Câte ceva despre interceptări și de ce SRI angajează femei ca să asculte telefoane?

Câteva lucruri neștiute despre celebrele interceptări, pre și post decizia CCR privind neconstituționalitatea celor făcute de SRI:

• Divizia din cadrul SRI care deține sistemul unic de interceptări se numește Centrul Tehnic de Securitate și functionează împreuna cu Institutul pentru Tehnologii Avansate, unde se face și cercetare și inventică, și unde se fac inclusiv roboței anti-tero care să detecteze și detoneze bombe.
• Sistemul a fost achiziționat în 1998 de la una din cele mai mari firme din lume care face așa ceva. Ulterior, softul folosit pentru interceptări a fost facut de angajații de la Institutul de Tehnologii Avansate și s-a ajuns ca 80% din sistemul de interceptări să fie made in Romania.
• CTS a început să funcționeze în 2000 și sistemul a fost updatat în permanență la tehnologiile nou apărute
• Serverele de la CTS sunt conectate la cele ale operatorilor de telefonie și informația brută ajunge în sistemul unic de interceptări unde este decriptat și analizat.
• Sistemul seamănă cu cele din filmele cu FBI, cu parole și nivele de securitate și nu poate funcționa decât dacă există mandat de la judecător pentru interceptare
• Interceptările care nu sunt arhivate pentru a fi folosite într-un dosar penal sunt distruse automat de sistem după 14 zile.
• Sistemul este prevăzut cu semnătură electronică și înregistrează automat orice accesare astfel încît se poate vedea cine a accesat o anumită interceptare și de cîte ori, de cîte ori a fost interceptată o persoană, unde a ajuns interceptarea respectivă și ce s-a întâmplat cu ea.
• După decizia CCR, a existat un interval de 7 ore în care nu s-au ascultat telefoane pe teritoriul României, cu excepția celor interceptate pe mandat de siguranță națională. A fost ziua de 15 martie, când SRI a oprit sistemul până când au venit cei de la DNA, DIICOT, DOS și DIPI pentru a se conecta la sistemul unic
• Instituțiile care sunt conectate la sistemul unic de interceptări ale SRI sunt: DNA, DIICOT, SIE, MAPN, MAI prin DOS și DIPI. Doar ofițerii judiciari ai DIICOT sunt găzduiți la CTS, unde au primit o cameră și sunt instruiți de ofițerii SRI. Celelalte instituții se conectează online, de la sediile lor.
• După decizia CCR, SRI nu mai poate ști care sunt țintele de interceptare ale celorlalte instituții. Nici acestea nu au acces la activitatea online a celorlalte. Fiecare are propria consolă prin care se conectează la sistem și lucrează independent de ceilalți.
• Niciun operator care ascultă o interceptare nu poate să intervină în sistem asupra ei, să o decupeze sau să facă o compilație.
• Traseul birocratic al obținerii unui mandat de siguranță națională este complicat și de durată: de la ofițerul de caz se duce propunerea la șeful de unitate, acesta decide dacă merită cerut mandat, de aici se ajunge la directorii SRI, aceștia au decizia finală, iar de la ei cererea merge la Procurorul General, care o poate refuza sau o poate trimite la ICCJ. Anul trecut au fost respinse peste 1000 de cereri de mandat de siguranță națională înainte ca acestea să ajungă la judecător
• Peste 70% din interceptările de siguranță națională vizează cetățeni străini
• SRI poate asigura traduceri în peste 40 de limbi și dialecte, în special din țările care furnizează terorism.
• Peste 60% din angajații de la interceptări sunt femei. SRI le preferă pe acestea pentru că au mai multă răbdare să asculte, au capacitate de sinteză și sesizează mai bine informațiile relevante dintr-o interceptare.