În baza noilor regulamente europene împotriva finanțării terorismului, ANAF va avea acces total la conturile bancare și virtuale ale persoanelor fizice

Potrivit noilor regulamente europene împotriva finanțării terorismului, Fiscul din România va derula din 11 ianuarie un program de monitorizare a tuturor conturilor bancare și virtuale ale persoanelor fizice. Registrul central electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN este operaţional începând de luni, potrivit unui anunţ postat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe Facebook.

„În vederea transpunerii în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, la data de 15 iulie 2020, în Monitorul Oficial nr. 620, Partea I, a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2020 din 1 iulie 2020 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Prin acest act normativ, de asemenea, au fost aduse o serie de modificări legislative astfel: a fost completat art. 218 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului; a fost introdus art. 61^1 în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, a fost completat art.12 alin (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare”, se spune în anunţ.

Conform ANAF, noul articol introdus în Codul de procedură fiscală (art. 61A1) vizează extinderea sferei de aplicare a acestuia, astfel încât, pe lângă instituţiile de credit, sunt obligate să transmită o serie de date şi informaţii şi instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată. Această modificare este justificată de necesitatea adoptării unor măsuri legislative pentru a combate riscurile legate de anonimatul tranzacţiilor cu monede electronice, prin includerea furnizorilor implicaţi în servicii de schimb între monedele electronice şi monedele fiduciare în categoria entităţilor raportoare, instituind obligaţii în sarcina acestora care să conducă la identificarea activităţilor suspecte.




Contractele la energie pe piaţa concurenţială din România au fost prelungite de ANRE. Până la ce dată consumatorii casnici mai pot alege furnizorul și încheia contracte?

Piaţa de energie electrică a fost complet liberalizată la 1 ianuarie 2021. Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), a anunțat prin vicepreşedintele instituţiei – Zoltan Nagy-Bege, prelungirea până la data de 31 martie 2021, a perioadei în care consumatorii casnici pot încheia contracte de furnizare a anergiei electrice pe piaţa reglementată, potrivit agerpres.ro citat de romaniabreakingnews.ro . Începând cu această dată (31 martie), consumatorii care erau până acum în regim reglementat vor plăti preţuri mai mari cu 13-26%, dacă păstrează actualul contract.

„Este vorba despre perioada în care consumatorii casnici pot încheia contracte pe piaţa concurenţială cu furnizorul lor, care se prelungeşte până la 31 martie, urmând ca acel preţ din oferta concurenţială să se aplice cu data de 1 ianuarie. Până acum, acest termen era 1 februarie, iar propunerea este de a prelungi cu încă două luni pentru a da timp atât consumatorilor să ia această decizie, cât şi furnizorilor, pentru că, dacă au într-o lună un volum foarte mare de consumatori de gestionat, practic nu vor putea procesa un număr atât de mare de solicitări. Planul este ca pe 15 ianuarie să aprobăm această propunere în Comitetul de reglementare” a declrata vicepreşedintele instituţiei – Zoltan Nagy-Bege.

Zoltan Nagy-Bege a mai precizat că a avut discuţii cu furnizorii de energie, iar aceştia au fost de acord cu această propunere.

ANRE a iniţiat un proiect de ordin în acest sens, „având în vedere impactul procesului de liberalizare a pieţei de energie electrică, de la 1 ianuarie 2021 asupra clienţilor casnici, necesitatea asigurării unei bune informări de către furnizorii de ultimă instanţă, precum şi asigurarea condiţiilor necesare încheierii contractelor de furnizare a energiei electrice cu respectarea condiţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID 19 şi pentru ca procesul să se desfăşoare în beneficiul consumatorului final, a fost prevăzută măsura de prelungire până la 31 martie 2021 a perioadei în care pot fi încheiate contracte de furnizare a energiei electrice astfel încât clienţii casnici să beneficieze de preţul din oferta concurenţială„, potrivit notei de fundamentare.

Consumatorii pot încheia noi contracte până la 1 februarie pentru ca acestea să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Schimbarea poate fi făcută şi mai târziu, dar se va aplica de la data semnării.

Pe piaţa concurenţială, scumpirile încep de la 4%. Există în total 79 de oferte pentru Bucureşti, iar în cazul a 32 dintre ele, preţurile sunt mai bune decât dacă consumatorii ar rămâne cu vechile contracte, potrivit prospectării puse la dispoziție către consumatori  pe pagina comparatorului de preţuri de pe website-ul ANRE.

Pe website-ul ANRE se pot consulta mai multe detalii utile pentru consumatorii de energie electrică:

 

romaniabreakingnews.ro




S-a constituit Consorțiul „Mitropolitul Petru Movilă”. Punte de spiritualitate creştin-ortodoxă între România, Ucraina și Republica Moldova

În perioada 25 – 27 noiembrie 2020 s-au desfăşurat cele trei sesiuni on-line în cadrul conferinţei de lansare a proiectului “Mitropolitul Petru Movilă”. Conferința a urmărit tematici axate pe spiritualitate, educaţie, cultură, economie, politici transfrontaliere, cercetare-dezvoltare,tehnologie, infrastructură de transport turism și mediu.

În cadrul sesiunii de Spiritualitate, desfăşurată în ultima zi a conferinţei, au fost prezentate lucrări având ca subiect comun Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolit al Kievului, Galiţiei şi întregii Rusii.

Deasemenea, în finalul sesiunii, au fost evocate momente mai puţin cunoscute ale prezenţei Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea.

Au fost susţinute prezentări de către reprezentanţi ai Universităţilor din Bucureşti, Cernăuţi, Craiova, Iaşi, Ivano-Frankivsk, Suceava şi Sibiu, mediul de afaceri şi ONG-uri, din România, Ukraina şi R. Moldova.

Participanți in cadrul celor trei sesiuni online ale Conferinței

Valentin BERCĂ – Director General SC BRK SYSTEMS SRL (ROMÂNIA) – Director proiect; Marian CLENCIU – Preşedintele Asociatiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina (ACPBB) (ROMÂNIA); Părintele Constantin NECULAPreot Lect. Dr. Daniel NIȚĂ-DANIELESCU (ROMÂNIA); Vlad CEREMUȘ – Camera de Comerț și Industrie Tracia (REPUBLICA MOLDOVA); Conf. univ. dr. Alexandru-Ionuț PETRISOR (ROMÂNIA); Mihai COPEȚCHI (KOPECKY)– ACPBB București (ROMÂNIA); Dr. Mădălina ANDREI – președinte Filiala ACPBB Bucureşti / Director RBN Press (ROMÂNIA); Prof.dr. Gheoghe IONAȘCU – ACPBB București (ROMÂNIA); Ing. Valentin BRINISTER (REPUBLICA MOLDOVA)); Vasile DRON – Director Consiliul Mondial Român – Filiala Moldova (REPUBLICA MOLDOVA); Oleh SHMANKO – doctor în științe istorice, profesor asociat la Catedra de Pedagogie și Asistență Socială, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți (UCRAINA); Oleksandr RUSNAK – doctor în științe istorice, lector la Catedra de Istorie a Ucrainei, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți. Președinte al ONG-ului „Centrul de cooperare regională „Dialog” -Cernauti (UCRAINA); Serhii HAKMAN – doctor în științe istorice, conferențiar, director adjunct al Centrului regional Cernăuți pentru recalificarea și formarea continuă a funcționarilor publici; Vice-președinte al Fondului de caritate ”Resurese și Inițiative Publice”Cernauți (UCRAINA); Yevhenii KABANETS – cercetător principal la Rezervația Istorică și Culturală Națională Kiev- Pechersk, (UCRAINA); Prof. Dr. Ing. Gheorghe MANOLEA (Craiova); Asist. dr. Alexandru PRELIPCEAN (ROMÂNIA); Prof.univ.dr. Ștefan PURICI Prorector Universitatea din Suceava (ROMÂNIA); Andrii KOROLKO – doctor în științe istorice, profesor asociat la Catedra de Istorie a Ucrainei, Universitatea Națională Precarpatică Vasyl Stefanyk (Ivano-Frankivsk – Ucraina).

La final, după o sesiune maraton de trei ore, membrii consorţiului au stabilit ca următoare conferinţă să aibă loc la începutul lunii februarie 2021, păstrând acelaşi format:

– Spiritualitate – având ca temă prezentarea personalităţii Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamţ,

– I3M – având ca temă prezentarea proiectului comun Coridorul Feroviar de Transport Marea Baltică – Marea Neagră.

Un subiect special ce urmează a fi dezbătut în anul viitor, pornind de la personalitatea multilaterală a Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolit al Kievului, Galiţiei şi Întregii Ruşii, va fi acela al construirii unui coridor de spiritualitate creştin-ortodoxă de la Marea Baltică, la Marea Neagră.

Până la data următoarei conferinţe membrii consorţiului vor evalua procedurile pentru înfiinţarea Centrului de Dezvoltare Transfrontalieră Prutul de Sus „Mitropolit Petru Movilă”.

Consorțiul va publica pe parcursul lunii decembrie 2020, aspecte din lucrările Conferinței în format text, foto și video pe pagina de web a Consorțiului, disponibilă la adresa https://rouamd.eu/

 

Departamentul Comunicare

Consorţiul „Mitropolit Petru Movilă”.

 

* * *

Consorțiul „Mitropolitul Petru Movilă”

Constituire

Având în vedere

– Puntea de spiritualitate creştin-ortodoxă construită în urmă cu 400 de ani, de SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLIT AL KIEVULUI, GALIŢEI ŞI ÎNTREGII RUSII,

– Împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea EURO REGIUNII PRUTUL DE SUS,

– Împlinirea a 10 ani de la DECLARAŢIA COMUNĂ PRIVIND INSTITUIREA UNUI PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA,

– PARTENERIATUL ESTIC, reprezentând dimensiunea estică specifică politicii Uniunii Europene de vecinătate,

– STRATEGIA DUNĂRII, şi nu în ultimul rând
– INIŢIATIVA CELOR TREI MĂRI,

Un grup de iniţiativă, format din organizaţii civice și firme private din România, Ukraina şi R. Moldova, a înfiinţat, având la bază un Memorandum de Înţelegere, semnat pe data de 27 august 2020, Consorţiul “Mitropolitul Petru Movilă”, denumit astfel în semn de profund respect faţă de Sfântul Ierarh Petru Movilă, personalitate marcantă a continuităţii spiritualităţii creştin-ortodoxe în ultimele sute de ani, într-un spaţiu geografic frământat de tumultul istoriei, de multe ori potrivnice.

Organizatori și inițiatori ai Consorțiului „Mitropolitul Petru Movilă”:
Valentin BERCĂ – Director General SC BRK SYSTEMS SRL, Director proiect (ROMÂNIA)
Marian CLENCIU – Preşedintele Asociatiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina – ACPBB (ROMÂNIA)
Vlad CEREMUȘI – Director Camera de Comerț și Industrie Tracia (REPUBLICA MOLDOVA)
Mădălina ANDREI (Președinte ACPBB București ) / Director Agenția de presă ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press
Dorian Theodor CLENCIU (ACPBB BUCUREȘTI) – Redactor Șef ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press
Oleksandr RUSNAK – doctor în științe istorice, lector la Catedra de Istorie a Ucrainei, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți. Președinte al ONG-ului „Centrul de cooperare regională „Dialog” Cernăuți (UCRAINA)
Serhi BOSTAN – Organizația Guvernamentală regională din Cernăuți „Institutul Basarabiei” – Cernăuți (UCRAINA)
Serhii HAKMAN – doctor în științe istorice, conferențiar, director adjunct al Centrului regional Cernăuți pentru recalificarea și formarea continuă a funcționarilor publici; Vice-președinte al Fondului de caritate ”Resurese și Inițiative Publice” din Cernăuți (UCRAINA)
Sveatoslav MIHALACHE – Președintele Institutului European de Dezvoltare Regională (REPUBLICA MOLDOVA)
Viorel CUCULESCU – Președinte Camera de Comerț și Industrie „Tracia”  (REPUBLICA MOLDOVA)

Cuvintele Cheie care stau la baza iniţiativei sunt:

– Dialog,

– Spiritualitate,

– Euroregiunea Prutul de Sus,

– Strategia Dunării,

– Parteneriatul Estic şi respectiv,

– Iniţiativa celor Trei Mări.

Consorţiul îşi propune ca, prin acţiunile sale, ce se doresc a fi derulate pe o perioadă de minim 7 ani, 2021 – 2027, încercând astfel a fi urmărit şi Cadrul Financiar Multianual al UE, să contribuie, alături de părţile interesate publice şi private, la o continuă dezvoltare inovativă şi sustenabilă a educaţiei, culturii, infrastructurii şi economiei, într-un mediu curat, în comunităţi locale inteligente, dezvoltare bazată pe tradiţiile spirituale comune existente de-a lungul unei istorii de sute de ani, în regiunea transfrontalieră Prutul de Sus.

Pornind de la aceste realităţi istorice cu profunde valenţe spiritual creştin-ortodoxe, proiectul „Mitropolitul Petru Movilă” îşi propune relansarea dialogului între cetăţenii Românie, Ukrainei şi R. Moldova, respectiv minorităţile naţionale din regiunea transfrontalieră Prutul de Sus, în scopul construirii unui viitor comun plin de prosperitate, prin refacerea comuniunii de credinţă, încredere, toleranţă şi respect reciproc, creştin-ortodoxe, dezvoltarea economică şi culturală sustenabilă şi asigurarea apărării acestor valori.

Ca primă acţiune, membrii Consorţiului vor colabora pentru pregătirea unui şir de trei conferinţe online, ce urmează a fi organizate cu parteneri și invitați de la București, Chișinău, Cernăuți și alte orașe din statele menționate.

Departamentul Comunicare

Consorţiul „Mitropolit Petru Movilă”.

Dat spre publicare la data de 1 noiembrie 2020




1.100 de angajați de la Dacia au reintrat în șomaj tehnic

1.100 de angajați de la Dacia au reintrat în șomaj tehnic, cu 85% din salariu, pentru că alte fabrici Renault, pentru care ei livrau piese, nu și-au reluat încă activitatea, a transmis corespondentul Rador Cristian Matei, preluat de romaniabreakingnews.ro. Secțiile afectate sunt cele de presaj și caroserie, acolo unde schimburile se rotesc, în condițiile în care nu se muncește în schimbul 3. Totodată, în secția de motoare sunt angajați care se vor afla în șomaj tehnic toată luna iunie. Totuși, luna viitoare, la Mioveni este posibil să se lucreze cu tot efectivul




Klaus Iohannis: „La finalul anului, economia își va reveni și lucrurile vor intra în normal. Vom sprijini oamenii și firmele”

Președintele Klaus Iohannis a ieșit recent cu o declarație de presă în care face precizări legate starea economiei românești în această perioadă de criză, „Dorim să venim cu măsuri de sprijin, și pentru oamenii simpli, și pentru economia românească, pentru firmele românești, pentru a nu sacrifica mai mult decât este absolut necesar pentru a trece prin această criză” – a spus președintele Iohannis.

Vă prezentăm discursul integral al președintelui:

„Am avut astăzi, împreună cu premierul Ludovic Orban și cu mai mulți miniștri din Guvernul României, o întâlnire foarte importantă.

Am discutat despre starea economiei românești în această perioadă de criză, am discutat despre protecția socială a românilor în această perioadă de criză și am discutat despre finanțele publice ale României în această perioadă de criză.

Am putut să constat că la nivelul Guvernului există multe proiecte foarte bune. Există foarte multă implicare și dorință de a rezolva problemele în așa fel încât și românii, și firmele românești să treacă cât se poate de bine prin această criză.

Este nevoie de măsuri speciale în vremuri speciale. Noi am înțeles că și românii au probleme imense, fiecare în felul lui, am înțeles că și firmele au probleme foarte mari.

https://www.facebook.com/klausiohannis/videos/661133531310850/?__xts__[0]=68.ARCRGn6XcUosqOBxwbwpwHS50SeIZcOl0JtzaQvs8HhNUywmofDJ6D0adPs___q2GPo0XUPlu4-Nr_om9LGGbcIxb67NBScCqvzTloq9XBEcnUQ97WGFpf0aFGjd4UNLxsLv_UIZrNC7XZJEyPhsoYreoMBsqSVonmcfpi70i1NWzYs1nAQbzOQZQ4SIljr6eEfPBwyeX9KvSakKkK12D29Jg_UgD-E7zWTwYq9RzlRVnVe3mtXRo_xHvz4AA4mS2ApOLccntLu1sf6F9mMQ8EnKP8ehuMpCz08fhP6VH3iBoAwbWZ9Rk-koUD6QWaUDiiWKuTMD2d6Tz4a7maeNrWLmoL3M7oFrt2w&__tn__=-R

Dorim să venim cu măsuri de sprijin, și pentru oamenii simpli, și pentru economia românească, pentru firmele românești, pentru a nu sacrifica mai mult decât este absolut necesar pentru a trece prin această criză.

Fiindcă, dragii mei, criza se va termina la un moment dat și noi ne dorim cu toții ca, atunci când criza sanitară se termină, România să fie în stare, să fie în situația să repornim imediat economia și să revenim la o viață normală, care va veni, pe care ne-o dorim cu toții.

Două chestiuni aș vrea să spun în acest context, două măsuri pe care le-am convenit împreună cu premierul și cu miniștrii care au participat la această întâlnire.

Prima – și cred că este foarte importantă – se conturează o rectificare bugetară, o rectificare bugetară extraordinară, care se face în această stare de urgență pe două paliere. Este nevoie de rectificare bugetară pentru a aloca mai mulți bani pentru sănătate. Sănătatea oamenilor este prima prioritate și pentru a rezolva problemele este nevoie, evident, și de oameni, dar și de bani.

A doua chestiune se referă la oamenii, la românii care, din varii motive, nu mai pot merge la serviciu, că se închide firma sau intră în șomaj tehnic. Și atunci este nevoie de bani pentru a veni în sprijinul oamenilor, pentru a suplini banii care se alocă pentru șomaj tehnic.

Deci, pe de-o parte, este nevoie de rectificare bugetară pentru a avea grijă de sănătate, de domeniul sănătății. Pe de cealaltă parte, de domeniul șomajului tehnic, deci de protecție socială.

A doua chestiune, care cu siguranță îi va bucura pe foarte mulți – Guvernul este pregătit ca mâine să dea Ordonanță de urgență care permite amânarea plății ratelor la bancă, pe de-o parte, pentru persoane fizice, adică pentru oamenii care au rate la bancă, dar și pentru firmele din România.

La cererea celor care au datorii la bănci, plata ratelor se poate amâna cu până la nouă luni, deci, practic, ratele pot fi amânate până la sfârșitul acestui an.

Suntem convinși că până atunci economia își va reveni, oamenii își vor reveni și atunci lucrurile vor intra mult mai ușor într-o normalitate.

Iată deja o serie de măsuri foarte concrete, care se vor constitui în facilități reale atât pentru oamenii simpli, cât și pentru firmele din economia românească.”




UNIUNEA EUROPEANĂ, ,,BELT AND ROAD INITIATIVE”, TURISMUL ȘI GEOPOLITICA CHINEI, ÎN 2020 – MOTIVAȚII, PROVOCĂRI ȘI INCERTITUDINI

Geopolitica nu a fost o temă semnificativă în studiile turismului, deși cercetarea în domeniu s-a remarcat în ultimii ani – printr-o dezvoltare dinamică -, astfel de lucrări provenind, de regula, din exterior, ceea ce poate fi considerat drept ,,cercetare turistică”, analiștii din geopolitică folosind turismul, sau o parte din elementele sale, doar, ca un mod de încadrare a problemelor geopolitice care domină literatura de specialitate.

Din nefericire, în multe cazuri, cercetătorii din turism folosesc termenul „geopolitică” ,,ca un instrument util, pentru a face referire la turism și teritoriul politic unde se desfășoară – și posibilele conflicte sau la politică și turism ca instrument de dezvoltare – în general -, fără vreo legătură explicită cu diferitele teme teoretice care există în literatura geopolitică”.

Este interesant de menționat impactul, din ce în ce mai mare, asupra geografiei regionale, a complexității geopoliticii de la nivel continental până la regiunile de frontieră, modul cum turismul se ,,produce”, în contextul instabilității politice din, unele, astfel de zone.

În actualul context globalist, revine permenent în actualitate Geopolitica Turismului, impusă de trendurile şi dinamica industriei turismului la nivel mondial, mai ales în contextul în care se impun în forţă noi state emiţătoare şi consumatoare de turism: ţările BRICS!.

BRICS este un grup, aparent, lipsit de coeziune, dar aflat în aceeaşi dinamică. Cinci giganţi, cu o dezvoltare demografică excepţională şi cu perspective economice impresionante, dar inegale: Brazilia, Rusia, India, China şi Republica Sud-Africană. Astfel, în cazul în care diversificarea fluxurilor turistice poate fi explicată printr-o răspândire geografică mai largă a sejururilor, profesioniştii din turism trebuind să-și adapteze ofertele pentru a atrage această nouă sursă de venituri la PIB? In viitor ,,clasă de mijloc”, ce provine din BRICS, ar putea reprezenta 50% din clasa de mijloc a consumatorilor globali de turism. Doar populaţia Chinei, aparţinând clasei de mijloc, în 2030, se previzionează a ajunge la circa 70%!

Dincolo de ,,deschiderea” multor ţări spre industria turismului, ca modalitate de dezvoltare economică, observăm un alt fenomen social, mai  recent, dar la fel de dinamic ca evoluţie precum revoluţia digitală: apariţia unui nou tip de turişti, clasa de mijloc din BRICS!

La cei 1,4 miliarde de turişti înregistraţi de OMT la sfârşitul anului 2018, se vor adăuga aproximativ 1 miliard de turişti din ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), la orizontul 2020, așadar, problemele geopolitice ale turismului devin imperative!

Așadar, ,,clasa de mijloc” reprezintă o oportunitate majoră pentru turismul mondial în viitorul apropiat, iar, ceea ce caracterizează astăzi turismul mondial este, tocmai, dinamica extinderii sale dincolo de istoricele delimitări: ,,Europa de Vest” şi ,,America de Nord”.

Turismul a fost considerat ca fiind semnificativ atât din motive geopolitice, cât și din motive de dezvoltare economică, mai ales, în teritorii noi – disputate -, Arctica și Africa.

Geopolitica turismului, atât la nivel internațional, regional, cât și local, abordează și turismul Chinei, unde, în perspectiva derulării grandiosului proiect ,,Belt and Road Initiative” – Noile Drumuri ale Mătăsii -, include și analizarea impactului deplasării oamenilor, ca turiști – pe noile rute rutiere, maritime, feroviare și aeriene -, contribuind major la dezvoltarea turismului la nivel mondial.

,,Inițiativa Belt and Road” este un proiect amplu care vizează îmbunătățirea cooperării regionale printr-o conectivitate mai bună între țările aflate pe ,,vechiul drum al mătăsii” și nu numai. Acesta include Centura economică a Drumului Mătăsii pentru partea terestră și Ruta  maritimă a mătăsii din secolul XXI, pentru partea navală.

Viziunea CHINEZĂ

Anul 2018 a fost și unul al premierelor pentru ,,Inițiativa Belt and Road”, care, nu doar că a fost introdusă în constituția Partidului Comunist Chinez – alături de teoria care îi poartă numele lui Xi Jinping -, dar s-a și extins pe plan global, ajungând până în America Latină.

Noile direcții strategice au apărut de asemenea dintr-o perspectivă internațională. China nu mai dorea să fie fabrica planetei, ci banca ei. De aici, dezvoltarea unor structuri de informații financiare și economice de anvergură, precum și adâncirea legăturilor economice cu Europa și, prin Asia Centrală, intervenția lor strategică în căutarea de posibile surse de energie a dus la noi activități pe toate continentele – din care fuseseră excluși de mult. Africa a devenit o zonă atât de importantă pentru China secolului XXI, încât este pe cale de a înlocui UE ca partenerul numărul unu în comerț și dezvoltare. Dovada clară a extinderii către America a venit de la statele sud-americane Panama și Chile care și-au făcut publice intenția de a participa la ,,B.R.I.”. Acest fapt dovedește că B.R.I. nu este doar un proiect local ce vrea să unească China de Europa, ci s-a transformat într-o strategie globală a Chinei.

„O centură, un drum” – One Belt, One road (OBOR) -, a devenit un subiect aprig la nivelul comunității  internaționale.  La un an după ce președintele chinez Xi Jinping a preluat funcția, în anul 2017, a propus această idee, a acestui grandios proiect, cu implicații geopolitice și geostrategice.  La o lună după ce președintele Xi Jinping a propus O.B.O.R.-ul, el a anunțat și o alta nouă idee a asiaticilor, anume, de a înființa ,,Banca de investiții în infrastructură” (AIIB). China, ca mare putere economica, a lansat O.B.O.R. și A.I.I.B. în ideea că ar putea avea o influență tot mai profundă, atât asupra regiunii, cât și la nivel global.

O.B.O.R. este înrădăcinat și inspirat de istoricul ,,Drum al Mătăsii”, și se bazează pe ambele variante de drumuri – maritim și terestru -, propunându-și să extindă schimburile comerciale, de comunicație, cât și culturale, care a fost făcută înainte de a conecta China cu Asia, Europa și Africa. In orice caz, scopul ,,noii initiative a drumului istoric al mătăsii” nu rezidă, doar, din conotația sa comercială, ci și din intenția de a ,,dezvălui” noul potențial maritim al Chinei.

Prin inițiativele O.B.O.R., autoritatea politică chineză vrea să arate adevărata lor puterea politică, propunând parteneriatul economic aliaților săi asiatici, dar și celorlalte națiuni din lume. La început, s-au implicat 64 de economii, dar domeniul său de aplicare s-a extins la peste 100 de state, sub anumite forme de cooperare. Două grupuri de economii sunt definite – în urma clasificării grupurilor de țări, de către FMI -, astfel, există: economii avansate și economii emergente ori în curs de dezvoltare (România se află în cea de a II-a grupă – n.a.).

Dar, care economii sunt legate de inițiativa ,,Belt and Road”?

Răspunsul a fost dat de însuși președintele Xi Jinping, în discursul său de deschidere a proiectului ,,Belt and Road”: ,,De acum înainte, doar, economiile participante la B.R.I.!”

Lansarea O.B.O.R. și A.I.I.B. ajută China să acceseze resursele naturale din alte țări, precum și extinderea puterii sale regionale spre Arctica și în spațiul cosmic, care se reflectă în logica geopolitică a Chinei. Printre altele, China (își mai) dorește, ca în 2035 să întreacă SUA și să devină prima putere din lume, iar în 2049, cu prilejul centenarului RPC, steagul chinezesc se dorește a flutura pe Marte, adică, … pe ,,Planeta Roșie”.

Motivațiile ,,BELT AND ROAD INITIATIVE”, se regăsesc printr-o sintagmă propusă de inițiatori: ,,Win – win cooperation”, concretizate pe următoarele direcții de acțiune:

–          Conectivitatea infrastructurii este baza dezvoltării prin cooperare. ,,Ar trebui să promovăm conectivitatea terestră, maritimă, aeriană și cibernetică, să ne concentrăm eforturile pe drumuri, orașe și proiecte cheie, să conectăm rețele de autostrăzi, căi ferate și porturi maritime. Obiectivul construirii a șase coridoare economice majore în cadrul Inițiativei „Belt and Road” a fost stabilit și ne străduim să-l îndeplinim.” (Xi, J., 2017).

–          Deschidere – „Ar trebui să îmbrățișăm lumea exterioară cu o minte deschisă, să susținem regimul comercial multilateral, să promovăm construirea de zone de liber schimb și să promovăm liberalizarea și facilitarea comerțului, turismului și a investițiilor. Desigur, ar trebui să ne concentrăm, de asemenea, pe soluționarea problemelor precum dezechilibrele în dezvoltare, dificultățile de guvernare, diviziunea digitală și să facem globalizarea economică deschisă, incluzivă, echilibrată și benefică tuturor. ”(Xi, J., 2017)

–          Inovație – „Ar trebui să urmărim dezvoltarea bazată pe inovație și să intensificăm cooperarea în domenii de frontieră, cum ar fi economia digitală, inteligența artificială, nanotehnologia și calculul cuantic, să promovăm dezvoltarea de cloud computing și orașe inteligente, astfel încât să le transformăm într-un sistem digital ,,drumul mătăsii secolului XXI”. ” (Xi, J., 2017a)

–          Dezvoltare durabilă – China propune o implementare holistică a B.R.I., care acoperă o serie de aspecte, importante pentru atingerea obiectivelor la orizontul 2030, ce includ și: Pacea; Ecologie și mediu; Conservarea apei; Societatea civilă (… Moștenirea istorică și culturală ar trebui să fie complet exploatată pentru a dezvolta în comun produsele turistice și a proteja patrimoniul. Trebuie să consolidăm schimburile între parlamente, partide politice și organizațiile neguvernamentale, … cooperarea împotriva corupției, … astfel încât B.R.I. vor fi un drum cu standarde etice ridicate. ”(Xi, J., 2017)).

–          Securitate energetică și alimentară,

–          Dezvoltare regională mai echilibrată și îmbunătățirea eficienței.

B.R.I. își propune să creeze noi piețe, să faciliteze comerțul și investițiile, inclusiv cu o mutare a capacității de producție către locul unde există o cerere pregătită (care rezultă, de exemplu, din investiții noi în infrastructură) sau unde factorii de producție sunt mai ieftini – un proces care a caracterizat, de asemenea, dezvoltarea în trecut a țărilor avansate.

China este o mare economie aflată, ea însăși, în tranziție. Accelerarea dezvoltării sale, luând în considerare condițiile de concurență echitabilă, păstrând, de asemenea, consecvența cu motivațiile menționate mai sus, ar fi benefică pentru comerț, creștere globală și prosperitate în regiune. Aceste obiective pentru o creștere durabilă largă se asortează foarte bine cu cele ale O.C.D.E. (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), prin care China  beneficiază de o implicare și mai mare, pentru a ajuta la accelerarea procesului de tranziție.

În perioada 2015-2018, valoarea investițiilor a fost mai mare decât în anii precedenți, iar  compoziția acestora s-a îndreptat spre un set de industrii mult mai diversificat.

Principalii beneficiari ai ,,schimbării” vor fi: ​​agricultura; tehnologiile, transportul (în special aerian, maritim și feroviar); turismul; și „altele” (inclusiv producția bunurilor de consum).  Cu toate acestea, deși, unele dintre temele identificate ,,rezonează”, fără îndoială, cu rolul turismului ca subiect de analiză, este surprinzător faptul că în contextul expansiunii turismului chinezesc, nivelul ospitalității europene pentru noul tip de ,,consumatori” nu a fost, încă, adaptat corespunzător, din motive diverse, inclusiv de ordin (geo)politic.

Principalele tendințe pe această piață, în creștere se schimbă mai rapid decât în ​​alte părți, deoarece mediul și atitudinile se schimbă rapid, datorită apariției ,,milenialilor” chinezi (generația mileniului III), a dorinței de experiențe extraordinare, alegerea unor destinații apropiate naturii, care promovează relaxarea fizică și mentală, o formă de ,,deschidere”  eficientă pentru a descoperi  lumea – și ca o modalitate de dezvoltare personală -, sau alte tendințe, de exemplu, nightlife, cultura, oenologie, etc..

Pe de alta parte, grupurile emergente, au luat amploare pe piața chineză a călătoriilor, reprezentate cu predilecție de femeile chineze  – care au mai mult timp să călătorească și să cheltuiască bani -, precum și de comunitatea LGBTQ (circa 5% din populația chineză), un segment cu potențial ridicat, ce călătoresc foarte mult, și participa la evenimente festive.

Studenții chinezi care studiază în străinătate – care au alocații anuale de zeci de mii USD -, ceea îi face o țintă atractivă pentru turismul european. Acești studenți pot fi de asemenea de neprețuit în promovarea mărcilor occidentale prin intermediul social media chineze, într-un moment în care, încă, există, probleme pe plan intern.

 

Turismul chinezesc, așadar, este o oportunitate enormă de afaceri, într-o lume a profitului. Este arhi-cunoscut faptul că anul 2018 a fost declarat ,,anul turistic oficial UE-China”, destinațiile turistice ale UE înregistrând o creștere anuală de 5,1% la sosirile de turiști ce proveneau numai din China.

Țările din Europa Centrală și de Est – aflate pe prima poziție în topul preferințelor turiștilor chinezi -, au înregistrat o creștere de + 10,6%, în timp ce țările occidentale, în mod tradițional mai populare – Anglia, Franța și Germania -, și sudul UE au înregistrat o creștere puternică (+ 6,1% și respectiv + 5,2%).

Se estimează că numărul turiștilor chinezi în Italia va continua să crească în 2020 – care a fost desemnat „Anul culturii și turismului Italia-China”, iar anul 2021 va marca și a cea de-a 50-a aniversare a legăturilor diplomatice dintre cele două țări. Potrivit autorităților turistice italiene, aproximativ 3,5 milioane de călători chinezi au vizitat Italia – până la sfârșitul lunii octombrie, 2019 -, iar acești turiști aleg din ce în ce mai mult să viziteze destinații inegalabile din țară, deoarece caută experiențe de călătorie unice.

Apoi, cele trei destinații din sud-estul Europei, din ce în ce mai cunoscute, și tot mai solicitate, au devenit: Croația, Ungaria și Estonia. Urmează Serbia – aflată într-o bună vecinătate cu Croația -, care a înregistrat, de asemeni, un număr record de  turiști chinezi – circa 92.000 -, în primele 8 luni ale anului 2019. Pentru sârbi, prin vocea președintelui lor, Aleksandr Vucic, ,,China este cel mai onest și de încredere prieten”. Explicabil: China nu a recunoscut independența Kosovo, apoi, a ajutat la reconstrucția podurilor peste Dunăre – distruse de bombardamentele NATO, din 1999 -, și au făcut investiții masive în obiective industriale, de interes comun. Pe de altă parte, Serbia, este recunoscută și considerată ca ,,principala poartă de intrare în regiune și în UE”.

Să nu ignorăm ,,câteva” cifre statistice: în anul 2019, China număra 1,4 miliarde de locuitori, adică de 4 ori mai mult decât SUA și de 21 de ori mai mult decât Marea Britanie, etc.. De asemenea, este a treia cea mai mare țară din lume și reflectă diversitatea sa: 24 de etnii și în jur de 200 de limbi vorbite. Turiștii chinezi reprezintă o parte a clasei de mijloc și a clasei superioare, respectiv 18% din populația chineză, adică, vreo 250 de milioane dintre ei! Prin urmare, atragerea turiștilor chinezi, deși, pare complicată, nu este imposibilă, căci, în 2018 au călătorit prin lume circa 220 de milioane de turiști chinezi.

Cu toate acestea, totuși, au tendințe comune de călătorie, în ceea ce privește gusturile și comportamentul turistic. Deși, destinațiile preferate sunt în principal țările apropiate: Coreea de Sud, Taiwan, Japonia și Thailanda, Europa îi atrage cel mai mult – cu 24,6% din cotele de piață pentru Franța, 15,6% – Germania, 9,2% – Elveția și 8,7% pentru Spania.

Pentru călătoriile mari și costisitoare, turiștii chinezi preferă Europa, atrași de diversitatea ei culturală și patrimonială, în pofida perturbărilor provocate în vestul Europei de acțiunile teroriștilor islamiști și a tulburărilor sociale, deseori, cu un vădit caracter rasist și xenofob, ceea ce a indus un sentiment de insecuritate și nesiguranță. Pentru oficialii U.E., a fost un semnal, nedorit, că ar putea pierde o importantă sursă de venituri, produsă de industria ospitalității, în principalele țări vest-europene, beneficiare.

,,Când industria chineză de turism chestionează publicul cu privire la destinațiile sale de vis, niciun loc nu se situează mai presus de Europa”, se scria, mai anul trecut – într-un articol din New Yorker -,cu o disimulată invidie, despre opțiunile turismului chinezesc. Când conducerea politică a Chinei a început să permită cetățenilor săi să călătorească pe scară largă în străinătate, după 1997, turiștii chinezi „au câștigat repede o reputație de oaspeți pasionați”.

Spre ,,uimirea” întregii lumi occidentale – despre creșterea economică cu adevărat uimitoare a Chinei -, majoritatea chinezilor își văd, încă, țara mai ,,depărtată” ca Occidentul.

„Tinerii consumatori chinezi consideră proprietatea și apartenența ca designeri la brandurile de succes ca pe o formă de capital social”, conform raportului ,,McKinsey Luxury China 2019”. „Nu este vorba doar de bunuri de folosință cotidiană, ci și o alegere a stilului de viață care îi marchează ca parte distinctă dintr-o comunitate exclusivă. Majoritatea acestor tineri consumatori sunt ,,recenți” pe piață, prezentând atât o oportunitate tentantă, cât și un imperativ implicit pentru ca brandurile să rămână actuale sau riscă să piardă în fața rivalilor mai experimentați din punct de vedere digital.” Acești studenți au suficientă putere de a cheltui pentru a contura piețele de lux occidentale. Brandurile britanice, de exemplu, se luptă de când țara lor a votat pentru Brexit, în 2016.

Brexit-ul va mai creează incertitudine, cu siguranță, spun analiștii. Dar, studenții chinezi nu acordă o atenție deosebită rumorilor create de tabloide, căci, ei ,,creează lira sterlină”, ceea ce înseamnă că Londra este mai accesibilă decât a fost până acum. În plus, Marea Britanie și-a relaxat vizele de lucru pentru studenții chinezi, în timp ce situația politică îi face pe localnici mai precauți ca niciodată în ceea ce privește cheltuirea banilor pe bunuri de lux, opusul fiind valabil (doar) pentru studenții chinezi, care își fac (și) casă din Londra.

Și, totuși, unde se află România, în acest context?!

Referitor la relaţiile economice dintre China şi România, s-a sesizat că partea română manifestă o anumită reţinere. Greu de înţeles de unde pleacă această reţinere!?

Ne lămurește un expert, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China (CCIRC), Nicolae Vasilescu, care, la o întâlnire cu mediul de afaceri, a declarat – în septembrie 2019 -, într-un interviu pentru AGERPRES: … ,,În relaţia interguvernamentală între cele două ţări a existat întotdeauna o discrepanţă între vorbe şi fapte. Toate ţările din Europa Centrală şi de Est se pot mândri măcar cu un proiect pe care l-au făcut cu China. Deşi noi (România – n.r.) suntem foarte buni la vorbit, noi nu putem arăta cu degetul spre nimic. Negocierile care au loc între companiile româneşti şi companiile chineze, sau între statul român şi cel chinez, pot să vă spun că există, aşa, … un pic de plictiseală la nivelul părţii chineze față de acest neprofesionalism. China este interesată să aibă relaţii economice foarte bune cu ţările Uniunii Europene, dar, în primul rând cu UE – şi se discută foarte mult despre această relaţie -, şi cred că asistăm la schimbarea unor poli de putere mondiali. Şi, după cum se vede din ultimele evenimente politice internaţionale, cred că viitorul aparţine unei relaţii foarte bune, poate mult mai bună decât este acum între UE şi China, pentru că se poate vedea cu uşurinţă cum se creează un nou pol de putere Rusia-SUA, pe de o parte, și China-UE, pe de altă parte. Vorbim despre o ţară foarte mare, iar China ştie tot, iar dacă cineva îşi imaginează că ei nu cunosc relaţiile economice şi comerciale din ţările europene, înseamnă că nu înţelege nimic din tot ce înseamnă cooperarea internaţională şi politică. (…) China îşi creează în funcţie de asta toate proiectele şi programele pe termen lung, ţinând cont de aceste realităţi din ţările europene. China este prezentă mai pe toate continentele cu investiţii şi are experienţe în majoritatea ţărilor lumii, şi de multe ori, este şi cea care poate să facă şi o comparaţie de piaţă. China ştie foarte bine ce se întâmplă în Africa, aşa cum ştie foarte bine ce se întâmplă în UE. (…) Aşa cum foarte multă lume ştie, nimic nu este întâmplător în China, deşi din punct de vedere al economiei – sistemelor comerciale capitaliste -, putem vorbi fără reținere despre o libertate economică totală, iar la nivelul proiecţiei de perspectivă a economiei chineze nici nu putem să nu ne gândim că la fiecare cinci ani, îşi consolidează programele pe 20-30 de ani. (…) Ştiind tot ce se întâmplă sunt surprinşi că suportul ce-l pot aduce prin infuzia de capital nu e primit cu mare entuziasm”.

 

În concluzie, China cu cât devine mai avansată, cu atât mai mare va fi ,,rata” așteptărilor chinezilor de la U.E.. Celălalt lucru care trebuie să vină în întâmpinarea acestor așteptări înalte, este tradiția bine stabilită a Chinei pentru o ospitalitate meticuloasă. Dacă detaliem standardele chinezești în ceea ce privește ospitalitatea, verdictul devine extrem de riguros: „Ospitalitatea are o mare importanță pentru China”. De aceea, pentru a veni în acord cu cerințele de ospitalitate, mulți tour-operatori din U.E. s-au adaptat – vrând/nevrând -, obținând de la Academia Națională de Turism a Chinei certificarea calitații serviciilor acordate turiștilor chinezi, printr-un atestat – recunoscut internațional -, denumit ,,Welcome Chinese”.

Evoluţia Chinei de la stadiul de ţară săracă, la statutul de a doua mare economie a lumii, indică un fapt incontestabil, anume, că autorităţile de la Beijing sunt „în mod natural un susținător ferm al unei economii globale deschise (…), fiind dispuse să împărtășească oportunități imense de creștere rapidă cu toate țările lumii, România nefăcând excepție”.

Evident, România nu face excepție, dar nu exceptează prin nimic, ca să răspundă pozitiv la această ofertă – și provocare, proiectul Belt and Road Initiative -, din partea celei mai mari puteri economice și comerciale a lumii și, totodată, cel mai mare emițător de fluxuri turistice.

Așa cum evidenția preşedintele CCIRC în interviu: … ,,România ar trebui să vină pe piaţă cu o ofertă serioasă în domeniul turismului. Chinezii sunt cei mai costisitori – (cheltuitori – n.a.), din punct de vedere financiar -, turişti pe care-i are lumea. (…) Europa centrală este plină de turişti chinezi, dar şi-n celălalte ţări ale UE. În loc să facem un produs pentru această piaţă, noi am desfiinţat biroul de turism de la Beijing, însă o linie aeriană Bucureşti- Beijing ar apropia relaţia interumană dintre cele două ţări. China ar putea deveni unul dintre principalii pareteneri de afaceri pentru România. Camera de Comerț și Industrie România-China a pus bazele primului proiect destinat promovării produselor românești pe piața celui mai influent stat din Asia. Unul dintre principalele obiective ale sucursalei Shanghai a Camerei de Comerț și Industrie România-China este să promoveze produsele românești, inclusiv cele turistice, pe piață din China. Prin programul de turism „OK România” – ce va fi lansat oficial de către CCIRC în vara anului 2020 -, dorim să atragem cât mai mulți cetățeni chinezi în România și în Europa de est. Programul este conceput cu sprijinul Ambasadei României la Beijing, și este primul proiect de acest gen din România destinat exclusiv Chinei”.

Majoritatea analizelor de piață se referă în primul rând la comportamentul de cumpărare și la factorii demografici ai turiștilor chinezi. Cu toate acestea, nu există aproape niciun raport/studiu care să explice nevoile emoționale ale acestor turiști. Dacă cineva se întreabă cum să ofere produse și servicii personalizate de călătorie pentru piața chineză – în Europa -, atunci este recomandat să se țină cont de următoarele caracteristici ale turiștilor chinezi pe baza unor expertize profesionale:

–          ,,Primul lucru pe care trebuie să-l cunoaștem despre turiștii chinezi care vizitează Europa este, probabil, faptul că nu se poate aprecia cu exactitate în ce măsură vor putea fi satisfăcute cu adevărat așteptările lor. Cel de-al doilea lucru pe care trebuie să-l cunoaștem este că pentru oficialii turismului european  – și pentru tour-operatori -, turiștii chinezi sunt al doilea cel mai mare consumator global din lume”.

Bref! Importanța pieței chineze este considerabilă pentru turismul din U.E., în general. Obiectivul principal al tour-operatorilor europeni ar consta în pregătirea și ,,echiparea” industriei turistice pentru a putea răspunde eficient cerințelor specifice ale turiștilor chinezi, etc. ….

 

Așadar, cine este China, cine sunt acești turiști chinezi și cum poți să-i ,,capturezi” în strategiile de turism și marketing – fără a ignora aspectele sau conotațiile geopolitice -, este o ,,temă” ce trebuie abordată din ce în ce mai serios și cu mult profesionalism.

Să nu ignorăm esențialul, rezumat prin câteva fraze semnificative, extrase selectiv din  tradiționalul mesaj al președintelui Xi Jinping către poporul chinez, pe 31 decembrie 2019, vorbind despre locul Chinei în lume, prilej prin care acesta și-a ,,expus” dorințele, la sfârșitul unui an, dar și al unui deceniu esențial pentru China și lumea întreagă.

Președintele Xi a făcut o retrospectivă a marilor evenimente internaționale – printre altele și al doilea Summit al Forumului „Belt and Road” pentru cooperare internațională -, „arătând lumii o China civilizată, deschisă și incluzivă”. A prezentat cu încântare performanțele economice ale Chinei și progresele semnificative înregistrate în ultimul an: …”Oriunde ne uităm, vedem noi schimbări în peisajul socio-economic, politic, un nou climat”, […] dar și un mediu tot mai curat, un cer mai albastru, situri turistice mai accesibile și mai bine adaptate”.

Aceste evenimente au fost recunoscute și salutate, la nivel universal, ca dovezi suplimentare ale dorinței Chinei de a-și asuma responsabilitățile ca o mare putere economică și de a crea o comunitate de destin pentru umanitate.

Pentru orice observator atent al spațiul asiatic – indiferent dacă este veteran sau novice, în domeniu -, un asemenea discurs, ce demonstrează o remarcabilă elocvență retorică, neobișnuită pentru europeni, ilustrează profunda și multimilenara înțelepciune a Chinei și confirmă, încă odată, rolul neprețuit, exemplar și central al Chinei în concertul națiunilor.

Bibliografie selectivă:

–          Copețchi – Kopecky, M., Geopolitica turismului în România, Ed. BREN, București, 2016.
–          Derek Hall, Tourism and Geopolitics – Issues and Concepts from Central and Eastern Europe, CAB International, British Library, London, UK, 2017.
–          Xi Jinping, The Governance of China, Foreign Languages Press, Beijing, China, 2017.
–          Wang Xiong, China în epoca vitezei – Dezvoltarea căilor ferate rapide, Ed. Corint, Buc., 2019.
–          Chinese Geopolitics: continuities, inflections, uncertainties – IV Online magazine – Oct. 2018
–          Le tourisme des chinois – une opportunite a saisir, Etude d’Alliance 46.2, Fev. 2017.
–          „The Belt and Road, Win-win cooperation”- Handbook, Beijing Language and Culture University Press, 2018 .
–          „The Belt and Road Initiative in the global trade, investment and finance landscape”, in OECD Business and Finance Outlook 2018, OECD Publishing, Paris,
–          European Travel Commission, mars 2019, 2018, Année du tourisme UE-Chine.
–          UNWTO – Barometer Vol. 17 (Jänner 2019).
–          Chinese Academy, et al., (2017); Silk Road Fund,
–          General Situation of 2018 Tourism Market – (http://eng.ctaweb.org)
–          www.tourism-review.com
–          www.silkroadfund.com.cn/enweb/
–          http://caiec.mofcom.gov.cn/article/g
–          http://dx.doi.org/
–          International Viewpoint – online socialist magazine, July 2018
–          China DAILY
–          South China Morning Post
–          www.asiatime.com

 

Author: Mihai COPEȚCHI – KOPECKY
(Romania-China Chamber of Commerce and Industry – Travel and Business Department)




Când și unde? Președintele SUA a decis să semneze acordul comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat marți că faza 1 a tranzacției comerciale cu China va fi semnată pe 15 ianuarie la Casa Albă, deși rămâne o confuzie considerabilă cu privire la detaliile acordului.  Președintele a scris într-un tweet că va semna acordul cu „reprezentanți la nivel înalt din China” și că mai târziu va călători la Beijing pentru a începe discuțiile în faza următoare informează romaniabreakingnews.ro citând un articol Reuters.

Săptămâna trecută, Trump a declarat că el și președintele chinez Xi Jinping vor găzdui o ceremonie de semnare pentru a încadra acordul din faza 1.

Acordul din faza 1, încheiat la începutul acestei luni, este de așteptat să reducă tarifele și să stimuleze achizițiile chineze de produse agricole, energetice și fabricate americane, în timp ce abordează unele dispute privind proprietatea intelectuală.

Cu toate acestea, nicio versiune a textului nu a fost făcută publică, iar oficialii chinezi încă nu s-au angajat public pentru scândurile cheie, cum ar fi creșterea importurilor de bunuri și servicii din SUA cu 200 de miliarde de dolari pe parcursul a doi ani.

China a cumpărat 130 de miliarde de dolari în mărfuri americane în 2017, înainte de începerea războiului comercial și 56 de miliarde de dolari în servicii, arată datele americane.

Statele Unite au lansat în urmă cu un an și jumătate un război comercial împotriva Beijing, în legătură cu acuzațiile de practici comerciale neloiale, precum furtul proprietății intelectuale din SUA și subvenții care beneficiază pe nedrept de companiile chineze de stat.

Reprezentantul comerțului din Statele Unite a declarat că acordul din faza 1 include protecții legale chineze mai puternice pentru brevete, mărci comerciale, drepturi de autor, inclusiv proceduri civile și penale îmbunătățite pentru combaterea încălcării online, a mărfurilor piratate și contrafăcute.

Probleme precum subvențiile industriale vor fi abordate într-o afacere ulterioară, au spus autoritățile americane.

Tarifele în creștere pentru tit-for-tat, care au început în iulie 2018, au făcut piețe și au creșterea creșterii economice la nivel mondial.

Prezentare de diapozitive (3 imagini)
Deși nu a fost clar imediat cine va reprezenta delegația chineză la semnare, South China Morning Post a raportat luni că vicepremierul Liu He va vizita Washingtonul pentru a semna acordul.

Întrebat marți cu privire la semnarea acordului, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a trimis întrebări la Departamentul de Comerț al Chinei.




Președintele Iohannis a promulgat legea care elimină supra-acciza la carburanți și eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni 30 decembrie a.c. decretul privind promulgarea modificarii Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, transmite Administrația Prezidențială. Modificarea prevede eliminarea supra accizei la carburanți și eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time. Proiectul a trecut la începutul lunii decembrie de Parlament.

Legea elimină supra impozitarea contractelor part-time și totodată, modifică anexa din Codul fiscal privind accizele și taxele speciale. Astfel, pentru benzină cu plumb, 1.000 de litri va costa în 2020 – 1.948,23 lei, în 2021 – 1.948,23 lei și în 2022 -1.948,23 lei. Pentru benzină fără plumb, 1.000 de litri va costa în 2020 -1.656,36 lei, în 2021 -1.656,36 lei și în 2022 -1.656,36 lei. Prețul pentru 1.000 litri de motorină va fi 1.518,04 lei în 2020, 1.518,04 lei în 2021 și 1.518,04 în 2022.

Camera Deputaților a adoptat pe 4 decembrie a.c. , în calitate de for decizional, proiectul de lege care vizează modificarea Codului Fiscal prin eliminarea supra accizei la carburanți și a supra-impozitării contractelor part-time.

Legea va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2020, și va urmării „diminuarea accizei la carburanți, la nivelul anterior majorării operate în a doua parte a anului 2017” și respectiv eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial și aplicarea unei baze de calcul pentru contribuțiile sociale și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate în funcție de salariul realizat și nu în funcție de salariul de bază minim brut pe țară, care ține de o decizie discreționară a Guvernului”, se arată eîn xpunerea de motive a actului normativ.

 




Vicepremierul Raluca Ţurcan: România va putea avea, pentru prima dată în ultimii ani, o lege a bugetului adoptată la timp

Vice premierul Raluca Ţurcan susţine că PSD continuă să deturneze rolul Parlamentului şi tergiversează adoptarea proiectelor importante şi urgente, de aceea asumarea răspunderii este singura soluţie pentru rezolvarea urgenţelor. În acest context, Ţurcan susţine că este posibil ca Guvernul să-şi asume răspunderea şi pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.

„PSD continuă să deturneze rolul Parlamentului şi tergiversează adoptarea proiectelor importante şi urgente. Acesta este motivul pentru care angajarea răspunderii este singurul mod de a rezolva urgenţele ACUM! Ziua de astăzi, din Parlament, a confirmat faptul că năravurile PSD nu se schimbă. Am văzut şi alianţe de conjunctură, şi lipsa de mobilizare, pe fondul unei majorităţi fragile, şi o lipsă completă de seriozitate în abordarea priorităţilor. Toate acestea pun în pericol dezvoltarea ţării”, a scris, miercuri seară, Ţurcan pe Facebook.

De aceea, Ţurcan susţine că Guvernul Orban a decis să-şi angajeze răspunderea şi să-şi pună mandatul pe masă pentru legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale şi corectarea OUG 114.

România va putea avea, pentru prima dată în ultimii ani, o lege a bugetului adoptată la timp, astfel încât comunităţile locale să-şi poată croi propriile bugete şi să putem demara proiecte importante pentru români. Bugetul pe anul 2020 alocă mai multe fonduri pentru sănătate şi educaţie faţă de execuţia pe anul în curs. În plus, vom folosi banii europeni pentru finanţarea unor proiectele specifice, în aceste domenii. Autorităţilor locale le vor fi alocate, de asemenea, mai multe fonduri pentru a susţine investiţii în şcoli şi spitale”, a mai scris Ţurcan.

Potrivit acesteia, un alt obiectiv al bugetului este relansarea creşterii economice bazată pe investiţii, nu doar pe consum.

„Vom menţine creşterile de pensii şi salarii”, a mai afirmat vice premierul.

Raluca Ţurcan precizează că sunt incluse toate măsurile pozitive care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie:

Creşterea salariului minim brut;
Majorarea salariilor profesorilor;
Indexarea alocaţiilor de stat pentru copii cu rata inflaţiei;
Eliminarea supra accizei la carburanţi;
Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time;
Eliminarea taxelor introduse prin OUG 114.

„Pentru că astăzi PSD a refuzat să supună la vot alegerea primarilor în două tururi şi a preşedinţilor de Consilii Judeţene din rândul consilierilor, PNL poate fi adus în situaţia de a angaja răspunderea Guvernului şi pe aceste două modificări legislative”, a mai afirmat Ţurcan.

Guvernul şi-a asumat deja răspunderea pe mai multe proiecte – prorogarea unor termene în Justiţie, abrogarea OUG 51/2019 şi Legea plafoanelor.

De asemenea, Guvernul a anunţat, miercuri, că-şi va angaja răspunderea pe Legea bugetului, pe Legea asigurărilor sociale şi pe abrogarea OUG 114/2018.




Congresul SUA: Sancțiuni pentru companiile implicate în proiectul rusesc Nord Stream 2. OMV se află pe listă

Comisiile pentru Apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naţionale, care ar forţa Administraţia Trump să aplice sancţiuni economice asupra companiilor implicate în construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2. Printre aceste companii se numără şi OMV, informează Financial Times citat de romaniabreakingnews.ro

OMV a cumpărat de la statul român, în 2004, Petrom. Statul român deţine în prezent 20,6% dintre acţiunile Petrom.

Parlamentarii americani au ajuns luni la un acord de principiu asupra Legii privind Autorizarea Apărării Naţionale (Naţional Defense Authorization Act) pentru 2020, care include măsuri de sancţionare a companiilor care ajută Gazprom să construiască noul gazoduct către Germania, anunţă Financial Times.

Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde de euro, iar companiile europene vor suporta jumătate din costuri.