ACTUALIZARE! TVR Moldova nu se va mai recepționa peste Prut! Cineva face jocurile Moscovei la București sau …?

ACTUALIZARE ȘI PRECIZĂRI / 14.01.2021 /

În momentul de față semnalul încă este recepțioat peste Prut în sistem analog. Semnalul nu a fost oprit, deși sistarea transmisiei este o certitudine, datorată ignorării obligațiilor contractuale de către Societatea Română de Televiziune (SRTv). 

Potrivit președintelui Asociatiei Tighina, a cărui poziție a fost publicată pe infoprut.ro , „România este scoasă în afara jocului într-o perioadă politică în care toate eforturile şi resursele financiare trebuie mărite pentru a susţine parcursul european al Republicii Moldova”

Redăm mai jos Comunicatul ASOCIAȚIEI TIGHINA, în întregime:

Societatea civila din Republica Moldova atesta cu regret că după ce România, prin vocea şi eforturile Ministrului Bogdan Aurescu, în prezent Ministrul Afacerilor Externe al României, a câştigat la CEDO dreptul ca TVR să emită din nou în Republica Moldova, în așa mod luând naştere postul TVR MOLDOVA, după ce în 2019 acest post şi-a recâştigat şi frecvenţa naţională statală numărul II de televiziune analogică, ceea ce înseamnă accesul pentru întreaga populaţie, indiferent cât sunt de moderne şi perfomante televizoarele pe care le deţin, la programe de calitate în limba română, dar mai ales echilibrate şi echidistante, la emisiuni din România, Radiocom a suspendat emisia tv analog a postului TVR MOLDOVA, și Televiziunea Română, România riscă să piardă din nou licența de emisie.
Aceasta în timp ce Moldova 1, postul pubic şi Primul în Republica Moldova, care retransmite emisiuni de la Pervîi Kanal din Rusia rămân cu emisie pe frecvenţe naţionale.
Astfel, din cei trei jucători pe piaţa mass-media, care reprezintă Republica Moldova, România şi Rusia, doar România este scoasă în afara jocului şi asta într-o perioadă politică în care toate eforturile şi resursele financiare trebuie mărite pentru a susţine parcursul european al Republicii Moldova.
Prin suspendarea emisiei TVR MOLDOVA, adică eliminarea din clubul celor trei mari jucători şi scoaterea la concurs a frecvenţei de către Consiliul Audiovizualului, pierde România, pierde Republica Moldova, pierd oamenii.
Din câte cunoaștem, suma de 50.000 de euro pe lună nu înseamnă nimic pentru orice proprietar de post tv din Federaţia Rusă, care abia aşteaptă să revendice această frecvență.AsociaíaAsociaúia
Suntem convinși că înţelegem, cu siguranță, cât este de importantă şi urgentă soluţionarea problemei care a dus la acumularea de datorii din partea TVR şi la suspendarea emisiei TVR MOLDOVA.
TVR MOLDOVA este pilonul de bază al spaţiului informaţional comun şi nu trebuie să piardă nimic din tot ceea ce a câştigat în cei 7 ani de activitate.
Suntem martori cu toţii cât de profesionist s-a dezvoltat acest post de televiziune, ce programe de calitate şi echidistante realizează şi știm că este singurul post tv care aduce România în Republica Moldova şi pe noi, acasă, în Ţara mamă.
Considerăm că emisia TVR MOLDOVA pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova nu trebuie să fie decisă de o conducere sau alta a Televiziunii Române, ci de forurile decizionale ale statului român, Preşedinţia României, Parlamentul României, Guvernul României, care înţeleg cel mai bine noţiunea de post strategic al statului, aşa cum este TVR MOLDOVA.

Alexei Paluta
Președintele Asociatiei Tighina

Referitor la situația TVR Moldova, Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind  – Filiala MediaSind TVR, a luat poziție în mai multe rânduri față de sistarea recepţiei în semnal analog al postului TVR Moldova.

În data de 5 ianuarie 2021, Media Sind TVR a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA), anchetarea șefei TVR depentru sabotarea funcționării TVR Moldova. Potrivit Comunicatului MediaSind TVR:  transmiterea programelor, în format analog, ale filialei SRTV din Republica Moldova, TVR Moldova, pe teritoriul țării, a fost suspendată pentru că președintele Societății Române de Televiziune, Doina Gradea, a refuzat, din martie 2020 și până în prezent, să achite obligațiile financiare pentru aceste servicii. Deși la toate somațiile primite din partea Întreprinderii de Stat Radiocomunicații din Republica Moldova, șefa TVR a promis că SRTV își va onora toate obligațiile contractuale, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult,  aceasta nici nu a bugetat suma respectivă, motiv pentru care, în prezent, datoria SRTV, cu tot cu penalități, se ridică la suma de aproximativ 500 000 de euro.

Potrivit Comunicatului menționat mai sus, MediaSind TVR a precizat că potrivit informațiilor primite de  de la colegii din TVR Moldova, în prezent, licența digitală obținută în martie 2020, acoperă aproximativ 65% din teritoriu și doar în zonele urbane. Pentru recepționarea programelor în format digital, fiecare gospodărie ar trebui să aibă un receptor digital și un televizor de generație modernă. Licența analog însă, acoperea 92-95% din teritoriu, făcând posibilă recepționarea TVR Moldova și în mediul rural.

Mai multe controale ale Curții de Conturi au dezvăluit faptele de corupție din SRTV. Mai mult, ultimul raport al inspectorilor Ministerului de Finanțe constată prejudicii imense în sarcina șefei TVR, în derularea unui contract în valoare de  18.849.600 euro privind transmiterea prin satelit a programelor TVR., dar și infracțiuni cum ar fi: fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual,  uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată. (amănunte aici: Ministerul Finanțelor descoperă fapte de corupție în derularea unui contract în valoare de 18 849 600 euro, pentru transmiterea prin satelit a programelor Televiziunii Române! )

06 ianuarie 2021: Dezinformările șefei Televiziunii Române privind motivele sistării recepției în semnal analogic a postului TVR Moldova, sunt demontate de conducerea Radiocom din Chișinău! MediaSind solicită Parlamentului organizarea unei sesiuni extraordinare pentru demiterea Doinei Gradea din funcția de președinte-director general al TVR! 

12 ianuarie 2021: MediaSind solicită intervenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a stopa sabotarea constantă a TVR Moldova! Deși au trecut aproape două săptămâni de la sistarea recepției în semnal analog al postului TVR Moldova, conducerea Televiziunii Române refuză să achite datoriile instituției către RADIOCOM

 

Știrea inițială: 5 IAN. 2021 / TVR Moldova nu se mai recepționează peste Prut! Cine face jocurile Moscovei la București?

Președintele Comisiei pentru Cultură și Media din Senatul României, senatorul Viorel Badea, trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că TVR Moldova nu mai poate fi recepționat de către cetățenii de peste Prut întrucât Societatea Română de Televiziune (SRTv) nu și-a achitat obligațiile contractuale față de „Întreprinderea de Stat Radiocomunicații” din Republica Moldova scrie deschide.md, citat de romaniabreakingnews.ro

„Începând de astăzi, 4 ianuarie 2021, semnalul analog al TVR Moldova a fost suspendat pentru că actuala conducere a SRTv a omis să-și plătească obligațiile contractuale. Pe bună dreptate, opinia publică din România este preocupată în aceste zile de programul de Revelion al TVR-ului, care a fost o bătaie de joc la adresa eforturilor Guvernului României de a informa corect populația asupra pandemiei și a vaccinării. Însă, atrag atenția asupra faptului că pe teritoriul Republicii Moldova, postul TVR Moldova, finanțat de la bugetul de Stat, nu mai poate fi recepționat pentru că nu s-au achitat obligațiile către Î.S. Radiocomunicații. Este o situație extrem de gravă, care nu face altceva decât să încurajeze jocurile Moscovei de limitare a prezenței mediatice a României în Republica Moldova. Dacă tot vorbim de sumele de bani cheltuite cu programul de Revelion, poate actuala conducere a SRTv se gândea să nu-i lase pe frații noștri de peste Prut fără programele informative, sociale și culturale ale TVR Moldova, repet –  post TV finanțat de la Bugetul de Stat”, a declarat senatorul Viorel Badea.

Președintele Comisiei pentru Cultură și Media cere public conducerii SRTv să depună toate eforturile pentru ca această situația ingrată să fie remediată.

„Cu siguranță trebuie ca actuala conducere a SRTv să ofere în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru acestă situație. TVR Moldova nu este doar un simplu post de televiziune ci reprezintă până la urmă mijlocul prin care Statul Român înțelege să-i informeze și să-i țină aproape pe cetățenii din Republica Moldova, mulți dintre ei deținând și cetățenie română”, a mai adăugat senatorul Viorel Badea.

Pentru mai multe detalii privind subiectul dat, Deschide.MD a solicitat informații de la directorul general al „Întreprinderea de Stat Radiocomunicații” din Republica Moldova, Mihail Iacob.

Acesta ne-a confirmat că Societatea Română de Televiziune are datorii față de „Radiocom” și că nu a solicitat prelungirea contractului de emisie în semnal analogic a TVR Moldova.

„Ei nu aveau licență acuma. Noi semnăm contractul pe un an de zile. Ei nu au solicitat încheierea unui nou contract. Așteptăm de la ei solicitarea. Noi am deconectat semnalul astăzi. Vedem dacă ei s-au bugetat, fiindcă era problema cu aprobarea bugetului la dânșii, ca la orișicare companie de stat, ei trec prin Consiliul de Administrare. Nu au solicitat nicio prelungire de contract. (…) Da, mai au și niște datorii, asta noi confirmăm. Dar e foarte greu când închei contracte între state. Era mai simplu pentru noi să încheiem contract cu TVR-ul de aici, dar ei nu au acceptat”, a explicat Mihail Iacob pentru Deschide.MD.

Directorul „Radiocom” ne-a mai spus că SRTv a fost informată printr-o scrisoare despre restanțele la achitarea datoriilor și a fost întrebată despre prelungirea contractului, însă nu a fost trimis niciun răspuns.

„Rețeaua nu putem să o punem la dispoziție altui post de televiziune, deoarece rețeaua o pune la dispoziție doar Consiliul Audiovizualului. Noi deținem doar licență tehnică de operare a rețelelor. Ei au prioritate în principiu, pentru că este un acord internațional”, ne-a mai spus Iacob.

Potrivit directorului „Radiocom”, dacă SRTv nu va solicita prelungirea contractului de difuzare a TVR Moldova în semnal analogic, rețeaua ar putea fi scoasă la concurs.

Posturile Primul în Moldova și Moldova 1, care la fel emit în semnal analogic, au solicitat prelungirea contractului înainte de venirea noului an.

Redacția ROMANIA BREAKING NEWS amintește că Igor Dodon a promulgat înainte de terminarea mandatului prezideníal, mai multe legi, votate de deputații PSRM-Șor prin care se conferă un suport masiv re-rusificarii R.Moldova prin oferirea unui statut special limbii ruse și anularii Legii „anti-propagandă. Mai multe cititți în articolul de mai jos:

Un nou „suflu” pentru re-rusificarea spațiului informațional românesc din Republica Moldova. Președintele Dodon conferă prin lege statut special limbii ruse. Ce s-a întâmplat cu legea „anti-propagandă”?




Renașterea unionismului și alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova

“ A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești” Mihail Eminescu 
Despre renașterea unionismului și alegerile parlamentare anticipate

Dr. Octavian Țîcu

Deputat, Președinte al Partidului Unității Naționale

Discurs în Parlamentul R. Moldova (19.11. 2020)

După alegerile prezidențiale 2020, dar mai ales după primul tur, am auzit multe atacuri, denigrări, ironii și zeflemea la adresa unionismului și unioniștilor. Unii au zis că am murit, alții că am luat prea puține voturi, unii ne-au criticat că am susținut-o pe Maia Sandu, chiar dacă am fost foarte expliciți în acțiunea noastră de susținere, alții sau probabil chiar aceiași ne-ar fi criticat dacă n-o susțineam. Unionismul n-a murit, nici n-a luat puțin, cu atât mai mult nu s-a culcat sub alții. Unionismul a renăscut în aceste alegeri. Din trei motive:

1. Partidul Unității Naționale a câștigat bătălia unioniștilor și s-a impus ca cel mai important partid unionist din R. Moldova. A luat în aceste alegeri un număr dublu de voturi față de Blocul Electoral „Unirea”, alcătuit din patru (!!!) partide politice, care nici măcar n-au putut aduna voturile celor care au semnat pentru candidatul Dorin Chirtoacă. Orice încercare de a contesta această supremație sau a agita construcții unioniste alternative va fi înțeleasă ca făcătură împotriva unionismului și continuarea unor tentative instrumentalizate de a scinda forțele românești de la Chișinău. Prin urmare, adresez un apel colegial unioniștilor să renunțe la atacurile contra PUN și să ne susțină pentru consolidarea polului unionist din R. Moldova de pe alte platforme. Nu mai scindați unioniștii, altfel nu veți fi înțeleși!

2. Votul din 1 noiembrie 2020 a fost unul polarizat și afectat de manipulare, bani și minciună, prin urmare el nu reflectă adevărata esență a votului cetățenilor din R. Moldova. Două subversiuni mediatice și propagandistice, de factură și origine diferită, au prefigurat rezultatul din primul tur. Prima că Igor Dodon poate câștiga din primul tur, cea de-a doua că în turul doi pot accede Igor Dodon și Renato Usatîi. Prin urmare, o mare parte a votului unionist a fost unul util, s-a dus spre Maia Sandu pentru a exclude riscurile scenariilor de mai sus. Am atenționat repetat în campania electorală că aceste construcții mediatice au generat o eroare de percepție și judecată, dar fricile au prevalat. Rămâne să întreb unioniștii, dacă înțeleg ce-ar fi însemnat pentru România, pentru PUN și pentru unionism dacă aveam 10-15 – 20 % în primul tur? Poate îmi răspundeți până la alegerile parlamentare. Acum doi ani unionismul era ca și inexistent, folosit și răsfolosit în diverse scopuri și de diverși indivizi. L-am ridicat din praf, deci rămân mulțumit de faptul că aproape 30 de mii de moldoveni au rămas fideli idealului de reîntregire, pe care sper să-l sporim pe măsură ce proiectul nostru politic va fi pe deplin înțeles.

3. Unirea cu România este mai actuală ca niciodată. Ce s-a reușit la 15 noiembrie a fost sinergia câtorva elemente, care nu se vor repeta: ura contra lui Dodon, unificarea proeuropenilor și unioniștilor (Pro-Europa, Pro-România), campania exemplară organizată de PAS și imaginea Maiei Sandu. Dar asta nu rezolvă viitorul R. Moldova. Am pus chezășie unionismul pentru Maia Sandu pentru că nu puteam admite un al doilea mandat pentru Igor Dodon. Însă adevărata cale pentru salvarea R. Moldova este folosirea acestui mandat și a viitoarelor alegeri parlamentare pentru integrarea cât mai rapidă prin România în Uniunea Europeană și NATO. Nu există altă opțiune. Toate victoriile obținute odată la zece ani de forțele europene și românești la Chișinău sunt cu regularitate contracarate de interferențele Moscovei, care readuce permanent R. Moldova în sfera sa de influență. Valul de renaștere din anii 1989-1991 a fost frânt de războiul de la Nistru, revenirea la „moldovenism” și acțiunile trădătoare a lui Snegur și Roșca. A doua tentativă de „europenizare” din 1998-2000 s-a încheiat cu venirea la puterea a regimului Voronin, care a readus marasmul sovietic și influența Moscovei. Cu ce s-a terminat elanul „alianțelor pentru integrare europeană” am văzut: întâi rivalitatea dintre Filat și Plahotniuc, apoi instituirea regimului Plahotniuc – Dodon – Șor, care odată debarcat, s-a finalizat cu întărirea regimului Dodon și a influenței Kremlinului. Șah și aproape mat pentru români, europeni și americani. Noroc de poporul R. Moldova care s-a ridicat admirabil pentru a-și apăra democrația și libertatea. Dar ce facem cu acest elan dna Maia Sandu? Îl punem în slujba PAS-ului sau îl folosim pentru un ideal măreț în interesul cetățenilor R. Moldova?

N-am nicio iluzie în privința faptului că Rusia va reveni cât de curând în cărți și va țese o linie de rezistență contra votului proeuropean și românesc al R. Moldova. A făcut-o de fiecare dată în raport cu România timp de aproape 200 ani și o va face cu atât mai mult împotriva R. Moldova, care este descoperită și ciuruită în sistemul de apărare și securitate asemeni unui cașcaval olandez. Asta trebuie să se înțeleagă la Chișinău, București și în marile capitale occidentale.

Misiunea unioniștilor abia începe, pentru că noi am avut în această campanie cea mai clară viziunea asupra viitorului R. Moldova, oferind un proiect de bunăstare, prosperitate și securitate tuturor cetățenilor prin integrarea în România și structurile de apărare și securitate NATO. Am dat votul nostru anti-Dodon, pro – Europa și pro – România. Acum chem cetățenii din R. Moldova, cei cu drept de vot din România și din Diasporă să ne susțină și să se solidarizeze în jurul idealului nostru politic – reunirea cu România. Dacă nu veți înțelege până la alegerile parlamentare acest lucru, vom fi pierduți, iar Diaspora nu va mai avea pe cine salva. Pentru că vom fi cu toții acolo!

Articol preluat de la uzp.org.ro




Dreptul forței sau forța dreptului? Cronica unui abuz al principalelor servicii de informații din Ucraina și R. Moldova

Statul, oricare stat, are privilegiul de a avea secrete: secrete de stat. În același timp, are și posibilitatea (nedorită) de a abuza de puterea sa: abuzuri de stat.

Uneori cele două categorii, printr-o complicitate ilegală, ajung să se completeze, cu toate că atât prevederile constituționale, dar și măsurile legislative se îngrijesc să împiedice acest lucru. Abuzul de stat apare din puterea discreționară a autorității politice, cuplată la o interpretare defectuoasă a rolului pe care aceasta trebuie  să-l joace. În acest fel, statul poate pedepsi indezirabilii din interior și, câteodată, din exterior. În societățile totalitare, tentația abuzului (avem exemplul politicilor stalinismului) determină autoritatea să definească categoriile de “dușmani”, reali său inventați, care ar trebui să suporte măsurile represive luate de reprezentanții puterii. Societatea are posibilitatea să reducă sau chiar să preîntâmpine acele măsuri care transformă categorii întregi de cetățeni în victime ale exercițiului totalitar. Acolo însă unde societatea civilă este prea firavă, incapabilă sau temătoare să susțină adevărul, aceasta va ezita să intervină în deciziile autorității. În felul acesta, întreaga masă a cetățenilor poate fi afectată de măsurile punitive, autoritare sau contrare drepturilor recunoscute de instrumentele constituționale. În democrațiile consolidate, cadrul legislativ este suficient să împiedice apariția unor abuzuri statale sau, cel puțin, le reduce considerabil.

Sistemul de drept internațional e unanim în a recunoaște obligațiile internaționale de asigurare a dreptului la liberă circulație și interzicerea expulzării propriilor cetățeni. Amintim aici doar câteva din instrumentele universale/regionale în acest domeniu: Declarația Universală a Drepturilor Omului (art.13), Pactul internațional cu privire la drepturile politice și civile (art.12), Protocolul adițional nr.4 la CEDO (art.2), alături de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ultimele ratificate atât de Ucraina, cât și de R. Moldova. Ratificarea lor înseamnă și obligația de a le respecta. Ratificarea mai înseamnă reafirmarea unui atașament solid pentru libertățile fundamentale, care reprezintă temelia însăși a justiției și a păcii în lume. Respectarea lor reprezintă premisele unui regim politic democratic și o filozofie comună care decurge din mijloacele democratice disponibile întregii societăți.

Dreptul la liberă circulație, ca drept fundamental al omului, de asemenea este garantat de Constituția Ucrainei (art.33) și cea a R. Moldova (art.27).

Interdicția

Cazul pe care îl analizăm – sau mai bine spus, în limbaj juridic, speța examinată – ilustrează elocvent atât ignorarea normelor de drept internațional, în același timp cu menținerea unor abordări definitorii pentru un stat nereformat, tributar practicilor totalitare comuniste: lipsa transparenței decizionale, absența unor analize obiective, dezinformări, arbitrariul măsurilor punitive, care, luate împreună, converg la abuzul instituțional, în cazul nostru – al principalelor servicii de informații din Ucraina și R. Moldova.

Ne-am oprit la cazul lui Eugen Patraș, devenit peste noapte, nitam-nisam, indezirabil pentru Republica Moldova. Deși dezbaterea judecătorească propriu-zisă a avut loc în anul 2004, speța este semnificativă și de învățătură, atât pentru noi, cetățenii, cât și pentru unele instituții ale statului.

Reclamantul Eugen Patraș, etnic român, s-a născut în localitatea Bahrinești, regiunea Cernăuți, Ucraina, deținând cetățenia sovietică până la dispariția în 1991 a U.R.S.S., iar  mai apoi – cea ucraineană. Petentul a avut o relație specială cu Republica Moldova, unde a absolvit și Facultatea de Drept a Universității din Chișinău și unde locuiește fratele său, prof. univ. dr. Mihai Patraș, fost deputat în Parlamentul R. Moldova, de asemenea nepotul de frate, Nicolai Patraș, fost ofițer în poliția R. Moldova. Iată, deci, suficiente motive care să transforme relația sa cu cele două state într-o relație privilegiată. După finalizarea studiilor doctorale în România, în anul 1999, reclamantul a renunțat la cetățenia ucraineană (2000), redobândind anterior cetățenia română, respectând astfel toate procedurile legale de renunțare/redobândire a unei/altei cetățenii.

Pe data de 14.08.2002, Serviciul de Securitate al Ucrainei (S.B.U. a dispus, pentru domnul Eugen Patraș, măsura interdicției de intrare pe teritoriul Ucrainei pentru o perioadă de 5 ani (2002-2007),  care va constitui obiectul unui alt studiu. O atare practică este, din păcate, uzuală în activitatea S.B.U. față de cetățenii români, lista “interzișilor” fiind suficient de lungă, cu precădere ziariști, scriitori, juriști etc. Exagerările au depășit orice raționament prin interzicerea intrării în Ucraina a fostului prim-ministru moldovean, Mircea Druc, și a unui pensionar de 89 de ani, veteran de război, originar din nordul Bucovinei, inginerul Vasile Ilica (între timp decedat). S-a ajuns și până la un caz total inedit, când unui cetățean ucrainean, Sergiu Dan, originar din localitatea Apșa de Jos, regiunea Transcarpatică, jurnalist la Radio România, i s-a refuzat să revină acasă, în Ucraina, situație interzisă expres atât de Constituția Ucrainei (art.25, alin.2), cât și de prevederile alin.2, art.3, din Protocolul adițional nr. 4 menționat anterior, protocol ratificat de statul ucrainean. Astfel de măsuri abuzive, considerate ilegale atât din punct de vedere al legislației naționale, cât și al normelor internaționale, au elemente în comun: lipsa motivării legale a deciziei, superficialitatea descrierii faptei sau lipsa faptelor reale/legale care au atras interdicțiile, termenul pentru care a fost dispusă măsura sau nemenționarea  căilor de atac prevăzute în legea națională.






Încercări de justificare a interdicției

În ziua de 10 ianuarie 2003, reclamantul Eugen Patraș călătorea cu trenul “Prietenia” pe ruta București – Chișinău, plecând într-o scurtă vizită la fratele său din Chișinău. În punctul vamal Ungheni, grănicerii l-au coborât din tren, fără să-i ofere nicio explicație, scrisă sau verbală, asupra motivelor interdicției de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, fiind imediat returnat în România. Sunt de menționat răspunsurile autorităților R. Moldova asupra motivelor de interdicție. Astfel, din răspunsul Secției Consulare a Ambasadei R. Moldova în România (nr.314/ din 19.02.2003) rezultă că măsura de interdicție este „din motivul încălcării (în text :  incalacrii – n.n.) comise pe teritoriul Ucrainei, unde Republica Moldova are obligații fata de îndeplinirea acordurilor bilaterale și multilaterale în cadrul CSI”, în timp ce Departamentul Trupelor de Grăniceri (D.T.G.), prin răspunsul nr.7/167 din 31.01.2003, susține că, „în conformitate cu acordurile bilaterale și multilaterale de colaborare între țările CSI și obligațiile Republicii Moldova față de îndeplinirea acestor acorduri, cetățeanului României Patraș Eugen n-a fost acceptată întrarea în țară în baza demersului parvenit din Ucraina despre încălcările comise pe teritoriul ei de către persoana nominalizată, în perioada precedentă”. Lăsând deoparte calitatea redactării răspunsurilor (probabil în “moldovenește”), arătăm că, la solicitările petentului (din 02.10.2003, către Consulul R. Moldova la București, și din 02.12.2003, către MAE al R. Moldova) de a preciza „faptele incriminatorii” comise pe teritoriul Ucrainei, nu s-a primit niciun răspuns. Ulterior doar, în cadrul procesului de judecată, s-a stabilit că dispoziția de interdicție pentru R. Moldova a fost emisă de S.I.S. în data de 18.10.2002. Tot în cadrul procesului s-a mai aflat că măsura interdicției s-a aplicat drept urmare a solicitării S.B.U. către S.I.S, intervenindu-se și a doua oară, deja în perioada judecării cauzei, prin adresa nr.5826 din 12.05.2004, cu solicitarea de a menține măsura interdicției.

Internaționalizarea acțiunilor nesăbuite (dovedite ulterior netemeinice și nelegale) ale S.B.U. au atins ridicolul atunci când instutuția dată s-a adresat și F.S.B. – ului Federației Ruse pentru a-i interzice intrarea în R.Moldova domnului Patraș. Faptul rezultă în mod expres din referința (întâmpinarea) Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova către Curtea de Apel Chișinău. Vom reproduce un pasaj mai lung din referința sus-amintită, pentru a constata până unde s-a ajuns cu absurdul:

„Neautorizarea intrării pe teritoriul R. Moldova a cetățeanului român Eugen Patraș a fost determinată de prevederile Protocolului de colaborare în domeniul intrării pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I. a persoanelor care nu au temeiuri legale pentru aceasta, semnat la Minsk la 25 mai 2001. Prezentul protocol constituie parte integrantă a Acordului privind combaterea criminalității organizate, semnat la Tbilisi la 31 mai 1995, la care Republica Moldova este parte.

Prin acest Protocol (Articolul 3) Părțile asigură interzicerea intrării pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I. a cetățenilor care sunt incluși în Lista persoanelor cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I.

La 4 octombrie 2002, prin scrisoarea nr.2И/5-263 parvenită de la Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (ФСБ России), care efectuează evidența centralizată a persoanelor cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul statelor-membre ale C.S.I., Serviciul de Informații și Securitate a primit Lista menționată pe suport de hârtie și în varianta electronică, în care este indicat și numele d-lui. Eugen Patraș”.

Deci, nici mai mult nici mai puțin decât în baza Acordului privind combaterea criminalității organizate (sic!), încheiat între serviciile speciale ale statelor-membre CSI! Să vedem acum care au fost realitățile…

Procesul cu S.I.S din R. Moldova

Prin acțiunea introdusă la Curtea de Apel din Chișinău, Eugen Patraș a chemat în judecată Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova (S.I.S.), alături de Departamentul Trupelor de Grăniceri (D.T.G.), dar și M.A.E. al R. Moldova (ultimul scos între timp din proces), solicitând constatarea ilegalității măsurilor dispuse de S.I.S. și D.T.G.: returnarea sa în România și, respectiv, împiedicarea accesului pe teritoriul R. Moldova. Petentul a solicitat, totodată, obligarea pârâților ca, pe viitor, să nu mai împiedice intrarea și ieșirea în/din același stat, respectând dreptul său la liberă circulație, dar și plata daunelor morale în cuantum de 100.000 de euro, precum și achitarea cheltuielilor de judecată.

Dezbaterile din instanță, împreună cu o campanie insistentă de petiționare a autorităților au subliniat aspectele contradictorii, de natură să lezeze funcționalitatea  normelor internaționale și naționale, a căror obligativitate decurge din sistemul relațiilor interstatale, dar și bilaterale ale statelor implicate în evoluția acestui caz de abuz statal. Astfel, studiul de caz a evidențiat următoarele:

– Pentru început, probabil pentru a impresiona instanța (nu se exclude și intimidarea acesteia), S.I.S. și D.T.G. al R. Moldova au refuzat să prezinte instanței datele pe care s-a bazat aplicarea interdicției, invocând  motive de natură  secretă, care nu ar putea fi comunicate, nici supuse controlului unui organ judecătoresc legal constituit (se poate observa atât în cazul S.B.U., cât și în cazul oficialilor de la Chișinău, prezența sindromului de secretomanie). Principialitatea președintelui completului de judecată a determinat totuși S.I.S. să se conformeze și să prezinte instanței actele solicitate. A fost însă din nou nevoie de avertismentul instanței de a respecta prevederile legale pentru a-i determina pe pârâți să se comporte într-un cadru legal și să depună la dosar actele invocate. Pentru a folosi o frumoasă expresie din limba română, vom observa că  atât în cadrul S.B.U., cât și în cazul instituțiilor de la Chișinău, când vine vorba de măsuri restrictive, „nu știe stânga, ce face dreapta”;

– Reprezentanții S.I.S. și D.T.G. nu au contestat că actele domnului Eugen  Patraș de trecere a frontierei au fost legale. Ambele instituții au susținut că au acționat ca urmare a unor demersuri făcute de organele de resort din Ucraina (direct) și Federația Rusă (indirect), invocând-se încălcări nespecificate, comise pe teritoriul Ucrainei, nu pe teritoriul R. Moldova, adică al autorității care, nefiind lezată, a acționat totuși pentru și în numele Ucrainei. Nici în acest context părțile adverse n-au prezentat instanței care sunt motivele faptice concrete imputabile petentului (în Ucraina sau în alt stat). Ca atare, aplicarea unui „interes extrateritorial” a lipsit de justificare legală intervenția organelor din R. Moldova;

Protocolul privind călătoriile reciproce, încheiat între Poliția de Frontieră din Ministerul de Interne al României și Poliția de Frontieră a R. Moldova, semnat la Albița pe data de 27 septembrie 2001, prevede expres: „Cetățenii statului uneia dintre părți, în baza documentelor specificate în acord pot intra, ieși și tranzita pe teritoriul celeilalte părți prin punctele de trecere a frontierei deschise pentru traficul de călători” (art.1). Grănicerii nu au ridicat nicio obiecție în legătură cu documentele prezentate de reclamant. În plus, Acordul dintre Guvernul României și Guvernul R. Moldova privind călătoriile reciproce ale cetățenilor, din 29.06.2001, nu conține prevederi exprese care să interzică intrarea ca urmare a intervenției unui stat terț, în speță, Ucraina.

Al treilea participant: C.S.I.

În acest stadiu intervine un al treilea participant, extrateritorial și fără atribuții exprese în domeniul regimului de frontieră: Comunitatea Statelor Independente.  C.S.I. a luat ființă în 1991, funcționând ca organizație regională, formată din Federația Rusă și alte 10 state dintre fostele 15 republici unionale al U.R.S.S.  Niciunul din acordurile din cadrul C.S.I., menționate în referința S.I.S,  nu a fost publicat în  „Monitorul Oficial”, sub pretextul că ar avea un caracter secret. Însă potrivit art. 6 din Constituția Republicii Moldova, nepublicarea legii atrage inexistența acesteia, iar art.23 din Constituție obligă statul să asigure dreptul fiecărei persoane de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. Secretele învăluite nu pot prezenta o sursă de incriminare într-un sistem de drept cu adevărat democratic; cel mult ele ne pot aminti de o perioadă când suspiciunea generalizată caracteriza relațiile statului cu proprii cetățeni. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Sunday Times împotriva regatului Unit, 1979 ) s-a stabilit că orice lege trebuie să fie „publică, accesibilă și previzibilă”. În redactarea Curții se precizează că „o normă nu poate fi privită ca lege decât dacă este formulată cu suficientă precizie pentru a permite persoanei să își reglementeze conduita”.

În aparență, acordurile semnate ȋntre serviciile speciale din statele spațiului C.S.I. constituie singurul temei juridic pentru cererea Ucrainei de aplicare în R. Moldova a interdicției de circulație în defavoarea reclamantului Patraș. Se ridică totuși problema publicității respectivelor acorduri care, secrete fiind – cunoscute adică doar de un număr limitat de oficiali – nu au fost aduse la cunoștința largă a cetățenilor. În conformitate cu principiile de drept și cu  articolul 6, menționat deja, din Constituția R. Moldova, consecința juridică este că niciunul din documentele secrete nu pot produce consecințe juridice (în treacăt fie spus, erau atât de „secrete”, încât toți participanții la procesul în cauză au putut ulterior să ia cunoștință de acestea). Precizăm că, în întimpinarea depusă la dosarul cauzei, cei doi pârâți nu au invocat altceva decât obligația internațională de respectare a convențiilor la care statul e parte, fără să invoce fapte și împrejurări concrete care să caracterizeze acțiunile reclamantului drept ilegale și, prin urmare, suficiente pentru a restrânge dreptul său la liberă circulație. Mai mult, statul moldovenesc  a impus o interdicție care nu s-a bazat pe propriile constatări privind încălcarea ordinii constituționale, fiind preocupat exclusiv de îndeplinirea acordurilor bi/multilaterale cu Ucraina.

Actualizarea unei liste nu poate fi confundată cu decizia propriu-zisă de limitare a circulației, măsură pe care statele-membre o dispun în raport de interesele lor legitime. Prin urmare, acestora le revine dreptul de a solicita F.S.B.-ului includerea unei persoane în lista “interzișilor”. (Precizăm că actele semnate în cadrul C.S.I. stipulează că limitarea dreptului la liberă circulație se aplică de fiecare stat, dacă nu contravine legislației naționale).

Așa se explică faptul de ce S.I.S. – ul din R. Moldova – la cererea S.B.U., direct și prin F.S.B.  – a considerat că reclamantul Eugen Patraș nu are temei legal să intre în țară.  Cu toate acestea, potrivit actelor depuse la instanță, împrejurare consemnată și în cuprinsul hotărârii judecătorești, Federația Rusă, Kazahstan, Georgia și Azerbaidjan – și ele semnatare ale actelor invocate de S.B.U. și S.I.S. – au confirmat oficial, prin adresele consulatelor acestor țări la București, faptul că petentul Eugen Patraș nu are interdicție de intrare pe teritoriul respectivelor țări(!).

Dezvăluirea așa-zisei cauze a interdicției: implicare în rețele de crimă organizată

După mai multe tergiversări, prin încheierea de ședință, instanța de judecată a obligat S.I.S.-ul și Departamentul Trupelor de Grăniceri, contrar împotrivirii acestora, să permită reclamantului intrarea în țară, pentru a putea participa la judecarea propriu-zisă a cauzei, în data de 11.11.2004. Măsura a însemnat o aplicare judicioasă a principiului nemijlocirii și oralității în dezbaterile judiciare. (Ședința a fost condusă de domnul judecător Nicolae Timofti, viitor președinte al R. Moldova).

În opinia Curții de Apel Chișinău, actele secrete la care s-au referit pârâții nu constituie un temei suficient pentru aplicarea interdicției de a circula în R. Moldova. Conform Hotărârii din 11 noiembrie 2004, pronunțată de Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-525/2004, actele semnate de R. Moldova în legătură cu reglementările C.S.I. își găsesc aplicarea doar și exclusiv față de persoanele implicate în rețelele de crimă organizată ori cele vinovate de săvârșirea unor infracțiuni grave, de natură să afecteze ordinea de drept internațională, cum ar fi actele de terorism, de producere, păstrare sau comercializare a drogurilor, de contrabandă cu materiale radioactive, muniții, de înființare sau participare în formațiunile de mercenari etc. În același timp, în cursul dezbaterilor judecătorești nu a fost prezentată instanței absolut nicio probă care să dovedească implicarea reclamantului în astfel de grupări criminale, în Ucraina, R. Moldova sau orice alt stat-membru C.S.I. Iată de ce instanța a recunoscut ca ilegale acțiunile S.I.S. și a D.T.G. și prin urmare a recunoscut ca ilegală interdicția de intrare în țară impusă de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Adevărata cauză a interdicției: răzbunare instituțională față de indezirabilii ideologici

Observăm astfel, cu claritate, abuzul S.B.U. de a se folosi de un acord internațional, respectiv inducerea în eroare a serviciilor de informații străine (în cazul dat, al FSB-ului Federației Ruse și S.I.S.-ului R. Moldova) pentru “a-i pune la punct” pe indezirabilii ideologici, inclusiv domnul Eugen Patraș, acesta fiind cunoscut ca un susținător activ al drepturilor și intereselor legitime ale comunității românești din Ucraina. Iar faptul că S.B.U. a considerat de cuviință să recurgă la niște insinuări incalificabile precum că petentul ar face parte din rețelele de crimă organizată, dar și solicitarea către două servicii de informații străine (ale Federației Ruse și R. Moldova) de a i se interzice intrarea exclusiv în R.Moldova, de care acesta este legat sufletește (unde locuiesc fratele și nepotul acestuia), atestă luarea unor măsuri de răzbunare instituțională asupra celor care gândesc altfel. Per a contrario, dacă petentul prezenta un real pericol pentru securitatea statelor C.S.I., după cum s-a insistat de către S.B.U. și de către S.I.S.-ul lui Voronin, era logic și firesc ca măsura de interdicție să fie solicitată pentru toate statele C.S.I., semnatare ale acordurilor cu pricina, ceea ce nu s-a făcut. În mod firesc se pune întrebarea: dacă S.B.U. n-a venit cu nicio dovadă că Eugen Patraș ar face parte din vreo rețea de crimă organizată sau ar fi săvârșit fapte grave în Ucraina, de ce s-au invocat asemenea fapte în demersurile S.B.U. către F.S.B și S.I.S.? Totodată, dacă dl dr. Eugen Patraș, avocat al Baroului București, fost vicepreședinte al Societății pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, autor a mai multor acțiuni în beneficiul comunității românești din Ucraina  ar fi făcut parte din lumea crimei organizate, așa cum insistau cele două instituții de profil ale Ucrainei și R. Moldova, domniei sale i-ar fi fost dificil să obțină sprijinul Asociației Internaționale a Juriștilor, Comisiei pentru drepturile omului, minorități și culte a Senatului României, Uniunii Ucrainenilor din România, ONG-urilor din Ucraina etc. De altfel, după cum constată și hotărârea judecătorească, „reprezentanții pârâților au confirmat că nu dispun de date care ar confirma că E. Patraș este implicat în astfel de grupări”. Speța în cauză denotă cât de greu este să te debarasezi de moștenirea V.C.K. (ВЧК), N.K.V.D. (НКВД), K.G.B. (КГБ), pe de o parte, și cât de ușor poți fi distrus de malaxorul mașinăriei diabolice al unor instituții care nu vor (nu pot?) să se conformeze principiilor de guvernare democratică a societății. Analizând asemenea cazuri, ne dăm seama cât de mare poate fi pericolul nerespectării drepturilor de liberă circulație într-o țară cu democrație neconsolidată, și până unde poate să se ajungă cu dezinformările la nivel de servicii de informații. Se consideră cumva, în continuare, aceste instituții infailibile în fața ordinii de drept a statelor ?

Hotărârea pronunțată de către Colegiul Civil al Curții de Apel din Chișinău, la data de 11.11.2004, în dosarul 3-525/04, rămasă definitivă, a pus punctul pe “i” măcar în această speță, oprind dezmățul interdicțiilor motivate, de-facto, politic. Constatarea de către instanță a ilegalității acțiunilor S.I.S. și D.T.G. din R. Moldova, cu autoritate de lucru judecat, a respins, fie și indirect, insinuările S.B.U. Deși măsurile abuzive și procesele i-au produs imense pierderi și pagube, petentul a găsit de cuviință să renunțe la daunele morale și materiale atribuite de instanță acestuia, din contul S.I.S., care, moralmente cel puțin, ar fi trebuit să fie achitate în solidar cu S.B.U. Era în firea lucrurilor ca acei angajați ai S.B.U. care au pus la cale asemenea dezinformări în plan internațional să răspundă în fața justiției, dar cine s-o facă.

Cuvânt de încheiere

După cum am menționat la început, cazul comentat aici, deși soluționat în 2004, e încă de actualitate pentru persoanele afectate și în prezent de abuzuri de stat. Ucraina aplică, în continuare și pe larg, proceduri de restrângere a dreptului la liberă circulație, sancționând astfel, de-facto, libertatea de exprimare. În acest context, menționăm, printre altele, că statul român n-a aplicat, după 1991, nicio interdicție de intrare în țară vreunui cetățean ucrainean, pe motive ideologice .

Hotărârea judecătorească analizată aici se bucură de autoritate de lucru judecat și poate servi – ca și jurisprudența C.E.D.O. – drept  argument convingător în cauze de aceeași natură.

În condițiile dificile cu care se confruntă Ucraina în Crimeea, Lugansk sau Donețk, sprijinul necondiționat pentru supremația legii, împreună cu asigurarea independenței sistemului judiciar, pot constitui instrumentele adecvate pentru consolidarea democrației și a ordinii de drept, de care ar beneficia toți cetățenii.

Autor: Mihai NICOLAE

 

Articol publicat și în ediția tipărită a revistei „Mesager bucovinean” (redactor-șef Ștefan Hostiuc)




În direct: Ceremonia primirii oficiale a Președintelui României, Klaus Iohannis, de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu




Video: Zi istorică. Ceremonia de investire a Președintelui Republicii Moldova – Maia SANDU

https://www.facebook.com/maia.sandu/videos/2899309410342181/




Ion Chicu a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova

Ion Chicu a anunțat astăzi, 23 decembrie, demisia sa din funcția de prim-ministru și, implicit a Guvernului, în scopul declanșării alegerilor parlamentare anticipate. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing de presă, după ședința comună cu președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Igor Dodon și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Ion Chicu a solicitat o discuție și cu președintele ales, Maia Sandu, potrivit unui comunicat al Direcţiei de  comunicare și protocol a Executivului de la Chișinău.

„Este un obiectiv pe care toți l-am declarat prioritar pentru a readuce la normalitate țara și ca să permitem societății noastre să soluționeze problemele și să se dezvolte în continuare. Sunt doar două căi legale de a declanșa dizolvarea Parlamentului și alegerile parlamentare anticipate, una este demisia Guvernului. În aceste condiții, eu am propus de a veni astăzi cu decizia de demisie a prim-ministrului, respectiv, și a Guvernului Republicii Moldova. Astfel, încât, această procedură să poată fi lansată cât mai curând posibil”, a spus Ion Chicu.

Prim-ministrul a precizat că la ședința de ieri a Guvernului au fost aprobate proiectele necesare pentru ca țara, începând de la 1 ianuarie 2021, să poată funcționa normal, să fie implementate legile bugetare anuale, dar și politica bugetar fiscală: „ne-am îngrijit ca odată cu aceste hotărâri de guvern să nu fie probleme în continuare în finanțarea necesităților și cheltuielilor primordiale ale statului Republica Moldova. Odată cu aprobarea acestor proiecte, mașina sistemului de stat va putea funcționa, vor putea fi achitate salarii, pensii, plăți sociale etc.”.

Ion Chicu a exprimat încrederea că astăzi va avea o întrevedere și cu președintele ales, pentru a discuta activitatea în continuare a Guvernului în exercițiu, astfel încât să poată fi asigurată funcționarea instituțiilor statului și a țării, în general.

În cadrul discursului, premierul a adus mulțumiri cetățenilor pentru înțelegerea manifestată în condițiile unui an dificil, colegilor din instituțiile guvernamentale, președintelui țării, dar și președintelui Parlamentului pentru conlucrarea instituțională.

Pe final, premierul a felicitat cetățenii Republicii Moldova cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a urat prosperitate și bunăstare țării în anul nou 2021.




Un nou „suflu” pentru re-rusificarea spațiului informațional românesc din Republica Moldova. Președintele Dodon conferă prin lege statut special limbii ruse. Ce s-a întâmplat cu legea „anti-propagandă”?

Președintele Republicii Moldova – Igor Dodon anunță că a promulgat mai multe legi, votate zilele trecute de deputații PSRM-Șor, informează portalul deschide.md citata de romaniabreakingnews.ro. Potrivit sursei citate este vorba despre anularea „Legii miliardului”, re-rusificarea R.Moldova prin oferirea unui statut special limbii ruse și anularea Legii „anti-propagandă”.

Iată mai jos comunicatul Președinției Republicii Moldova

Am promulgat câteva legi importante, așteptate de cetățeni.Este vorba despre:

– Legea de anulare a așa numitei ”legi a miliardului”, prin care guvernele anterioare au pus pe spatele cetățenilor plata pentru miliardul furat din cele trei bănci.
– Legea pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii care prevede reducerea vârstei de pensionare până la 57 de ani la femei și 62 de ani la bărbați. În cazul femeilor cu cel puțin 5 copii, acestea vor avea dreptul să iasă la pensie la 54 de ani.
– Pachetul de legi cu privire la UTAG, legi care vin să contribuie la armonizarea legislației naționale în conformitate cu prevederile Constituției, legislației Republicii Moldova și a Legii privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia.
– Legea pentru completarea articolului 181 al Legii nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică care presupune că la solicitare, prospectele medicamentelor să fie oferite de farmacii și instituțiile medicale în limba de stat ori în limba rusă.
-Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova care prevede restabilirea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică, așa cum a fost timp de peste două decenii, până când Curtea Constituțională a declarat legea desuetă și a recomandat aprobarea unei noi legi.
– Legea cu privire la modificarea şi completarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova prin care a fost anulată cenzura la posturile TV. În curând, pe micile ecrane ale cetățenilor Republicii Moldova vor reveni buletinele informative ale posturilor TV din Rusia, dar și câteva canale TV, interzise până acum”, a scris el.

Foto: Vladimir Putin și Igor Dodon cu harta „Moldovei Mari”




Președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu se vor întâlni la sfârșitul lunii decembrie la Chișinău

Președintele României, Klaus Iohannis, va efectua o vizită de lucru în R.Moldova până la sfârșitul anului curent. Anunțul a fost făcut de către președintele ales, Maia Sandu, după întrevederea cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță informează portalul deschide.md citat de romanibreakingnews.ro

ÎPotrivit sursei citate, în cadrul întrevederii cu Daniel Ioniță, Maia Sandu i-a mulțumit pentru sprijinul acordat constant  Republcii Moldova de România.

Am accentuat necesitatea de a restabili cooperarea bilaterală firească între România și Republica Moldova și de a intensifica cooperarea moldo-română în mai multe domenii, pentru ca cetățenii să simtă beneficii cât mai curând. După cinci ani de la ultima vizită a Președintelui României în Republica Moldova, vizita Președintelui Klaus Iohannis de la sfârșitul acestui an este o vizită importantă pentru țara noastră și sperăm să însemne primul pas într-o colaborare de durată și productivă între țările noastre”, a menționat Sandu.

De precizat că Maia Sandu anunța anterior că se pregătește vizita lui Klaus Iohannis la Chișinău, fără a preciza însă când aceasta ar putea avea loc.

Sursa foto: Administrația Prezidențială




Maia Sandu președinte al R.Moldova. Curtea Constituțională a validat mandatul

Curtea Constituțională de la Chișinău a validat mandatul de președinte al R.Moldova pentru Maia Sandu. Noul președinte ales va intra în exercițiul funcției odată cu depunerea jurământului – eveniment programatsă aibe loc pe data de 24 decembrie.

Maia Sandu devine al șaselea președinte al Republicii Moldova și prima femeie care ocupă cea mai înaltă funcție în stat.

În cadrul examinării sesizării Curții Constituționale, reprezentantul lui Igor Dodon, Nicolae Fomov, a solicitat amânarea ședinței pe motiv că magistrații Curții Supreme de Justiție mai au pe rol o contestație depusă. Totuși, Înalta Curte a respins cererea acestuia.

Maia Sandu, a avut o întâlnire cu Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Subiectele discutate au vizat relansarea relațiilor bilaterale, fortificarea securității în regiune, dar și sprijinul reciproc pentru integritatea teritorială și suveranitatea fiecărui stat.




S-a constituit Consorțiul „Mitropolitul Petru Movilă”. Punte de spiritualitate creştin-ortodoxă între România, Ucraina și Republica Moldova

În perioada 25 – 27 noiembrie 2020 s-au desfăşurat cele trei sesiuni on-line în cadrul conferinţei de lansare a proiectului “Mitropolitul Petru Movilă”. Conferința a urmărit tematici axate pe spiritualitate, educaţie, cultură, economie, politici transfrontaliere, cercetare-dezvoltare,tehnologie, infrastructură de transport turism și mediu.

În cadrul sesiunii de Spiritualitate, desfăşurată în ultima zi a conferinţei, au fost prezentate lucrări având ca subiect comun Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolit al Kievului, Galiţiei şi întregii Rusii.

Deasemenea, în finalul sesiunii, au fost evocate momente mai puţin cunoscute ale prezenţei Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea.

Au fost susţinute prezentări de către reprezentanţi ai Universităţilor din Bucureşti, Cernăuţi, Craiova, Iaşi, Ivano-Frankivsk, Suceava şi Sibiu, mediul de afaceri şi ONG-uri, din România, Ukraina şi R. Moldova.

Participanți in cadrul celor trei sesiuni online ale Conferinței

Valentin BERCĂ – Director General SC BRK SYSTEMS SRL (ROMÂNIA) – Director proiect; Marian CLENCIU – Preşedintele Asociatiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina (ACPBB) (ROMÂNIA); Părintele Constantin NECULAPreot Lect. Dr. Daniel NIȚĂ-DANIELESCU (ROMÂNIA); Vlad CEREMUȘ – Camera de Comerț și Industrie Tracia (REPUBLICA MOLDOVA); Conf. univ. dr. Alexandru-Ionuț PETRISOR (ROMÂNIA); Mihai COPEȚCHI (KOPECKY)– ACPBB București (ROMÂNIA); Dr. Mădălina ANDREI – președinte Filiala ACPBB Bucureşti / Director RBN Press (ROMÂNIA); Prof.dr. Gheoghe IONAȘCU – ACPBB București (ROMÂNIA); Ing. Valentin BRINISTER (REPUBLICA MOLDOVA)); Vasile DRON – Director Consiliul Mondial Român – Filiala Moldova (REPUBLICA MOLDOVA); Oleh SHMANKO – doctor în științe istorice, profesor asociat la Catedra de Pedagogie și Asistență Socială, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți (UCRAINA); Oleksandr RUSNAK – doctor în științe istorice, lector la Catedra de Istorie a Ucrainei, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți. Președinte al ONG-ului „Centrul de cooperare regională „Dialog” -Cernauti (UCRAINA); Serhii HAKMAN – doctor în științe istorice, conferențiar, director adjunct al Centrului regional Cernăuți pentru recalificarea și formarea continuă a funcționarilor publici; Vice-președinte al Fondului de caritate ”Resurese și Inițiative Publice”Cernauți (UCRAINA); Yevhenii KABANETS – cercetător principal la Rezervația Istorică și Culturală Națională Kiev- Pechersk, (UCRAINA); Prof. Dr. Ing. Gheorghe MANOLEA (Craiova); Asist. dr. Alexandru PRELIPCEAN (ROMÂNIA); Prof.univ.dr. Ștefan PURICI Prorector Universitatea din Suceava (ROMÂNIA); Andrii KOROLKO – doctor în științe istorice, profesor asociat la Catedra de Istorie a Ucrainei, Universitatea Națională Precarpatică Vasyl Stefanyk (Ivano-Frankivsk – Ucraina).

La final, după o sesiune maraton de trei ore, membrii consorţiului au stabilit ca următoare conferinţă să aibă loc la începutul lunii februarie 2021, păstrând acelaşi format:

– Spiritualitate – având ca temă prezentarea personalităţii Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamţ,

– I3M – având ca temă prezentarea proiectului comun Coridorul Feroviar de Transport Marea Baltică – Marea Neagră.

Un subiect special ce urmează a fi dezbătut în anul viitor, pornind de la personalitatea multilaterală a Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolit al Kievului, Galiţiei şi Întregii Ruşii, va fi acela al construirii unui coridor de spiritualitate creştin-ortodoxă de la Marea Baltică, la Marea Neagră.

Până la data următoarei conferinţe membrii consorţiului vor evalua procedurile pentru înfiinţarea Centrului de Dezvoltare Transfrontalieră Prutul de Sus „Mitropolit Petru Movilă”.

Consorțiul va publica pe parcursul lunii decembrie 2020, aspecte din lucrările Conferinței în format text, foto și video pe pagina de web a Consorțiului, disponibilă la adresa https://rouamd.eu/

 

Departamentul Comunicare

Consorţiul „Mitropolit Petru Movilă”.

 

* * *

Consorțiul „Mitropolitul Petru Movilă”

Constituire

Având în vedere

– Puntea de spiritualitate creştin-ortodoxă construită în urmă cu 400 de ani, de SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLIT AL KIEVULUI, GALIŢEI ŞI ÎNTREGII RUSII,

– Împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea EURO REGIUNII PRUTUL DE SUS,

– Împlinirea a 10 ani de la DECLARAŢIA COMUNĂ PRIVIND INSTITUIREA UNUI PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA,

– PARTENERIATUL ESTIC, reprezentând dimensiunea estică specifică politicii Uniunii Europene de vecinătate,

– STRATEGIA DUNĂRII, şi nu în ultimul rând
– INIŢIATIVA CELOR TREI MĂRI,

Un grup de iniţiativă, format din organizaţii civice și firme private din România, Ukraina şi R. Moldova, a înfiinţat, având la bază un Memorandum de Înţelegere, semnat pe data de 27 august 2020, Consorţiul “Mitropolitul Petru Movilă”, denumit astfel în semn de profund respect faţă de Sfântul Ierarh Petru Movilă, personalitate marcantă a continuităţii spiritualităţii creştin-ortodoxe în ultimele sute de ani, într-un spaţiu geografic frământat de tumultul istoriei, de multe ori potrivnice.

Organizatori și inițiatori ai Consorțiului „Mitropolitul Petru Movilă”:
Valentin BERCĂ – Director General SC BRK SYSTEMS SRL, Director proiect (ROMÂNIA)
Marian CLENCIU – Preşedintele Asociatiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina – ACPBB (ROMÂNIA)
Vlad CEREMUȘI – Director Camera de Comerț și Industrie Tracia (REPUBLICA MOLDOVA)
Mădălina ANDREI (Președinte ACPBB București ) / Director Agenția de presă ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press
Dorian Theodor CLENCIU (ACPBB BUCUREȘTI) – Redactor Șef ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press
Oleksandr RUSNAK – doctor în științe istorice, lector la Catedra de Istorie a Ucrainei, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți. Președinte al ONG-ului „Centrul de cooperare regională „Dialog” Cernăuți (UCRAINA)
Serhi BOSTAN – Organizația Guvernamentală regională din Cernăuți „Institutul Basarabiei” – Cernăuți (UCRAINA)
Serhii HAKMAN – doctor în științe istorice, conferențiar, director adjunct al Centrului regional Cernăuți pentru recalificarea și formarea continuă a funcționarilor publici; Vice-președinte al Fondului de caritate ”Resurese și Inițiative Publice” din Cernăuți (UCRAINA)
Sveatoslav MIHALACHE – Președintele Institutului European de Dezvoltare Regională (REPUBLICA MOLDOVA)
Viorel CUCULESCU – Președinte Camera de Comerț și Industrie „Tracia”  (REPUBLICA MOLDOVA)

Cuvintele Cheie care stau la baza iniţiativei sunt:

– Dialog,

– Spiritualitate,

– Euroregiunea Prutul de Sus,

– Strategia Dunării,

– Parteneriatul Estic şi respectiv,

– Iniţiativa celor Trei Mări.

Consorţiul îşi propune ca, prin acţiunile sale, ce se doresc a fi derulate pe o perioadă de minim 7 ani, 2021 – 2027, încercând astfel a fi urmărit şi Cadrul Financiar Multianual al UE, să contribuie, alături de părţile interesate publice şi private, la o continuă dezvoltare inovativă şi sustenabilă a educaţiei, culturii, infrastructurii şi economiei, într-un mediu curat, în comunităţi locale inteligente, dezvoltare bazată pe tradiţiile spirituale comune existente de-a lungul unei istorii de sute de ani, în regiunea transfrontalieră Prutul de Sus.

Pornind de la aceste realităţi istorice cu profunde valenţe spiritual creştin-ortodoxe, proiectul „Mitropolitul Petru Movilă” îşi propune relansarea dialogului între cetăţenii Românie, Ukrainei şi R. Moldova, respectiv minorităţile naţionale din regiunea transfrontalieră Prutul de Sus, în scopul construirii unui viitor comun plin de prosperitate, prin refacerea comuniunii de credinţă, încredere, toleranţă şi respect reciproc, creştin-ortodoxe, dezvoltarea economică şi culturală sustenabilă şi asigurarea apărării acestor valori.

Ca primă acţiune, membrii Consorţiului vor colabora pentru pregătirea unui şir de trei conferinţe online, ce urmează a fi organizate cu parteneri și invitați de la București, Chișinău, Cernăuți și alte orașe din statele menționate.

Departamentul Comunicare

Consorţiul „Mitropolit Petru Movilă”.

Dat spre publicare la data de 1 noiembrie 2020