Uniunea Europeană va susține financiar reformele-cheie din Republica Moldova

Comisia Europeană a anunțat marți un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova, destinat să ajute instituțiile publice, cetățenii și comunitatea de afaceri să beneficieze de oportunitățile oferite de Acordul Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) semnat de această țară cu Uniunea Europeană. (Agerpress)

„Acordul de asociere reprezintă o piatră de hotar în politica noastră privind Parteneriatul Estic și în relația noastră cu Republica Moldova și se bazează pe valori fundamentale comune urmând să deschidă noi posibilități pentru apropierea relațiilor politice și pentru legături economice puternice. Moldova are sprijinul nostru deplin în acest proces semnificativ și istoric”, a declarat ?tefan Füle, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, citat de serviciul de presă al Comisiei.

Noua finanțare europeană pentru Republica Moldova este destinată să sprijine modernizarea instituțiilor publice cheie, implementării acordului DCFTA, îmbunătățirii politicii finanțelor publice și de management, competitivității de afaceri și comerciale din mediul rural în raport cu UE, protecției minorităților și a grupurilor vulnerabile.

Acesta este un prim pachet de asistență bilaterală acordată de Republica Moldova în conformitate cu Cadrul unic de sprijin, care stabilește obiectivele și prioritățile strategice pentru viitoarea cooperare UE-Republica Moldova în 2014-2017.

Parteneriatul Estic este cadrul politic principal pentru relațiile UE-Moldova. Aceasta reprezintă dimensiunea estică a Politicii Europene de Vecinătate și își propune să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Acordul de asociere UE-Republica Moldova, inclusiv cel de liber schimb aprofundat și cuprinzător, a fost semnat la 27 iunie.

Cadrul unic de sprijin al UE pentru Republica Moldova (SSF) pentru perioada 2014-2017 a fost adoptat la 11 iunie 2014. Pachetul UE de sprijin anual (Programul anual de acțiune 2014) oferă Republicii Moldova o alocare de 101 milioane de euro.

Finanțarea se acordă prin intermediul Instrumentului european de vecinătate (IEV) pentru două acțiuni. Prima se referă la sprijin pentru reformele privind politicile din domeniul finanțelor publice din Republica Moldova (37 de milioane de euro). Această sumă este destinată să ajute Ministerul Finanțelor, Parlamentul și Instituția Supremă de Audit a Republicii Moldova în procesul de consolidare a bunei guvernări, a unei politici fiscale eficiente, a unei politici transparente și responsabile a finanțelor publice și a sistemelor de consolidarea a managementului financiar public.

O a doua acțiune se referă la Programul european de vecinătate pentru agricultură și dezvoltare rurală (PEVADR) pentru Republica Moldova, care presupune un sprijin pentru agricultură și dezvoltare rurală de 64 milioane de euro. Suma are ca obiectiv stimularea dezvoltării rurale prin dialog politic îmbunătățit, creșterea competitivității în sectorul agricol. O parte din această acțiune va fi dedicată intensificării în continuare a dialogului dintre autoritățile centrale și regionale, cum ar fi Găgăuzia.

La 2 mai 2014, Comisia Europeană a aprobat deja un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat susținerii competitivității micilor afaceri, dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele de calitate ale UE și promovarea exporturilor, precum și pentru campanii de informare cu privire la acordul comercial UE-Republica Moldova, oportunități de investiții și de comunicare. Acest sprijin suplimentar a fost acordat în cadrul mecanismului „Mai mult pentru mai mult” din cadrul noului Instrument european de vecinătate.

Surse: Agerpress, Moldova.org




Dacian Cioloș: UE va oferi sprijin producătorilor moldoveni afectați de interdicția Moscovei

Uniunea Europeană va oferi sprijin producătorilor moldoveni afectați de interdicția Moscovei de a exporta fructe și legume pe piața rusă, a declarat azi în exclusivitate pentru Radio Chișinău comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș.

Printre măsurile examinate se numără creșterea cotelor de export fără taxe la mere, prune și struguri de masă, iar cele suplimentare urmând a fi aplicate chiar de la 1 august.

Pe lângă dublarea cotelor de export fără taxe vamale pe piața comunitară pentru mere, prune și struguri de masă, Uniunea Europeană examinează și posibilități de sprijin financiar pentru depozitarea stocurilor de fructe moldovenești, printr-o reorientare a fondurilor europene pentru Republica Moldova.
Potrivit lui Dacian Cioloș, Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană va intra în vigoare la 1 septembrie, mai devreme cu o lună decât era prevăzut.

Amintim că Federația Rusă a interzis, de la 21 iulie importul de fructe și conserve din Republica Moldova.




Nicolae Timofti mizează pe sprijinul NATO în vederea consolidării capacității de apărare și asigurare a securității Republicii Moldova

Republica Moldova mizează pe sprijinul NATO în vederea consolidării capacității de apărare și asigurare a securității Republicii Moldova, a declarata stăzi președintele Nicolae Timofti în cadrul unei întrevederi cu președintele Adunării Parlamentare NATO, Hugh Bayley.

Președintele Nicolae Timofti: „Prezența armatei a 14-a a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida voinței autorităților constituționale de la Chișinău, reprezintă o încălcare flagrantă a statutului de neutralitate, stipulat în Constituția țării”

Cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii despre modalitățile de consolidare a relațiilor de cooperare dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și despre situația din regiune.

Șeful statului a salutat prezența la Chișinău, în premieră, a unui președinte al Adunării Parlamentare NATO.

În cadrul întrevederii, președintele Nicolae Timofti și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile din Ucraina, care periclitează securitatea regională. Președintele țării a reiterat poziția Republicii Moldova față de situația din țara vecină, subliniind importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Nicolae Timofti a declarat drept inacceptabilă exercitarea unor presiuni de ordin militar, politic sau economic în relațiile dintre state și a pledat pentru respectarea cu strictețe a principiilor dreptului internațional.

Nicolae Timofti a arătat că prezența armatei a 14-a a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida voinței autorităților constituționale de la Chișinău, reprezintă o încălcare flagrantă a statutului de neutralitate, stipulat în Constituția țării. „Rusia nu-și respectă angajamentele asumate în cadrul Summit-ului OSCE de la Ankara din 1999 de a retrage trupele militare de pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Nicolae Timofti.

Președintele țării a declarat că mizează pe sprijinul NATO în vederea consolidării capacității de apărare și asigurare a securității Republicii Moldova. „Deschiderea unei reprezentanțe permanente NATO la Chișinău ar contribui semnificativ la desfășurarea programelor de cooperare bilaterală”, a spus Nicolae Timofti.

Președintele Adunării Parlamentare NATO, Hugh Bayley, a subliniat importanța asigurării unui climat de pace și stabilitate în această regiune a Europei. Oficialul a arătat că nu există incompatibilități între statutul de neutralitate al Republicii Moldova și dezvoltarea unui parteneriat cu Alianța Nord-Atlantică.

„NATO respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău urmează să stabilească nivelul de cooperare cu Alianța. În ce ne privește, dorim să contribuim la consolidarea securității naționale a Republicii Moldova”, a spus Hugh Bayley.

Președintele Adunării Parlamentare a Alianței Nord-Atlantice a apreciat drept exemplară prestația contingentului Armatei Naționale în cadrul misiunii NATO de menținere a păcii din Kosovo, desfășurată sub egida ONU.

Hugh Bayley a salutat semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, exprimându-și convingerea că implementarea prevederilor acestui tratat va oferi doar beneficii cetățenilor moldoveni.

Din componența delegației, condusă de Hugh Bayley (Marea Britanie), fac parte vicepreședinții Adunării Parlamentare NATO, Daniel Bacquelaine (Belgia) și Karl Lamers (Germania), secretarul general, David Hobbs (Marea Britanie), președintele Comitetului pentru Știință și Tehnologie, Henrik Bliddal (Danemarca). Delegația desfășoară un turneu în cadrul căruia vizitează Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Republica Moldova este membră asociată a Adunării Parlamentare NATO din luna noiembrie 1994.

Sursa: presedinte.md




Senatul American susține integritatea R.Moldova în speța transnistreană adoptând o rezoluție de sprijin

Senatul SUA a adoptat, cu unanimitate de voturi, Rezoluția Nr. 500 privind susținerea integrității teritoriale a Republicii Moldova și consolidarea relațiilor bilaterale Washington DC și Chișinău.

Printre constatările enumerate în rezoluție se declară sprijinul guvernului Statelor Unite pentru aspirațiile democratice ale Republicii Moldova, în special pentru aprofundarea procesului de asociere cu Uniunea Europeană.
Totodată, Senatul american se arată sigur că Guvernul Republicii Moldova a făcut eforturi extraordinare pentru a se conforma cu criteriile stipulate în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv reforme legislative importante pentru a îmbunătăți statul de drept și eliminarea corupției.

Statele Unite punctează faptul că autoritățile Federației Ruse au interzis importul de vinuri moldovenești, în 2013, și au amenințat că vor interzice produse agricole moldovenești pe piața rusă, vor reduce furnizarea de resurse energetice către Republica Moldova, precum și vor implementa politici mai stricte în domeniul migrației, în special al forței de muncă provenind din Republica Moldova. Senatul îi solicită Federației Ruse să se abțină de la constrângeri economice împotriva Republicii Moldova și să nu sprijine separatismul din Republica Moldova, iar autorităților de la Tiraspol să permită Misiunii OSCE în Moldova accesul nerestricționat la monitorizarea acestei regiuni.

Pe dimensiunea colaborării bilaterale cu Statele Unite ale Americii, Senatul SUA sprijină Dialogul Strategic existent între ambele țări și încurajează președintele SUA și Departamentul de Stat să intensifice relațiile de colaborare cu Guvernul și societatea civilă din R. Moldova, focusând asistență pentru implementarea reformelor interne și promovarea comerțului, oportunităților investiționale. Totodată, este încurajată intensificarea colaborării pe dimensiunea securității și sporirea schimburilor educaționale dintre ambele țări.

Cu privire la procesul de reglementare al conflictului transnistrean, Senatul SUA încurajează liderii din regiunea transnistreană să reia negocierile pe reglementare politică a conflictului și sprijină angajamentul constructiv și măsurile de consolidare a încrederii între Guvernul R. Moldova și autoritățile din regiunea transnistreană, în vederea asigurării unei soluționări pașnice și cuprinzătoare a conflictului, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale R. Moldova.

Nu au fost trecute cu vederea menținerea trupelor ruse și a armamentului în regiunea transnistreană, precum și fenomenul de eliberare în masă a pașapoartelor rusești locuitorilor din stânga Nistrului. În această ordine de idei, Senatul American le cere autorităților Federației Ruse să-și îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999 și să-și retragă forțele militare și muniții de pe teritoriul Republicii Moldova recunoscut pe plan internațional.

Rezoluția Senatului American:

113th CONGRESS
2d Session
S. RES. 500

Expressing the sense of the Senate with respect to enhanced relations with the Republic of Moldova and support for the Republic of Moldova’s territorial integrity.

IN THE SENATE OF THE UNITED STATES
July 10, 2014
Mrs. Shaheen (for herself, Mr. Rubio, Mr. Menendez, Mr. McCain, Mr. Murphy, Mr. Cardin, and Mr. Durbin) submitted the following resolution; which was referred to the Committee on Foreign Relations

July 16, 2014
Reported by Mr. Menendez, without amendment

July 23, 2014
Considered and agreed to

RESOLUTION
Expressing the sense of the Senate with respect to enhanced relations with the Republic of Moldova and support for the Republic of Moldova’s territorial integrity.

Whereas the United States has enjoyed warm relations with the Republic of Moldova since the Republic of Moldova’s independence in 1991;

Whereas, since the Republic of Moldova’s independence, the United States has provided financial assistance to support the efforts of the people of the Republic of Moldova to build a prosperous European democracy;

Whereas the United States and the Republic of Moldova further strengthened their partnership through the launching of a Strategic Dialogue on March 3, 2014;

Whereas the Republic of Moldova signed an Association Agreement containing comprehensive free trade provisions with the European Union on June 27, 2014, and ratified the agreement on July 2, 2014;

Whereas the Government of the Republic of Moldova made extraordinary efforts to comply with the criteria for an Association Agreement with the European Union, including significant legislative reforms to improve the rule of law and curtail corruption;

Whereas new parliamentary elections are expected to be held in the Republic of Moldova in November 2014;

Whereas the United States Government supports the democratic aspirations of the people of the Republic of Moldova and their expressed desire to deepen their association with the European Union;

Whereas the United States supports the sovereignty and territorial integrity of the Republic of Moldova and, on that basis, participates as an observer in the “5+2” negotiations to find a comprehensive settlement that will provide a special status for the separatist region of Transnistria within the Republic of Moldova;

Whereas, in September 2013, Russian Deputy Prime Minister Dmitri Rogozin said that Moldova “would lose Transnistria if Moldova continues moving toward the European Union” and that “Moldova’s train en route to Europe would lose its wagons in Transnistria”;

Whereas in 2013, the Government of the Russian Federation banned the import of Moldovan wine and certain agricultural products in anticipation of the Republic of Moldova initialing the Association Agreement with the European Union;

Whereas, in response to the Republic of Moldova signing and ratifying the Association Agreement with the European Union, the Government of the Russian Federation has banned additional agricultural products and threatened to curtail the supply of energy resources to the Republic of Moldova, expel Moldova from the Commonwealth of Independent States free trade zone, and impose stricter labor migration policies on the people of the Republic of Moldova;

Whereas the Government of the Russian Federation maintains a contingent of Russian troops and a stockpile of Russian military equipment and ammunition within the Moldovan region of Transnistria;

Whereas the Government of Russia has been actively issuing Russian passports to the residents of the Transnistria region in the Republic of Moldova;

Whereas the Council of Europe, the Organization for Security and Cooperation in Europe (OSCE), and the Government of the Republic of Moldova have called upon the Government of the Russian Federation to remove its troops from the territory of the Republic of Moldova;

Whereas authorities in the Republic of Moldova’s Transnistria region have restricted the access of OSCE Mission to Moldova monitors to the Transnistria region, thereby preventing the Mission from providing impartial reporting on the security situation in the region;

Whereas the House of Representatives and the Senate both passed, by an overwhelming majority, and the President signed into law the Act relating to “United States International Programming to Ukraine and Neighboring Regions”, approved April 3, 2014 (Public Law 113–96; 22 U.S.C. 6211 note), providing for a United States international broadcast programming surge to counter misinformation from Russian-supported news outlets and ensuring that Russian-speaking populations in Ukraine and Moldova have access to independent news and information; and

Whereas Moldova has been a valued and reliable partner in promoting global security by participating in United Nations peacekeeping missions in Liberia, Cote d’Ivoire, Sudan, Georgia, and Kosovo: Now, therefore, be it

Resolved, That the Senate—

(1) reaffirms that it is the policy of the United States Government to support the sovereignty, independence, and territorial integrity of the Republic of Moldova and the inviolability of its borders;

(2) supports the Strategic Dialogue as a means to strengthen relations between the Republic of Moldova and the United States and to enhance the democratic, economic, and security reforms already being implemented by the Republic of Moldova;

(3) urges the President to consider increasing security and intelligence cooperation with the Government of Moldova;

(4) encourages the President and the Secretary of State to enhance United States cooperation with the Government of the Republic of Moldova and civil society organizations and to focus assistance on rule of law, anti-corruption efforts, energy security, and improving trade relations and investment opportunities;

(5) supports increased educational exchanges between the United States and the Republic of Moldova;

(6) encourages the President to expedite the implementation of the Act relating to “United States International Programming to Ukraine and Neighboring Regions”, approved April 3, 2014 (Public Law 113–96; 22 U.S.C. 6211 note), especially because it relates to populations in Ukraine and the Republic of Moldova;

(7) affirms the Republic of Moldova’s sovereign right to determine its own partnerships free of external coercion and pressure, and affirms the Republic of Moldova’s right to associate with the European Union and any other regional organization;

(8) urges the European Union to continue to work for greater political, economic, and social integration with the Republic of Moldova;

(9) calls on the Government of the Russian Federation to refrain from using economic coercion against the Republic of Moldova, cease support for separatist movements in the territory of the Republic of Moldova, and fulfill its commitments made at the Organization for Security and Cooperation in Europe (OSCE) 1999 summit in Istanbul to withdraw its military forces and munitions from within the internationally recognized territory of the Republic of Moldova;

(10) supports constructive engagement and confidence-building measures between the Government of the Republic of Moldova and the authorities in the Transnistria region in order to secure a peaceful, comprehensive resolution to the conflict that respects the Republic of Moldova’s sovereignty and territorial integrity;

(11) urges officials in the Transnistrian region to allow OSCE Mission to Moldova monitors unrestricted access to that region;

(12) discourages any unilateral actions that may undermine efforts to achieve a peaceful resolution, as well as the agreements already reached, and encourages leaders of the Transnistrian region to resume negotiations toward a political settlement; and

(13) affirms that lasting stability and security in Europe is a key priority for the United States Government which can only be achieved if the territorial integrity and sovereignty of all European countries is respected.

Sursa: beta.congress.govmoldpress.infounimedia.info




Transnistria locul unde viitorul nu suna bine! Salariile bugetarilor vor fi tăiate cu 20%, iar pensiile vor fi înghețate.

Salariile bugetarilor transnistreni vor fi tăiate cu 20%, iar pensiile vor fi înghețate, după ce ajutoarele rusești pentru administrația de la Tiraspol au început să vină cu întârziere sau deloc, informează Digi24.

Merită menționat faptul că produsele din Transnistria au fost interzise în Ucraina, ceea ce complică și mai tare situația. În funcție de intervenția pe care o va avea, Rusia va arăta care îi sunt planurile în ceea ce privește Transnistria și actualul guvern de la Tiraspol. În același timp, a fost anulată și majorarea pensiilor de la 1 iulie, după ce ajutoarele rusești de 15 dolari pentru fiecare pensionar transnistrean au venit cu întârziere. Iar acesta poate fi un detaliu extrem de important. După ce Crimeea a fost anexată de către Rusia, Ucraina a început să interzică produsele fabricilor transnistrene, multe dintre ele controlate chiar de guvernul de la Tiraspol. În același timp, s-au prăbușit și relațiile comerciale cu Uniunea Europeană.

Redacția România Breaking news precizează că partea ucraineană a declarat după destituirea președintelui Viktor Ianukovici că este interesată în soluționarea pașnică a crizei transnistrene.




Izolarea, sărăcia și nemulțumirile populației din Transnistria au devenit germeni de revoltă.

Șeful administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a fost acuzat de participanții la conflictul de la Nistru, care fac parte din Asociația pentru apărarea Dubăsariului, că a distrus regiunea, a sărăcit populația, că sub conducera lui înflorește birocrația, iar banii publici sunt repartizați netransparent, transmite dniester.ru.

În scrisoarea deschisă adresată lui Șevciuk, reprezentanții Asociației descriu situația deplorabilă din regiune, făcând trimitere la satele pustii, industria care este „la pământ”, izolarea de restul lumii, „trecerea de la sărăcie la mizerie”.

În același timp, autorii scrisorii susțin că înflorește birocrația, sunt aplicate aceleași scheme netransparente de utilizare a banului public, dar și a ajutorului umanitar venit din Rusia. „Revoltele în societate se întețesc ca niciodată. Ați promis că vom simți schimbarea în bine chiar din primul an de guvernare. V-am crezut, v-am susținut programul și l-am promovat. În acest mod, ne simțim și noi responsabili de promisiunile făcute oamenilor. Ce să le răspundem alegătorilor la multiplele întrebări dintre care principala este: Când va fi ordine?”, întreabă autorii scrisorii.

Potrivit sursei, este pentru prima dată în ultimii doi ani când la adresa lui Evgheni Șevciuk sunt auzite din mai multe părți simultan critici acide privind modul acestuia de a guverna regiunea.

Analiștii din stânga Nistrului susțin că răscoala care se simte în mijlocul populației vine de la situația din regiune, dar și de la criza din Ucraina, precum și drept urmare a evenimentelor din dreapta Nistrului, apropierea R.Moldova cu pași rapizi de UE.

Evgheni Șevciuk a devenit șef al administrației de la Tiraspol la sfârșitul anului 2011, după plecarea primului „președinte” al enclavei separatiste, Igor Smirnov.

Sursa: ZiarulNational.md




Republica Moldova ar putea să își „recupereze” fâșia Transnistreană în cooperare cu Ucraina

Retragerea pacificatorilor ruși din Transnistria ar conferi mai multe șanse posibilitații de reintegrare a spațiului transnistrean sub autoritatea de drept a Republicii Moldova. Șansele sunt foarte mari, mai ales în contextul incidentului aviatic Malaysian Airlines MH17, când întreaga comunitate internațională este forțată să ia decizii tranșante față de Rusia, cu atât mai mult Ucraina. O cooperare conjugată între R.Moldova și Ucraina sprijinită activ de presiunea Comunității Internaționale pe problematica transnistreană ar putea duce la colapsul economic, financiar și militar al autoproclamatului stat nistrean. Primul pas și condiția sine-qua-non totodată, este forțarea trupelor ruse să părăsească regiunea transnistreană.

Ucraina examinează deja posibilitatea de a denunța acordul cu Rusia referitor la trupele de menținere a păcii din regiunea transnistreană, a declarat un diplomat militar pentru Itar-tass. Sursa a relatata că prin această măsură, autoritățile de Kiev intenționează excluderea pacificatorilor din raionele de est ale Republicii Moldova.

”După ce au eșuat încercarea lor de a obține excluderea Rusiei din Grupul de Cooperare Navală de pe Marea Neagră (BLACKSEAFOR), autoritățile de la Kiev au decis să încerce să-și ia revanșa pe un alt segment politicii sale anti-rusești. Acum, ei intenționează să solicite retragerea pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, a declarat sursa citată.

Kievul ar putea tranșa „existența autoproclamtului stat nistrean” și prin aceasta  Moscova, având la îndemână pe  două două documente:

1. Acordul privind organizarea transportului militar interstatal,

2. Acordul privind tranzitul prin spațiului aerian ucrainean al unităților rusești staționate temporar pe teritoriul Republicii Moldova

*Denunțarea lor ar bloca practic atât rotația trupelor cât și aprovizionarea și suplimntarea lor în zona transnitreană a R.Moldova.(n.r.)

De aceea, potrivit diplomatului militar citat de Itar Tass, Rusia va fi nevoită să caute alternative pentru transportul militarilor – crearea unui coridor aerian care să evite Ucraina. Oficialul rus mai precizează că, în acest moment, Kievul este pregătit să accepte inițiativa României de modificare a statutului misiunii de pacificare din zona de securitate, din unul militar în unul civil, cu o participare internațională mai largă

Această propunerea este susținută inclusiv de  de executivul de la Chișinău

Partea ucrainiană invocă precedentul denunțării de către Rusia, în mod unilateral, în aprilie 2014, a Acordurilor care țin de Peninsula Crimeea, flota din Marea Neagră și Sevastopol.

DTh

Surse: Itar-tassDeschide 




Președinta APCE, Anne Brasseur a vorbit în „moldovenească”, insultând istoria, cultura, adevărul și suferințele românilor basarabeni

Actualizare:

Deputatul PLR, Ana Guțu, din Parlamentul Republicii Moldova i-a dat replica lui  Brasseur:

„Vreau să precizez, dna președinte, că aici în Republica Moldova nu avem limba „moldovenească”. Vreau să fac referință la decizia Curții Constituționale. Anul trecut, pe 5 decembrie, Curtea Constituțională din țara noastră a constituționalizat Declarația de Independență a Republicii Moldova unde scrie că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Nu există limba moldovenească în familia limbilor latine, din punct de vedere științific”, i-a spus liberal-reformatoarea.

Președinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei i-a răspuns Anei Guțu că nu a avut intenția de a interveni în dezbaterile interne la acest capitol și i-a mulțumit pentru precizările făcute. „Eu îi mulțumesc dnei Guțu pentru că mi-a reamintit de referința la limbă din Constituție. Dna Guțu este lingvist și are o abordare lingvistică și nu intenționez să mă implic în dezbaterile din țara dvs cu privire la limbă. Dacă mă refer la țara mea, noi avem o limbă proprie, luxemburgheza. Dar noi avem lege, în Constituție este scris, în franceză, că limba este luxemburgheză. La noi legile sunt scrise în franceză. Limba nu trebuie să fie un motiv de divizare națională”, a spus Brasseur.

*************

Anne Brasseur, președinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat pe 17 iulie, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, în debutul căreia a ținut un discurs, că limba de stat în Republica Moldova este limba „moldovenească”- titreaz[ Unimedia.md

Oficialul european a fost îndelung aplaudată de fracțiunea Partidului Comuniștilor.

„Țara voastră are limbă proprie, limba „moldovenească”. Și țara mea are propria limbă, luxemburgheza. Ambele țări fac parte din țările francofone”, a declarat Brasseur.

Imediat, deputații comuniști și socialiști au ovaționat-o și aplaudat-o.

No Comment !

Sursa: Unimedia.md




Studiul și cunoașterea limbii române va deveni obligatorie în R. Moldova

În Republica Moldova, procesul de învățământ se desfășoară în limba română, în limbile minorităților naționale sau în una din limbile de circulație internațională. Totodată studierea limbii române va deveni obligatorie în toate instituțiile de învățământ de orice nivel.

Învățământul va fi obligatoriu până la vârsta de 18 ani în R. Moldova. Prevederea va fi aplicată nu mai târziu de anul 2018. Acest lucru este stabilit în Codul Educației, care a fost adoptat joi de Parlament în lectură finală, cu votul a 55 de deputați, informează Moldpres.
Proiectul vine să înlocuiască Legea învățământului adoptată în anul 1995. Documentul stabilește că în sistemul educațional, procesul de învățământ se desfășoară în limba română, în limbile minorităților naționale sau în una din limbile de circulație internațională. Totodată studierea limbii române va deveni obligatorie în toate instituțiile de învățământ de orice nivel.
O altă prevedere a proiectului se referă la faptul că pentru evaluarea rezultatelor obținute de elevi în clasele primare vor fi utilizați descriptori, și nu note cum este în prezent. Autorii proiectului propun ca posturile de rector, prorector și decan să poată fi deținute de una și aceeași persoană nu mai mult de două mandate consecutive, a câte cinci ani fiecare. În același timp, în licee vor putea preda doar profesori cu diploma de master, iar la universitate – doar cadre didactice cu diplome de doctor.
În document mai este stabilit că directorii instituțiilor de învățământ vor fi aleși prin concurs și vor avea mandate limitate la patru ani.

Codul urmează să intre în vigoare la începutul anului de studii din anul publicării, cu excepția unor prevederi.
Potrivit altui proiect de lege adoptat astăzi în lectura a doua a Parlamentului, angajații din sfera bugetară vor avea salarii mai mari de la 1 octombrie curent. Astfel, cu o sută de lei va crește salariul tarifar pentru categoria I de salarizare, care va constitui o mie de lei. În consecință vor crește retribuțiile pentru toate categoriile de salarizare din Rețeaua tarifară unică.
Și cadrele didactice din învățământul preuniversitar vor avea de la 1 septembrie curent salarii mai mari cu circa 20 la sută. Angajații grădinițelor vor primi retribuții majorate cu aproximativ 38 la sută.

Parlamentul a mai adoptat astăzi în lectura a doua proiectul de lege care stipulează că mărimea alocației pentru copiii care și-au pierdut întreținătorul va fi raportat la pensia minimă pentru limita de vârstă și va constitui 30 la sută din mărimea acesteia.
Pensia minimă pentru limită de vârstă constituie în prezent circa 750 de lei. Asta ar însemna că după intrarea în vigoare a modificărilor adoptate, alocația pentru copiii care și-au pierdut întreținătorul va fi de peste 200 de lei.

Surse:Yahoonews, Epochtimes




Senatul SUA: Lege adoptată privind sprijinirea Republicii Moldova în fața “agresiunii rusești”

Senatorul American Bob Corker a inițiat un proiect de lege (Nr.2277) în care propune sprijinirea Republicii Moldova în fața “agresiunii rusești”. Proiectul publicat pe site-ul Congresului a fost votat deja în două lecturi și a fost transmis în comisia de profil pentru a fi pregătit de votare în lectură finală, informează Justice Journal cu referință la abcnews.md.

Bob_Corker“Politica SUA constă în utilizarea tuturor elementelor puterii naționale a țării, în colaborare cu aliații săi, pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a altor state din Europa și spațiul eurasiatic (între care și Moldova, n.r) în fața agresiunii rusești”, se conțșine în articolul 201 al legii sus-numite.

De asemenea, în articolul 303 al proiectului se spune că “Moldova, aături de Ucraina și Georgia obține statutul de aliați non-NATO ai Statelor Unite ale Americii”, iar articolul 304 prevede “pregătirea și intensificarea sprijinului privind apărarea țărilor non-NATO”.

Totodată, proiecutl stabilește trei condiții în care Republica Moldova va fi tratată drept aliat al SUA: un Guvern democratic ales, cooperarea cu SUA în domeniul securității și luptei cu terorismul, precum și respectarea drepturilor omului.

Extras:

SEC. 303. MAJOR NON-NATO ALLY STATUS FOR UKRAINE, GEORGIA, AND MOLDOVA.

usa-congres

(a) In General.–During the period in which Ukraine, Georgia, and
Moldova meet the criteria set forth in subsection (b), notwithstanding
any other provision of law, for purposes of the transfer or possible
transfer of defense articles or defense services under the Arms Export
Control Act (22 U.S.C. 2751 et seq.), the Foreign Assistance Act of
1961 (22 U.S.C. 2151 et seq.), or any other provision of law, Ukraine,
Moldova, and Georgia shall be treated as though each were designated a
major non-NATO ally (as defined in section 644(q) of the Foreign
Assistance Act of 1961 (22 U.S.C. 2403(q))).
(b) Criteria for Treatment as a Major Non-NATO Ally.–In order to
be treated as a major non-NATO ally pursuant to subsection (a), a
country must–
(1) have a democratically elected government that came to
power pursuant to free and fair elections;
(2) cooperate fully with the United States on matters of
mutual security concern, including counterterrorism matters;
and
(3) respect the political and legal rights of its citizens,
including maintaining the right of its citizens to
democratically elect their government.
(c) Report.–Not later than 1 year after the date of the enactment
of this Act, and annually thereafter, the President shall provide to
the appropriate congressional committees a report assessing whether
Ukraine, Georgia, and Moldova should continue to be treated, for
purposes of the transfer or possible transfer of defense articles or
defense services, as major non-NATO allies and whether the treatment
should be expanded or reduced.

Surse:beta.congress.govjusticejournal.md