Cașcavalul de la ruși

„Monumentul respectiv constituie, alături de altele, niște borne ce delimitează hotarul dintre lumea rusă și spațiul românesc”, a opinat istoricul Ion Negrei. Autoritățile de la Bălți au pus piatra de temelie a unui monument Vîsoțki contrar felului de a fi al artistului și legislației privind înălțarea monumentelor de for public în RM. Pe 2 iulie la Bălți, în parcul central al urbei, a fost pusă piatra de temelie a unui monument dedicat poetului și actorului rus Vladimir Vîsoțki. Despre eveniment au trâmbițat mai multe instituții mass-media, atât de limbă română, cât și de limbă rusă. Toate au făcut-o cu un entuziasm deosebit, prezentând acțiunea drept un eveniment inocent, ce vrea să probeze că cultura rusă este acasă în Republica Moldova.  Întâmplător sau nu, monumentul lui Vîsoțki de la Bălți este asemănător cu monumentul lui Pușkin din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău și are aceeași menire.

 Ambele sunt ridicate în spații verzi, „acolo unde își vor da întâlnire oamenii, se vor plimba mame cu cărucioare sau, pur și simplu, vor alerga copii mici. Va fi viață aici. Și chiar dacă tata nu mai este de 33 de ani, iar în Moldova, astăzi o altă țară, i se ridică un monument, înseamnă că el este printre noi, că memoria și dragostea noastră îl întorc înapoi. Aceasta confirmă că e necesar, că va fi. Totul va fi bine”, și-a încheiat Nikita Vîsoțki, fiul poetului, în stilul „Russkoe Radio”, discursul rostit în cadrul evenimentului de la Bălți.

„CCCP, cei trei cai nărăvași”

Complexul va fi amplasat pe o suprafață de 750 de metri pătrați, elementele acestuia vor fi din piatră de Cosăuți, iar basorelieful din bronz. În plus, el va conține o placă ce reprezintă profilul poetului sub care se află inscripția „СССР”, numită de autor „cai nărăvași” dintr-un cântec al poetului. Inițiativa privind ridicarea monumentului îi aparține comunității ruse din localitate, fiind susținută de omul de afaceri Renato Usatîi. Realizarea proiectului va costa 800 de mii de lei.Apariția „celor trei cai nărăvași (citiți CCCP – URSS)” pe placa complexului este oarecum ciudată. Se știe că poetul și actorul Vîsoțki a avut o atitudine critică față regimul sovietic. Mai mult, unii îl plasează pe artist în categoria disidenților, pentru că a luptat întotdeauna pentru o formă liberă de exprimare. Acest fapt este probat și de monumentul său funerar, prezentându-l înlănțuit.

Rolul „sacru” al lui Vîsoțki

„Ceea ce s-a înregistrat la Bălți este un afront adus normelor legale ale R. Moldova privind modul de înălțare a monumentelor de for public, început care va atrage și altele, din păcate”, constată cu regret criticul Tudor Buraga. Și, „pentru că Vîsoțki a jucat în decursul vieții sale atâtea roluri de teatru și film”, oficialitățile de la Bălți și cele de la Moscova, la 33 de ani de la decesul actorului, l-au mai „distribuit” într-un rol, cel de „promotor al regimului sovietic”. Potrivit unui oficial rus prezent la eveniment, pe teritoriul fostei URSS, există actualmente 20 de monumente ale lui Vladimir Vîsoțki, „iar, cu punerea pietrei de temelie a primului monument Vîsoțki pe pământ moldovenesc, se va inaugura al 21-lea monument de pe teritoriul fostei URSS”. Astfel, post-mortem, lui Vîsoțki i se atribuie calitatea de promotor al regimului sovietic. Autorul proiectului, Moisei Milgrom, explică demersul său prin faptul că n-a avut ideea de a incrusta pe placă inscripția „CCCP”, „însă, dacă a ieșit așa, nu e nimic grav. Vîsoțki s-a născut și a trăit în URSS, este un simbol al acestei epoci, a fost patriot al acestei țări și ne-a lăsat o moștenire spirituală imensă. În același timp, Nichita Vîsoțki, fiul actorului, prezent la eveniment, a declarat pentru JURNAL că n-a văzut nicio inscripție „CCCP” pe placă și că se declară mulțumit de modalitatea în care l-a prezentat arhitectul Moisei Milgrom pe tatăl său.

„Monumentul, un act de amatorism”

Dincolo de mesajul sculpturii, în opinia unor critici de artă, lucrarea este un kitsch. Potrivit criticului Tudor Braga, „Moisei Milgrom este autor a două plăci – prima: profilul lui Vladimir Vîsoțki, transpus în bronz în basorelief, în timp ce a doua e o compoziție simbolică constituită din mișcarea a trei capete orientate de la stânga spre dreapta, adică îndărătul gâturilor. Acestea apar în evantai, pornind dintr-un punct din zona inferioară a unei figuri umane contrapusă ca orientare și mișcare, flancând, din dreapta, ritmul configurării. Autorul, induce un limbaj amator, înjghebând o sculptură naivă. Sponsorul [Renato Usatîi – n.r.] afirmă că și-a asumat benevol și cu entuziasm rolul, deoarece de câteva ori pe lună se află în vizită la Bălți. În plus, invocă faptul că și-ar fi făcut aici studiile și, în fine, se declară un admirator al lui V. Vîsoțki. Prin urmare, poziția și motivele sale sunt de asemenea expresia unor acte de amatorism. Și au fost sprijiniți de primarul urbei”, a notat pentru JURNAL criticul de artă Tudor Braga.

Fraza-cheie a lui Vîsoțki

Totodată, autoritățile de la Bălți au mai comis încă o încălcare – au procedat la ridicarea unui monument fără autorizația Ministerului Culturii. Conform Legii monumentelor de for public, drept bază legală pentru începerea lucrărilor de edificare a monumentelor de acest gen servesc două documente:

 hotărârea emisă de guvern privind acceptarea ridicării monumentelor și avizul pozitiv privind concepția și ținuta artistică a monumentului, emis de Consiliul național pentru monumente de for public de pe lângă Ministerul Culturii. „În acest caz, având în vedere faptul că nu există niciunul dintre cele două documente obligatorii, s-a procedat la încălcarea prevederilor legale ale RM în domeniul de referință. Legea prevede demontarea monumentelor edificate fără aprobări legale și aducerea terenului afectat la starea inițială din contul persoanelor juridice sau fizice care au inițiat, finanțat și executat lucrările de edificare fără obținerea prealabilă a aprobărilor legale”, a menționat pentru JURNAL Sergius Ciocanu, șef al Direcției patrimoniu și arte vizuale a Ministerului Culturii. Aceasta însă nu tulbură liniștea autorităților de la Bălți. De ce? Pentru că în privința dificultăților Vîsoțki are o frază-cheie: „Razberiomsea / Ne descurcăm noi”, a declarat optimist Renato Usatîi.

„Un început care va încuraja altele”

Criticul de artă Tudor Braga a declarat în același sens că, potrivit legislației, pot fi ridicate monumente persoanelor ce reprezintă personalități cu un aport deosebit la dezvoltarea istorică, economică și culturală a RM. De acest statut pot beneficia și reprezentanții altor culturi, de exemplu, A.S. Pușkin, intrat în patrimoniul culturii universale.„Ceea ce s-a înregistrat la Bălți este un afront adus normelor legale ale R. Moldova privind modul de înălțare a monumentelor de for public, început care va atrage și altele, din păcate”, constată cu regret criticul.

Vîsoțki ca bornă de hotar

Referindu-se la evenimentul de la Bălți, precum și la forma sa artistică,istoricul Ion Negrei a declarat că autoritățile ruse își marchează teritoriul de stăpânire, „cu alte cuvinte, fură din cașcaval”. „Monumentul respectiv constituie, alături de altele, niște borne ce delimitează hotarul dintre lumea rusă și spațiul românesc”, a opinat istoricul.

Autor: Vadim Vasiliu