pentru un compromis rezonabil pentru acordarea unui statut special al regiunii în cadrul Republicii Moldova, care ar oferi populației din stânga Nistrului un nivel confortabil și garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieții publice. O lege în acest sens a fost adoptată de Parlament în anul 2005.

Soluționarea definitivă a conflictului transnistrean și reintegrarea Republicii Moldova presupune de asemenea retragerea militarilor, armamentului și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul țării în conformitate cu documentele semnate de Rusia la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999 și cel de la Porto din anul 2002. Rusia însă nu respectă aceste angajamente.

Autoritățile Republicii Moldova pledează pentru înlocuirea forțelor rusești de menținere a păcii din zona de securitate de pe Nistru cu o misiune civilă cu mandat internațional.

Cu părere de rău, Moscova susține politic, militar și financiar regimul secesionist de la Tiraspol. Totodată, prin crearea unui focar de tensiune în această zonă a Europei, se urmărește blocarea procesului de integrare europeană a țării. Toate aceste acțiuni torpilează procesul de reglementare a conflictului.

Actualul mecanism de reglementare, în formatul „5+2”, cu implicarea actorilor internaționali, pe parcursul acestor ani s-a dovedit a fi ineficient. Cred că este oportun să reflectăm asupra posibilității de eficientizare a tratativelor.

Ucraina continuă să fie un actor foarte important în acest proces. Dialogul cu privire la soluționarea politică a conflictului transnistrean trebuie să fie dinamizat și noi contăm, în acest sens, atât pe sprijinul Ucrainei, cât și pe cel al partenerilor occidentali.

– Tot mai des este utilizată expresia „transnistrizarea Ucrainei”. Câte șanse de reușită ar avea un asemenea scenariu și cum poate fi evitat? Care ar fi soluția de contracarare a separatismului și care este rolul partenerilor internaționali în acest proces?

După cum am mai spus, noi am trecut prin această experiență tragică, iar învățămintele sunt la suprafață. Se poate spune cu siguranță că conflictele înghețate nu au adus prosperitate cetățenilor care locuiesc pe aceste teritorii. Regiunea transnistreană, de exemplu, trece în prezent printr-o gravă criză economică și socială, ca urmare a ilegalităților și izolării la care a fost supusă.

Comunitatea internațională se implică energic în dezamorsarea conflictului din estul Ucrainei și cred că această abordare trebuie menținută și dezvoltată. Din punctul nostru de vedere, conflictul din Ucraina reprezintă o problemă și pentru Republica Moldova și, cu siguranță, pentru întreaga Europă. Ordinea stabilită pe bătrânul continent după cel de-al doilea război mondial este o valoare pentru toți cetățenii europeni o prețuiesc, și nimeni în Europa nu dorește o recroire a granițelor.

– După începerea ostilităților în Donbas unele partide politice din Republica Moldova pledează pentru părăsirea Comunității Statelor Independente, în condițiile în care Rusia, unul din membrii organizației a declanșat o agresiune fățișă asupra statului vecin, Ucraina. Poate fi considerată CSI o uniune de state bazată pe relații de prietenie?

De la începutul mandatului meu, acum trei ani, am pledat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În pofida unui context regional nefavorabil, țara mea a reușit să avanseze pe această cale, semnând alături de Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu UE. Parte integrantă a acestui tratat este și Acordul de Liber Schimb, care oferă producătorilor autohtoni acces la piața comunitară.

Autoritățile de la Chișinău consideră că semnarea Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și UE nu va dăuna relațiilor cu țările CSI. Dimpotrivă, aceste două spații economice sunt complementare.

Autoritățile de la Moscova nu au fost mulțumite de apropierea celor trei țări de UE. În pofida argumentelor aduse în cadrul consultărilor bilaterale, Federația Rusă a instituit un embargo și a introdus unilateral taxe vamale pentru produsele moldovenești, chiar până la intrarea în vigoare a Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Până în prezent nu au fost prezentate argumente plauzibile în favoarea acestor acțiuni. Cu părere de rău, asemenea acțiuni diminuează încrederea în valabilitatea acordurilor semnate în cadrul CSI. Aceste demersuri plasează, de facto, țara noastră în afara zonei de comerț liber cu țările CSI.

– În timpul Summit-ului de la Minsk al șefilor de stat ai țărilor membre CSI ați avut o discuție emotivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Despre ce ați discutat atunci cu președintele rus?

I-am spus domnului Vladimir Putin lucruri evidente, din punctul meu de vedere. Republica Moldova dorește relații civilizate, bazate pe respect reciproc, cu Rusia, iar relațiile economice dintre țările noastre să se desfășoare conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului și să nu fie afectate de interese politice de moment.

La fel cum Federația Rusă are relații economice reciproc avantajoase cu Germania, țară membră a UE, la fel urmează a fi construite relațiile cu Republica Moldova, țară asociată cu UE. Calea embargourilor este ineficientă și nu poate forța Republica Moldova să renunțe la calea pe care a ales-o.

– Noul Guvern al Republicii Moldova a declarat integrarea europeană drept prioritate strategică. Politica apropierii de UE este contestată atât de Rusia, cât și de unele forțe politice din țară. Cum pot fi depășite aceste acțiuni de rezistență, inclusiv embargourile economice și șantajul energetic?

Autoritățile Republicii Moldova au inițiat politici de modernizare și dezvoltare a țării. Acest lucru este posibil doar prin implementarea standardelor Uniunii Europene, care și-au demonstrat eficacitatea prin asigurarea unui nivel de viață ridicat pentru cetățenii săi. O alternativă pentru această cale nu există.

Alegătorii moldoveni, prin votul exprimat în cadrul ultimului scrutin legislativ din noiembrie 2014, au demonstrat că susțin partidele care pledează pentru integrarea în UE. Toate partidele din parlament, cu excepția Partidului Socialiștilor, care dispune de 25 de mandate din cele 101, susțin politica de apropiere de Uniunea Europeană. Noul Guvern condus de Chiril Gaburici are drept prioritare majoră integrarea țării în spațiul comunitar.

Embargourile impuse de Rusia în anii 2006 și 2013 ne-a obligat să diversificăm piețele de desfacere. Pe parcursul ultimilor ani, principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești este cea a Uniunii Europene, iar începând cu 2006 aceasta în mod constant devansează piața CSI.

Astfel, la finele anului 2014, spre UE au fost direcționate peste 53 la sută din totalul exporturilor, România, Italia și Germania fiind principalii importatori ai mărfurilor moldovenești. În prezent cota Rusiei reprezintă doar 19 % din exporturi.

Pentru evitarea șantajului energetic unica soluție este diversificarea surselor energetice. Una din realizările actualei guvernări este construcția gazoductului Ungheni-Iași, inaugurat în 2014, care va permite racordarea sistemului energetic al țării la cel european. Conducta va avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, volum ce acoperă integral nevoia de gaz a țării. Următoarea etapă este construcția acestui gazoduct până la Chișinău. Importanță strategică al acestui proiect este că vom avea posibilitatea să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a depinde doar de furnizorii din est.

– Recent în sudul țării, în Găgăuzia, au avut loc alegeri. Amestecul Rusiei în procesul electoral a fost evident…

Ingerința unor state străine în afacerile interne ale Republicii Moldova nu poate fi tolerată. De altfel ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, unde a fost atenționat asupra faptului că implicarea Rusei în alegerile din Autonomia Găgăuză, de partea unui candidat la funcția de guvernator al regiunii, este inacceptabilă.

Republica Moldova respectă normele europene pentru dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale și lingvistice a comunității găgăuzilor din țara noastră. În 1994 Parlamentul țării a votat pentru crearea UTA Găgăuzia, unde găgăuzii să beneficieze de toate drepturile.

Înțelegem că interesul subit al emisarilor de la Moscova pentru alegerile din autonomia găgăuză urmărește alte scopuri și anume readucerea în discuție a federalizării Republicii Moldova – o inițiativă a Rusiei eșuată în 2004 prin respingerea de către Chișinău a așa-numitului „Memorandum Kozak”.

În calitate de șef al statului și de garant al suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării, voi întreprinde acțiunile necesare pentru ca Legea Supremă să fie respectată.

Zinaida Gurskaia, Chișinău /ukrinform.ua

Sursa: presedinte.md,  prin romaniabreakingnews.ro

Redacția România Breaking News – RBN Press precizează ca Rusia se implică concomitent, atât în „federalizarea” R. Moldova cu scopul unic de destabiliza și controla spațiul dintre Prut și Nistru în sensul intereselor geopolitice rusești, dar și în conceptul de „Moldova Mare” care să înglobeze și partea din dreapta Prutului (Moldova Istorica din granițele Statului Român). Scopul Vădit, destabilizarea României și chiar destramarea teritorială. Ultimile evidențe ale unor astfel de uneltiri și intenții ale Moscovei au ieșit la iveală de curând, după alegerile din noimebrie 2014 din R. Moldova.

Astfel, Igor Dodon (foto), Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, partidul cu cel mai mare grup parlamentar din Parlamentul Republicii Moldova după alegerile din 30 noiembrie 2014, a anunțat pe Facebook că ar avea în lucru un proiect de lege care prevede acordarea „cetățeniei moldovenești” – cetățenia statului Republica Moldova, în regim preferențial, românilor din provincia românească Moldova.

Igor Dodon fusese întrebat de un „prieten” ce face el pentru „cei peste 4 milioane de moldoveni de peste Prut”, adică din Moldova românească. Drept răspuns, Dodon a spus că „trebuie elaborat un mecanism de acordare a cetățeniei Republicii Moldova” pentru aceștia.

Oricât de aberant, negândit și original ar putea părea un asemenea demers, trebuie reamintit că agitarea proiectului „Moldova Mare” la Chișinău datează dintr-un moment imediat după independența de stat, atunci când Președintele Mircea Snegur a organizat, în 6 martie 1994, Congresul „Casa Noastră Republica Moldova”, iar majoritatea, aparținând Partidului Democrat Agrar din Moldova de la acea vreme, susținută de cel de-al doilea grup parlamentar al Partidului Socialist-Asociația Unitate-„ Edinstvo” a venit cu ideea că o încununare a teoriei moldovenismului – există poporul moldovean distinct de cel român – ar trebui să fie constituirea statului Moldova Mare, prin unirea la Republica Moldova independentă a Moldovei istorice românești. Dumitru Moțpan, președintele PDAM a lansat public teza atunci, susținută de pseudoistorici precum Artiom Lazarev și Vasili Stati.

Al doilea moment de recrudescență moldovenist în Republica Moldova a fost cel de după preluarea Guvernării Republicii Moldova de către comuniști, atunci când a fost aprobată Legea Concepției Politicii naționale – românii devenind a șasea minoritate în Republica Moldova pe lângă o majoritate „moldovenească”, distinctă. Tot atunci negarea acestei prevederi consemnată în lege urma să fie sancționată penal. Ulterior, recursul la istoria contrafăcută sovietică și teoria moldovenismului l-a dus pe Victor Stepaniuc, vicepreședinte al Partidului Comuniștilor, în situația de a reînvia subiectul Moldova Mare.

Faptul că o asemenea temă e agitată, chiar și la nivelul unui aranjament marginal de schimb de replici pe o rețea de socializare, dar escaladat în presa de la Chișinău, arată că subiectul e viu și gata de a fi utilizat de către partidele pro-ruse din Republica Moldova, chiar și după ce Curtea Constituțională a recunoscut preeminența Declarației de Independență a Republicii Moldova asupra Constituției și a consacrat numele limbii de stat în Republica Moldova ca limba română. – evz.ro prin romaniabreakingnews.ro

Publicat de România Breaking News