Alegeri UK: Boris Johnson/Brexit oține majoritatea în Parlament! Premierul Scoţiei cere un nou referendum privind independenţa

Premierul britanic Boris Johnson a obţinut lejer majoritatea în Parlamentul britanic, după alegerile de joi. Partidul Conservator a trecut pragul de 326 de locuri din cele 650 ale Camerei Comunelor, potrivit rezultatelor oficiale parţiale anunţate vineri. Astfel, conservatorii obţin 363 de locuri, faţă de 317 la votul precedent din 2017. Laburiştii au obţinut, până acum, 203 mandate, în pierdere, conform SMH.

Rezultatul confirmă larga majoritate conservatoare obţinută şi îi deschide calea lui Boris Johnson de a scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană la 31 ianuarie. Alegătorii britanici s-au înghesuit, joi, la secţiile de votare, pentru a-şi exprima opţiunea politică în unul dintre cele importante scrutine din Marea Britanie.

Aceste alegeri generale anticipate sunt cruciale pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Cetăţenii sunt surprinşi de cozile uriaşe şi mulţi le-au fotografiat şi publicat pe reţelele sociale, remarcând că mulţi tineri au ales să iasă din case – în ciuda vremii – pentru a vota.

Studenţii au ieşit în număr mare la vot în oraşul Canterbury:

După victoria convingătoare a conservatorilor în alegerile din Marea Britanie, care va elimina blocajul politic ce a afectat pieţele financiare britanice, Lira sterlină a atins maxime multianuale faţă de principalele valute,

Eliminarea acestui „nor major” de incertitudini care umbrea pieţele valutare survine în timp ce există semnale clare referitoare la progresele negocierilor comerciale dintre Statele Unite şi China.

Conservatorii premierului britanic Boris Johnson au obţinut suficiente locuri în Parlamentul de la Londra pentru a deţine o majoritate clară, a relatat postul de televiziune ITV, ceea ce elimină incertitudinile din ultimii patru ani legate de momentul în care va avea loc Brexit-ul.

„Am observat deja o reacţie puternică a lirei, după exit poll”, a declarat Michael McCarthy, analist şef la firma CMC Markets din Sydney.

„De asemenea, am observat şi o creştere a contractelor futures pentru acţiuni, ca reacţie la două informaţii importante pentru piaţă. Acestea ar trebui să susţină creşterea economiei globale. Şi yuanul s-ar putea aprecia, dar depinde cât se va întări dolarul”, a arătat acesta.

Lira s-a apreciat cu circa 2% faţă de euro, la un maxim de 82,80 pence pe unitate, cel mai ridicat nivel atins din iulie 2016, la scurt timp după referendumul pentru Brexit care a dus la deprecierea monedei britanice.

În raport cu moneda americană, lira a avansat cu peste 2%, la 1,3516 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel din mai 2018, revenind ulterior la 1,3469 dolari pe unitate.

Evoluţia lirei contrastează cu deprecierea de peste 10% a lirei care a avut loc imediat după referendumul pro-Brext din iunie 2016, care a şters peste 2.000 de miliarde de dolari de pe pieţele financiare.

Informaţiile ITV legate de o majoritate clară în Parlamentul britanic au venit după ce exit poll-urile şi rezultatele preliminare au sugerat că Johnson va obţine o majoritate de 86 de locuri, cea mai mare după victoria conservatoarei Margaret Thatcher din anii 1980.

O astfel de majoritate îi va permite premierului să finalizeze Brexit-ul pe 31 ianuarie, aşa cum a promis.

Chiar şi aşa vor mai exista incertitudini, pentru că Marea Britanie va intra într-o perioadă de tranziţie, în timpul căreia vă negocia o nouă relaţie cu restul de 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Pe pieţele asiatice, yuanul s-a apreciat, iar yenul a scăzut, după ce surse au declarat că Statele Unite şi China au convenit unele reduceri de tarife şi amânarea tarifelor americane care urmau să intre în vigoare pe 15 decembrie.

Relaxarea tensiunilor ar elimina un factor negativ major din calea creşterii economiei mondiale, ceea ce sugerează o cerere mai scăzută pentru yen, care este considerat o monedă sigură. Evitarea unor noi tarife ar fi un stimulent şi pentru economia Chinei, a cărei creştere încetineşte, ceea ce a atras mai mulţi investitori în yuani.

Reacţie la rezultatul alegerilor

Premierul Scoţiei cere un nou referendum privind independenţa, după victoria lui Boris Johnson

Scoţia trebuie să primească autorizaţia de a organiza un nou referendum privind statutul său în Regatul Unit după victoria naţionaliştilor în alegerile parlamentare desfăşurate joi, a declarat liderul Executivului Nicola Sturgeon.

Sondajele de opinie indică faptul că Partidul Naţional Scoţian (SNP) va câştiga 55 dintre cele 59 de mandate alocate Scoţiei în Parlamentul Regatului Unit, potrivit Reuters.

„Există acum un mandat pentru a le oferi scoţienilor alegerea cu privire la viitorul lor. Este o dorinţă clară şi o confirmare că Scoţia nu trebuie să fie ancorată de un Guvern Boris Johnson şi nu trebuie să fie desprinsă de Europa împotriva voinţei noastre.

Boris Johnson poate are un mandat de a scoate Anglia din Uniunea Europeană, dar el nu are un mandat solid de a scoate Scoţia din Uniunea Europeană. Scoţia trebuie să aibă o opţiune privind propriul nostru viitor”, a subliniat Sturgeon.

Un sondaj de opinie publicat, duminică, de Sunday Times, arata că Scoţia ar vota pentru independenţă, dacă Regatul Unit iese din Uniunea Europeană, dar s-ar opune independenţei, dacă UK ar rămâne în interiorul blocului comunitar.

Sondajul arata că 51% dintre scoţieni ar sprijini independenţa Scoţiei, dacă Regatul Unit părăseşte UE, iar 49% ar vota împotriva independenţei. Totuşi, dacă Regatul Unit ar rămâne în interiorul Uniunii Europene, 58% din scoţieni ar vota contra independenţei Scoţiei, iar 42% în favoarea acestui scenariu.




Congresul SUA: Sancțiuni pentru companiile implicate în proiectul rusesc Nord Stream 2. OMV se află pe listă

Comisiile pentru Apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naţionale, care ar forţa Administraţia Trump să aplice sancţiuni economice asupra companiilor implicate în construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2. Printre aceste companii se numără şi OMV, informează Financial Times citat de romaniabreakingnews.ro

OMV a cumpărat de la statul român, în 2004, Petrom. Statul român deţine în prezent 20,6% dintre acţiunile Petrom.

Parlamentarii americani au ajuns luni la un acord de principiu asupra Legii privind Autorizarea Apărării Naţionale (Naţional Defense Authorization Act) pentru 2020, care include măsuri de sancţionare a companiilor care ajută Gazprom să construiască noul gazoduct către Germania, anunţă Financial Times.

Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde de euro, iar companiile europene vor suporta jumătate din costuri.




Nu în NATO! Budapesta taxează legea educației din Ucraina care ingrădește limbile minorităților naționale

Budapesta va înceta să blocheze aderarea Ucrainei la NATO doar după ce drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia sunt restabilite la nivelul existent înaintea adoptării legii ucrainene a educaţiei, prin care s-a redus accesul minorităţilor la învăţământ în limba maternă, a declarat miercuri, la Londra, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, potrivit portalului românesc din Cernăuți – bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Conform sursei ciatet, Szijjarto a spus că ţara sa este interesată ca Ucraina sa fie o ţară stabilă, democratică şi sigură. „Cu cât Ucraina este mai puternică şi mai stabilă, cu atât situaţia etnicilor maghiari din Transcarpatia este mai bună”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, drepturile etnicilor maghiari au fost „încălcate grav” în mandatul precedentului preşedinte al Ucrainei (Petro Poroşenko), iar presiunea asupra lor a continuat să sporească recent „într-o manieră disimulată, cu ajutorul poliţiei secrete ucrainene”.

La finalul lunii octombrie, Peter Szijjarto anunţa că Budapesta s-a opus adoptării unei declaraţii comune a ambasadorilor statelor membre ale NATO cu privire la Ucraina întrucât documentul nu obliga această ţară să reintroducă drepturile de care fusese privată minoritatea maghiară. Szijjarto a explicat că ţara sa nu este pregătită să sacrifice interesele unui număr de 150.000 de etnici maghiari din vestul Ucrainei de dragul unor considerente geopolitice.

Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au tensionat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă lege a educaţiei, scrie Agerpres.

Votată la începutul lunii septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele de la acea vreme, Petro Poroşenko, noua lege a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform actului normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă în grădiniţe şi şcoli primare.




„Regiunea Mării Negre este vitală pentru NATO” – Președintele Iohannis la Summitul NATO de la Londra

Miercuri 4 decembrie a.c., preşedintele Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, în a doua zi a Reuniunii NATO la Nivel Înalt de la Londra, ce se desfășoară în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Alianţei Nord-Atlantice, informează romaniabreakingnews.ro  Cu acest prilej, președintele român a declarat că:

,,Noi suntem de părere că este bine să începem o discuţie, un proces de reflecţie, dar sub conducerea secretarului general şi cred că în final asta va fi concluzia zilei de astăzi. Discuţii aşezate şi cred că foarte bune vom avea. Procesul de reflecţie asta urmăreşte, să găsim împreună strategia cea mai bună pentru NATO pe termen mediu şi lung, şi România este foarte hotărâtă să se implice mult în această discuţie”

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este vitală pentru NATO şi a fost inclusă într-o strategie a Alianţei.

„Cred că voi găsi multă deschidere, fiindcă tot la iniţiativa noastră întreaga regiune a fost inclusă într-o strategie NATO special dedicată regiunii Mării Negre şi aici vom continua cu succes, iar în ceea ce priveşte Comandamentul de corp de armată în principiu la nivel militar această ofertă a României a fost acceptată, dar ştim că procesul de decizie încă nu este finalizat şi continuă. Noi suntem optimişti”, a adăugat Klaus Iohannis.

Amintim că anterior Președinții Trump și Iohannis s-au întâlnit în prezența Reginei Elisabeta a II-a și au avut dicuții protocolare.




Video: Președinții Trump și Iohannis s-au întâlnit în prezența Reginei Elisabeta a II-a

Regina Elisabeta a II-a a fost gazda unei recepții cu ocazia Reuniunii NATO la Nivel înalt de la Londra. Cu acest prilej, președintele României Klaus Iohannis şi cel al Statelor Unite, Trump s-au întreținut preț de câteva minute, la discuție participând și soţiile acestora.

Președintele Iohannis a participat și la un dejun de lucru găzduit de preşedintele SUA Donald Trump cu ocazia Summitului NATO, oferit doar șefilor de state-membre care au alocat 2% din PIB pentru bugetul dedicat apărării colective.

Miercuri 4 decembrie a.c., preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, în a doua zi a Reuniunii NATO la Nivel Înalt de la Londra, ce se desfășoară în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Alianţei Nord-Atlantice.

”Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euro-atlantice”, comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Video: Queen Elizabeth hosts NATO world leaders at Buckingham Palace

Administraţia Prezidenţială a transmis: „Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euro-atlantice”.




Noul premier al Republicii Moldova – Ion Chicu s-a întâlnit cu premierul Federației Ruse, Dmitrii Medvedev

20 noiembrie 2019 / Moscova /  Noul premier al Republicii Moldova – Ion Chicu, se află  în vizită de lucru la Moscova.  Cu această ocazie prim-ministrul Ion Chicu a avut o întâlnire cu dl. Dmitrii Medvedev, premierul Federației Ruse, în cadrul căreia s-a pus problema  potențialul de cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă, folosit doar parțial în prezent datorită comunicării deficitare din ultimii ani, se arată într-un comunicat al Guvernului RM.

Dmitrii Medvedev a menționat că din motivul comunicării deficitare din ultimii ani, între Guvernele Republicii Moldova și Federației Ruse, a fost acumulat un volum mare de probleme importante, care necesită examinare și decizii. Drept rezultat, potențialul de cooperare dintre cele două țări este folosit doar parțial.

Prim-ministrul Chicu, la rândul său, a mulțumit premierului rus pentru felicitări și invitație. „Am acceptat cu plăcere invitația, înțelegând că există oportunități mari de cooperare nevalorificate din cauza deficitului de comunicare.

„Am anunțat că suntem un Guvern tehnocrat șu nu vom face politică. Respectiv, vom fi acolo unde trebuie rezolvate problemele oamenilor și vom face reforme menite să dezvolte economia națională și să crească bunăstarea oamenilor”, a precizat Ion Chicu.

În cadrul ședinței, șefii Executivelor au abordat subiectul furnizării gazelor naturale, reglementarea problemei transnistrene, creșterea numărului de autorizații pentru transportatori, proiecte investiționale în infrastructură, lărgirea spectrului de mărfuri exportate în Rusia fără taxe și altele.

Pe toate subiectele abordate au  fost luate decizii de principiu și transmise Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercial economică.

La finalul discuției, dl. Chicu  l-a invitat pe șeful Executivului Federației Ruse să viziteze Moldova, pentru a continua dialogul și a determina intensificarea cooperării pe dimensiunile social-economice.




Principesa Margareta a României

Principesa Margareta, scut pentru interesele României, la Haga. Discurs de excepție!

Principesa Margareta a fost prezentă la Institutul Olandez de Relații Internaționale, din Haga, unde a ținut un discurs necruțător la adresa gazdelor olandeze pentru că s-au opus regulat în ultimii ani primirii României în spațiul Schengen.  Custodele Coroanei Regale a atras atenția și Uniunii Europene cu privire la politica promovată, în opinia Principesei Margareta neglijându-se viziunea de ansamblu a construcției Uniunii.

Linia discursului și cât și mesajul transmis Europei Vestice pot fi rezumate într-o singură propoziție: „Încetaţi cu aerele de superioritate!”.
Olanda, făcută KO la ea acasă

Deși discursul de la Haga, a fost susținut în fața înalților reprezentanți ai Institutului de Relații Internaționale, Principesa Margareta nu a menajat sub nici o formă audiența. A criticat clar, cu subiect și predicat Olanda pentru atitudinea duplicitară și dubla măsură în cazul României după aderare și refuzul de primire în Spaţiul Schengen, în ciuda condiţiilor îndeplinite de țara noastră. 

„Încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, una după alta, au fost adăugate condiții. Acum ni se spune în privat – de către oficiali dintr-o serie de țări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră țară – că există în țările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înțelege acest argument. Dar sper că și voi puteți înțelege că presiuni interne similare revin oamenilor noștri politici din partea conaționalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziție inferioară celorlalți cetățeni europeni”.

Creșterea economică este reală, domnilor occidentali!

„Da, avem probleme”, a recunoscut Principesa Margareta, însă, în același timp, „avem o creștere economică incredibilă în fosta jumătate comunistă a continentului, iar țara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa”.

În pofida progreselor economice evidente, Principesa Margareta observă că mai există încă „diferențe semnificative de bogăție între jumătățile estice și vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârșitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a șterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste și a proastei administrări a țării (…) Aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în țara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viață în ziua în care diviziunea economică a estului și vestului Europei va dispărea complet”.

Principesa Margareta apără crucea și patriotismul românilor

Suntem diferiți față de vestici, admite Principesa Margareta, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim considerați rasiști sau xenofobi!

(…)

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,

Cred că, în efortul nostru de a îmbunătăți funcționarea Uniunii noastre, am devenit poate prea obsedați de proces, mai degrabă decât de viziune, așa că de multe ori uităm cât de mare este realizarea noastră. Un continent împărțit timp de două generații de Războiul Rece este acum din nou unit. Am făcut aceasta cu sacrificii reciproce, nu pentru că am vrut să reducem costurile la roșii sau la automobilele din țările noastre, ci pentru că am împărtășit aceeași viziune și aceleași valori. Și împărtășim și astăzi aceleași valori și opinii.

Da, avem probleme. Dar avem o creștere economică incredibilă în fosta jumătate comunistă a continentului, iar țara mea este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Acest fapt nu a șters însă diferențele semnificative de bogăție între jumătățile estice și vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârșitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a șterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste și a proastei administrări a țării. Pe scurt, o întreagă generație va trece înainte de a fi cu adevărat și pe deplin uniți și aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în țara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viață în ziua în care diviziunea economică a estului și vestului Europei va dispărea complet. Subliniez faptul că nu încerc să găsesc scuze sau să „repartizez” vina cuiva, ci doar să explic sentimentul de frustrare resimțit în multe noi state membre.

De asemenea, în Estul Europei avem perspective diferite asupra vieții sociale și a obiceiurilor. Suntem mai religioși, mai patrioți și mai suspicioși în privința nivelului ridicat de imigrare. S-ar putea ca unora din Occident să nu le placă aceasta. Dar a respinge sentimentele noastre ca doar „rasism și xenofobie” sau a împărți totul între „progresist” – prin care ne referim la occidentali – și „reacționar” este în mod clar contraproductiv. De asemenea, este greșit să argumentăm că valorile noastre nu sunt valori europene; s-ar putea să nu fie la modă în unele părți ale Europei, dar sunt valori care aparțin continentului. Când criza de imigrație din 2015 a lovit continentul nostru, România a fost una dintre țările care a acceptat ca sarcina de primire a acestor imigranți să fie împărțită.

Repet: nimic din toate acestea nu sugerează faptul că noile state membre ar trebui să fie scutite de responsabilități și obligații, indiferent de ce se întâmplă în țările lor. Lupta împotriva corupției, de exemplu, ar trebui să continue fără încetare. Și nu există niciun dubiu că unele dintre evoluțiile politice din țara mea au trezit suspiciune în rândul partenerilor noștri europeni.

Dar punctul-cheie pentru toate activitățile noastre este încetarea atitudinii de superioritate față de noile state membre și evitarea amenințării acestora prin clauze de condiționalitate extinse artificial. Diverse propuneri de utilizare a condiționalității politice în acordarea fondurilor din bugetul următor de șapte ani al Uniunii, în schimbul anumitor concesii politice, sunt nu numai ilegale în cadrul tratatelor UE existente, ci sunt, de asemenea, o garanție că vor diviza mai degrabă decât să unească Europa.

Încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, una după alta, au fost adăugate condiții. Acum ni se spune în privat – de către oficiali dintr-o serie de țări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră țară – că există în țările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înțelege acest argument. Dar sper că și voi puteți înțelege că presiuni interne similare revin oamenilor noștri politici din partea conaționalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziție inferioară celorlalți cetățeni europeni.

Totuși, cred că toți merităm să ne felicităm pentru ceea ce am obținut în ultimele două decenii și cât de mult s-a schimbat continentul în bine, de când tatăl meu a fost aici în anul 2002. Românii sunt astăzi de aproape trei ori mai bogați decât erau când s-au eliberat de comunism. Există un consens național în țara mea că nu există niciun alt loc în care România să poată fi, decât în mijlocul NATO și UE. De fapt – așa cum am amintit adesea fraților noștri europeni – adevărații idealiști întru Europa se află în partea de est a continentului; adevărații cinici sunt adesea în Occident.

Pe scurt, vocația europeană a României rămâne neclintită. Și la fel, sunt încrezătoare, este și prietenia și sprijinul vostru pentru Națiunea noastră.

Mulțumesc foarte mult!

Discursul complet pe romaniareagala.ro

 




Înaltul Reprezentant UE, Federica Mogherini, la Chișinău: „Vedem schimbări pozitive în Republica Moldova”

Prim-ministrul Republicii Moldova – Maia Sandu a avut joi, 3 octombrie o întrevedere oficială cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, aflată pentru prima dată în această funcție într-o vizită oficială în țara noastră.

„La Consiliul de Asociere am discutat agenda de reforme și schimbările la care trebuie să lucrăm în primul rând pentru a îmbunătăți viața cetățenilor noștri, dar și pentru a îndeplini promisiunile în raport cu instituțiile europene, pentru ca să beneficiem în continuare de susținerea Uniunii Europene. Am primit asigurări că UE va continua să fie de partea noastră, de partea cetățenilor, de partea dreptății”, a spus Maia Sandu.

De asemenea, Prim-ministrul a apreciat înalt asistența continuă oferită țării noastre, menționând că 70% din exporturile noastre merg spre UE, peste 6 mii de companii autohtone au beneficiat de susținere din partea UE, au fost create peste 3 mii de locuri de muncă şi reabilitați peste 700 de kilometri de drum cu ajutorul UE.

În cadrul întrevederii oficialii au vorbit despre principalele acțiuni pe care este concentrat Guvernul în prezent: reforma justiției și lupta împotriva corupției, precum și alegerea unui Procuror General profesionist și integru. Alte subiecte abordate au fost investigarea fraudei bancare și recuperarea banilor, dar și organizarea alegerilor locale libere și corecte.

În cadrul întrevederii, oficialii au vorbit despre promovarea intereselor Republicii Moldova pe plan extern. În context, Maia Sandu a spus că Acordul de Asociere cu UE și politica de integrare europeană ne oferă cea mai realistă șansă să creăm un stat funcțional.

„De Acordul de Asociere avem nevoie noi, în primul rând, pentru că măsurile incluse acolo vor duce la îmbunătățirea standardelor de viață ale cetățenilor noștri”, a spus Șefa Guvernului, exprimând deschiderea pentru continuarea politicii de Vecinătate Estică și pentru o viziune mai ambițioasă pentru țările ca Republica Moldova, care au drept scop aderarea la Uniunea Europeană.

La rândul său, Federica Mogherini a menționat că vizita sa la Chișinău este un semnal al importanței pe care o atribuie UE parteneriatului cu țara noastră, apreciind determinarea Guvernului condus de Maia Sandu în implementarea agendei de reforme: „Vizita mea este un semnal de relansare a relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astăzi vedem schimbări pozitive în Republica Moldova, pentru care am lucrat cu toții împreună. Simțim responsabilitatea să sprijinim Republica Moldova nu doar financiar, politic, dar și cu semnale foarte clare și vizibile”.

Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a mai spus că Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin în realizarea agendei de reforme și ar putea mări sprijinul financiar pentru țara noastră.

Federica Mogherini își încheie în scurt timp mandatul, iar de la 1 noiembrie 2019, poziția de Înalt Reprezentant va fi preluată de actualul Ministru de Externe al Spaniei, Josep Borrell.




Președinții Iohannis și Dodon s-au întâlnit la New-York. Federalizarea RM și Conflictul Transnitrean pe agenda discuțiilor

Preşedintele României Klaus Iohannis și președintele Republicii Moldova Igor Dodon, au avut o scurtă întrevedere cu prilejul participării la Adunăriea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Potrivit Agerpres, preșdintele Iohannis a subliniat că drumul european al Republicii Moldova este singura opţiune de natură să aducă prosperitate cetăţenilor săi, 
„Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat în cadrul întrevederii că, din perspectiva României, drumul european al Republicii Moldova, pe care Bucureştiul îl susţine cu fermitate, este singura opţiune de natură să aducă prosperitate cetăţenilor săi. Totodată, preşedintele României a evidenţiat importanţa menţinerii şi dezvoltării Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, ca relaţie specială, strategică şi care trebuie să aibă permanent substanţă”, a informat Administraţia Prezidenţială, prin intermediul unui comunicat.
Potrivit sursei ciate, preşedintele român a abordat şi tema conflictului transnistrean, arătând că România este „direct interesată de evoluţiile privind acest dosar, având în vedere interesele de securitate” ale României.
„Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că din perspectiva României, care sprijină soluţionarea acestui conflict cu respectarea frontierelor internaţional recunoscute ale Republicii Moldova, este important de evitat orice soluţie care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă, care ar afecta vectorul său pro-european”, reiese din comunicat.
Klaus Iohannis a făcut apel la valorificarea patrimoniului comun de istorie, cultură şi limbă română, „care nu pot şi nu trebuie în niciun caz să fie negate sau instrumentate politic” în Republica Moldova.

Președintele Igor Dodon a scris, pe Facebook, că „în cadrul discuțiilor am parcurs întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale. Am subliniat caracterul strategic al cooperării noastre, menționînd faptul că România este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova”.

”Am adus mulțumiri conducerii României pentru susținerea Republicii Moldova în domenii de interes major și pentru realizarea mai multor programe și proiecte importante, inclusiv in domeniul economic, social, energetic. În context, am reiterat faptul că relațiile cu statul vecin constituie o prioritate pentru administrația prezidențială”, a adăugat Igor Dodon.
Sursa foto- Facebook Igor Dodon



„Rusia riscă excluderea din sistemul financiar internațional” – avertisment dur al însărcinatului cu Afaceri al SUA în Ucraina

Însărcinatul de Afaceri al SUA în Ucraina, William Taylor consideră că sancțiunile existente împotriva Rusiei nu sunt suficiente, iar Statele Unite ar putea aplica o serie de alte metode de influență asupra țării agresoare, a declarat acesta într-un interviu pentru postul tv national al Georgiei, potrivit paginaderusia.ro

„Sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt suficiente, pentru că în această perioadă nu am văzut ca rușii să părăsească Donbasul sau Crimeea. Una dintre cele mai puternice sancțiuni pe care nu le-am aplicat încă Rusiei, iar Rusia știe bine acest lucru, este excluderea sa din sistemul financiar internațional. Va fi distructiv pentru țară. Nu am făcut niciodată acest lucru, dar în cazul unui alt pas agresiv, acesta poate fi folosit. Această sancțiune este plata pentru Putin”.