INTERVIURI

Virineia Pîrnău s-a născut la 16 septembrie 1996, la Orhei. Este absolventă a Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga” (2012-2016), unde a studiat canto la clasa regretatului profesor Vladimir Vichilu, în paralel cu dirijatul coral la clasa profesoarei Tatian Daniță. A urmat studii de licență și master la Universitatea Națională de Muzică din București (2016-2022), la clasa de canto a sopranei Iulia Isaev. De-a lungul anilor a câștigat premii la competiții naționale și internaționale, în perioada recentă fiind marea câștigătoare a Galei de Operă din cadrul Sibiu Opera Festival 2021. în 2022 a debutat la Opera din Sofia în rolul Musettei din opera „Boema” în cadrul proiectului Rainei Kabaivanska. Împreună cu pianista Ioana Demetra-Gîrleanu a organizat recitaluri solo la Biserica Anglicană din Bucuresti, Casa Rusă și Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică din București. De asemenea a colaborat cu dirijorul Tiberiu Soare în cadrul concertelor de Crăciun la Sibiu și Blaj. Din 2023 a început colaborarea cu formația de muzică veche Abaris alături de care a participat la concertele Palatului Șuțu. În prezent este membră a Corului Academic Radio.

(mai mult…)

N.red. În acest articol am redat numele localităților în grafia albaneză, trecând în paranteză pronunția în română. 

Joi, 23 septembrie 2021, în mijlocul comunității aromâne din localitatea Selenicë (Selenița) s-a inaugurat școala românească „10 mai 1905”. Pentru a afla despre acest eveniment, am discutat cu domnul Pano Bakalli, Președintele Fundaţiei Culturale Aromâne „Nicolae Iorga” din Sarandë (Saranda), aflat în aceste zile la București. (mai mult…)

Cornel Marțincu, inginer și Director General IPTANA (fostul pilonul principal pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi din Romania), a explicat într-un limbaj tehnic și economic care este stadiul real al dezastrului al mult așteptatului proiect de infrastructură Canalul Dunăre -București.

În viziunea sa, acest proiect reprezintă o mare pată în istoria și imaginea României, deși în istorie el a fost o idee cunoscută și promovată încă de la epoca Alexandru Ioan Cuza, epoca prin care statul român a luat naștere pe cale naturălă și jurisdicțională.

Interviul realizat de Claudiu Lucaci poate fi vizionat aici:

Ne-am bătut joc de bani

„Bătaie de joc, de bani, aceasta este concluzia evidentă la ceea ce s-a întâmplat în istoria recentă a proiectului Canalul Dunăre-București. Printre promotorii acestui mare proiect se numără Virgil Madgearu, un economist de referință pentru România care a susținut nota de fundamentare economică în Parlamentul României.

Al doilea promotor al proiectului este marele Dimitrie Leonida, inginerul cunoscut în istorie pentru electrificarea Bucureștiului. Dimitrie Leonida a susținut tehnic utilitatea realizării acestui canal.

Madgearu și Leonida au fost promotorii primului act pentru acest obiectiv de investiții. Din istorie cunoaștem că a venit războiul, apoi criza din anii 1933 și finanțarea nu a putut fi posibilă, însă ideea conectării Bucureștiului cu Dunărea a rămas”, povestește Marțincu.

Marile capitale ale lumii sunt conectate cu râurile care trec prin ele  

„De la Belgrad, Budapesta, Viena, toate sunt dezvoltate de-a lungul Dunării. Conectarea Bucureștiului cu Dunărea a fost dintotdeauna o dorință a mai multor generații de români. Conjunctura din anii 70 pentru acest proiect a fost extrem de favorabilă. Potopul din 1970 cu Argeșul care a ajuns la București a dat semnalul pentru ce trebuie să facem. Natura ne-a spus să amenajăm râul Argeș pentru a preveni inundațiile.

Un canal a venit ca o soluție și pentru inundații și pentru folosirea acestei ape. Bineînțeles că poate fi folosit. În primul rând, pentru navigație fluvială, apoi combaterea inundațiilor, pentru irigații (în stânga și dreapta Argeșului sunt terenuri Agricole, unule dintre cele mai fertile din România), producerea de energie electrică, verde (ba chiar orientarea este către două domenii producerea de energie verde și transporturi verzi – transportul pe apă fiind cel mai verde transport).

Nu vorbim despre un oraș mic din România ci despre inima economică a României. Continuarea aici: rupinfrastructura.ro

Concentrările de trupe rusești de la frontiera ruso-ucraineană, perspectivele relațiilor ruso-ucrainene, evoluțiile geopolitice și strategice din regiunea extinsă a Mării Negre, respectiv manevrele Forțelor Navale ale Federației Ruse în Marea Neagră, reacția NATO la noile tensiuni ruso-ucrainene au făcut obiectul întrebărilor pe care jurnalista Ioana RIZZO le-a adresat președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, în cadrul interviului găzduit de postul 4media.info în cadrul emisiunii Obiectiv România din seara de 19 aprilie 2021.

Evoluțiile politice de acum 103 ani de la Chișinău, drumul spre actul din 27 Martie 1918, realitățile ultimelor trei decenii din relațiile României cu Republica Moldova, precum și viitorul acestei relații, au făcut obiectul întrebărilor pe care jurnalista Alina PANICO le-a adresat președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, la emisiunea intitulată Curierul Românesc și difuzată de către postul 10tv.md.

Domnișoara Natalia Țurcan a oferit un interviu redacției „România Breaking News” (https://romaniabreakingnews.ro/), răspunzând cu sinceritate întrebărilor domnului Tudor Vișan-Miu. Redăm interviul. – Redațía ROMÂNIA BREAKING NEWS

(mai mult…)

(mai mult…)

Carolina Ciubotaru, originară din Chișinău, a oferit un interviu publicației ROMÂNIA BREAKING NEWS. Răspunsurile la întrebări au fost oferite colegului nostru, Tudor Vișan-Miu. Povestea se referă la actualitatea momentului și continuă ceea ce publicul a aflat din interviul Carolina, moldoveanca din ”Atlasul Frumuseții” [Jurnal de Chișinău, 22 ianuarie 2016]. – Redațía ROMÂNIA BREAKING NEWS

Născută la Hîncești (19 iunie 1997) și stabilită la Chișinău împreună cu familia, Carolina Ciubotaru a absolvit Liceul de Creativitate și Inventică “Prometeu-Prim”, unde a făcut parte și din corul liceului. Prezența ei a devenit cunoscută în spațiul public odată cu includerea ei în faimosul „Atlas al Frumuseții. Femeile lumii în 500 de portrete”, reunind o serie de instantanee ale fotografului Mihaela Noroc, editat în anul 2017 de Editura Humanitas. Cu acest prilej a oferit o serie de interviuri unor agenții de presă locală.

După absolvirea liceului (Promoția 2016), Carolina Ciubotaru, inițial atrasă de farmacologie, s-a decis pentru marketing și management. Astfel, a trecut vama de la Prut și a urmat studii universitare la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (Promoția 2019). Acolo a studiat managementul și a fost o studentă dedicată, așa cum cititorii vor putea constata din puritatea gândurii unei domnișoare care împlinește noul proverb, ”Fetele din Basarabia sunt o bucurie”. În prezent, își continuă studiile în România (UE), urmând masterul de achiziții, distribuție și logistică la FEAA, dar în același timp activează profesional acasă, în Republica Moldova.

———

Carolina Ciubotaru surprinsă într-un moment de atenție și implicare, la un local din Chișinău. Foto Roman Friptuleac/2020.

Dragă Carolina,
Precizez de la început că tema întrebărilor va fi pur umană, cu o dublă adresabilitate: pentru românii din părțile voastre și peste românii din părțile celelalte. S-ar referi, de o parte, la întrebările celor care, născuți în spațiul vostru, vizează viața universitară a statului numit România (cu dificultățile ei cunoscute), precum și curiozitățile celor care între sloganul „Basarabie e România” și frumusețea ochilor tăi nu prea știu unde să se plaseze.

Carolina Ciubotaru: „Decizia de a-mi face studiile la Iași a fost cea mai bună decizie luată până în prezent. (…) Am simțit un respect enorm din partea profesorilor față de studenții basarabeni. (…) M-am simțit la Iași mereu ca acasă, chiar uneori mai bine.”

Eu am obținut cetățenia încă când eram minoră, pe baza cetățeniei tatălui meu, deci nu am avut probleme cu asta….

Aici e un recital al ansamblului, din care am făcut parte. Pe atunci încă nu știam ca o să-mi fac studiile la Iași, chiar dacă mergeam des la Iași cu ansamblul, la diferite festivaluri.

Ce poeți și cântăreți români îți sînt ție dragi în limba lacrimilor gemene? De pildă: Eminescu? Vieru? Păunescu? soții Aldea Teodorovici? Etc.
Cu soții Aldea Teodorovici am crescut, la fel și cu Vieru și Eminescu. Am interpretat cântecele scrise pe versurile acestora toți cei 7 ani în care am făcut parte din ansamblul liceului Prometeu-Prim.

Ascultând cred că îmi pot imagina cât de mult iubești graiul nostru. Da, te poți numi basarabeancă sau moldoveancă. Sigur că noi facem diferența între moldovenii din județele României și cei din raioanele Moldovei, dar asta în funcție de ce persoane cunoaștem și de ce gusturi avem.

Carolina Ciubotaru ca domnișoară de onoare la o nuntă a unei prietene, la Chișinău. Fotografie de pe profilul personal de Facebook.

Vitalie Ciobanu este scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, jurnalist, comentator la Radio Europa Liberă (biroul de la Chișinău), președinte PEN Centru Moldova. Este unul dintre cei care semnează capitolele volumului Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase, apărut la Editura Humanitas. Recent a dat un interviu portalului ziare.com în care analizează la cald situația din Republica Moldova. Interviul integral poate fi citit aici.

Potrivit lui Vitalie Ciobanu, Rusia a fost și rămâne o amenințare perpetuă pentru Moldova. Armata a 14-a (sau cum i se mai spune acum) nu a plecat din Transnistria, rețelele de influență rusești sunt intacte. Puțin tocmai a promis să sprijine Partidul Socialiștilor și va încerca prin ei să-și sporească influența. De aceea întrebarea fundamentală este dacă noul guvern de la Chișinău va reuși să producă schimbări în așa fel încât Rusia să nu ne poată deturna cursul pro european. Alianța cu socialiștii pro-ruși, aflarea lui Dodon în fruntea statului creează probleme și cu Ucraina. Guvernările de după 2009, pretins pro europene, n-au făcut mai nimic sau foarte puțin pentru a scoate Republica Moldova de sub pulpana Rusiei, au ținut-o în „zona gri”, promovând un model de guvernare autoritar, nedemocratic. De aceea, orice reformă autentică, orice lege corect aplicată, actul de guvernare în sine, realizat în spirit european, va ține Rusia la distanță de Moldova. În caz contrar, vom constata, din nou, ca într-o ciclicitate nefastă, că ne-am băgat capul de bună voie în lațul rusesc.

Basarabia a fost și a rămas un teritoriu de frontieră, un limes problematic între două lumi, „o linie a frontului”, chiar și după debarcarea regimului Plahotniuc. Datele sale geografice și etnice nu s-au schimbat. Dar măcar acum orizontul s-a limpezit. Se vor trasa noi linii de demarcație, altele sper să dispară, important este să avem un consens național în ce privește statul de drept și democrația. În același timp, e sigur că intrăm într-o nouă etapă a afirmării valorilor naționale, a identității românești a Moldovei dintre Prut și Nistru. Sper să o facem mai eficient de-acum încolo, împreună cu România.

România trebuie să aibă o abordare pragmatică în relaţiile cu cel de-al doilea stat românesc de peste Prut şi să pregătească un Minister al Reunificării şi un Fond Moldova pentru a putea merge spre îndeplinirea celui de-al treilea obiectiv major după integrarea în NATO şi UE: REUNIREA, a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru Jurnaliştii.ro, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru Comunitățile de Români din Afara Granițelor Ţării.

Sebastian RUSU: Ce se va întâmpla cu drumul european al R. Moldova în contextul rezultatelor de la alegerile parlamentare de duminică? Vom avea o alianţă PDM-PSRM?

Constantin Codreanu: Integrarea europeană a Republicii Moldova este un obiectiv iluzoriu în condițiile în care Bruxelles-ul a spus foarte clar că nu se mai poate vorbi despre o extindere a Uniunii Europene în următorii 30 de ani. Politicienii care vorbesc despre integrarea europeană a celui de-al doilea stat românesc mint alegătorii dacă nu pun semn de egalitate între apropierea definitivă de România și integrarea în UE.

Există o singură cale: în și cu România, în și cu Uniunea Europeană. Restul sunt povești de adormit cetățenii în campaniile electorale.

În politică, niciodată să nu spui niciodată. Totuși, nu cred într-o alianță public asumată dintre PDM și PSRM. Toată lumea știe că ea funcționează pe ascuns, dar o relație publică dintre Plahotniuc și Dodon le-ar fi fatală electoral amândurora.

Sebastian RUSU: Ce ar trebui să înveţe România din lecţia putinistă din R. Moldova? Cum va evolua parteneriatul PSD – PDM în contextul în care România girează tacit democraţia lui Plahotniuc?

Constantin Codreanu: România trebuie să se comporte respectând un statut pe care îl are în mod firesc deja pentru aproape 1 milion de basarabeni — ca o adevărată Patrie. Să nu ne amintim de Republica Moldova doar la alegeri și să comentăm cu reflexe mioritice votul pro-Rusia, ci să ne întrebăm de ce se votează în acest mod și ce putem face pentru a schimba această realitate.

Pragmatism și implicare — acestea două sunt ingredientele esențiale. Sunt atât de multe lucruri de făcut: Spațiul Informațional Comun, interconectarea energetică, reconstrucția podurilor peste Prut distruse de sovietici etc. Trebuie ca aceste proiecte să fie coordonate și implementate de o componentă oficială în Guvernul României — un Minister al Reunificării.

Am spus în mod repetat de la tribuna Camerei Deputaților și la întâlnirile bilaterale cu participarea oficialilor din cele două state că România trebuie să regândească modalitatea prin care îi susține pe românii de dincolo de Prut. Toate fondurile trebuie să meargă pe proiecte concrete în comunitățile locale.

Altfel, guvernarea de la Chișinău, oricare va fi aceasta, este mereu tentată să condiționeze sprijinirea proiectelor de apartenența partinică a primarului/președintelui de raion.

României trebuie să îi pese de oamenii din cel de-al doilea stat românesc, nu de partenerii politici care, de multe ori, prin comportamentul lor corupt afectează inclusiv ideea parcursului european.

Sebastian RUSU: Perspectiva federalizării R. Moldova va prinde contur acum în contextul în care electoratul moldovean s-a pronunţat masiv pentru formaţiunile pro-putiniste (PSRM, PDM şi Partidul Şor)?

Constantin Codreanu: Sunt convins că orice posibilă discuție despre federalizarea Republicii Moldova va scoate oamenii în stradă așa cum s-a întâmplat cu Memorandumul Kozak. Chiar dacă exodul masiv al populației a făcut ca tot mai mulți cetățeni cu viziuni pro-europene să plece, opoziția față de această ideea păguboasă a transnistrizării Republicii Moldova este, în continuare, una suficient de… interviul complet pe jurnalistii.ro

Interesul național ne obligă să ne ridicăm la înălțimea înaintașilor și să mergem decisiv spre cel de-al treilea proiect de țară al României după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană — REUNIREA.