ROMÂNIA BREAKING NEWS

Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: „apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO”

Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: „apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO”

Miniștrii de externe din din țările formatului “București 9”, format lansat de România și de Polonia la nivel de șefi de stat în anul 2015, solicită ca viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a Uniunii Europene să se bazeze în continuare pe strânsa coordonare şi pe complementaritatea cu NATO. Solicitarea este cuprinsă în textul unei declarații comune semnate la Varșovia de ministrul român afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia.

Reuniunea șefilor diplomațiilor din aceste țări a avut loc în contextul în care NATO a început pregătirile pentru agenda summitului de anul viitor – priorități discutate și luni la București de către secretarul general Jens Stoltenberg și președintele Klaus Iohannis – și în condițiile în care summitul liderilor UE de săptămâna viitoare urmează să discute despre viitorul apărării și securității europene. Mai mult, în același context, posibila implicare a României în formatul cooperării structurate permanente la nivelul Uniunii Europene – cooperare de natură militară și de securitate – va fi discutată și decisă săptămâna viitoare la nivelul CSAT

DOCUMENT Declarația comună a miniștrilor de Externe din țările București 9:

1) Noi, reprezentanţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit la Varşovia în cadrul Formatului Bucureşti 9, o platformă de consultare şi dialog, pentru a împărtăşi opinii legate de o serie de provocări şi ameninţări de securitate la adresa zonei euro-atlantice, care îşi au originea în est şi în sud, precum şi pentru a discuta contribuţia noastră la gestionarea acestora.

2) Recunoaştem că provocările la adresa securităţii NATO se desfăşoară pe mai multe planuri. Acţiunile Rusiei ameninţă obiectivul afirmat deja de multă vreme de a avea o Europă unită, liberă şi în pace. Terorismul a ajuns la niveluri fără precedent şi reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea popoarelor noastre. Securitatea Alianţei este profund afectată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, contribuind la criza migraţiei. Ameninţările din domeniul cibernetic, tacticile hibride şi influenţele maligne în afacerile interne continuă să crească. Pentru a gestiona aceste ameninţări şi provocări în integralitatea lor, Alianţa noastră trebuie să fie pregătită să răspundă – în orice moment şi în orice loc – cu o abordare de tip „360 de grade”.

3) O legătură transatlantică puternică rămâne esenţială pentru securitatea euro-atlantică. Salutăm angajamentul militar sporit al SUA faţă de securitatea şi apărarea Europei, inclusiv creşterea semnificativă a finanţării pentru 2018 a Iniţiativei Europene de Descurajare.

4) Summit-ul NATO din 2016 din Varşovia a reprezentat un pas decisiv în consolidarea posturii generale a NATO ca răspuns la noul mediu de securitate. Deciziile luate au fost substanţiate de liderii NATO la reuniunea acestora din luna mai a acestui an cu un angajament reînnoit faţă de o împărţire corectă a sarcinilor şi faţă de combaterea terorismului. Salutăm desfăşurarea forţelor aliate în regiunea noastră şi ne menținem pe deplin angajamentul de a implementa iniţiativele dezvoltate ca parte din prezenţa înaintată a NATO, cu scopul de a consolida descurajarea şi interoperabilitatea generală a forţelor noastre.

5) Considerăm că agenda Summit-ului NATO din 2018 trebuie să se axeze pe consolidarea elementelor de apărare şi descurajare şi pe proiectarea efectivă a stabilităţii dincolo de graniţele NATO. Trebuie să consolidăm şi să avansăm pe baza deciziilor adoptate în Țara Galilor şi la Varşovia şi să asigurăm coerenţa eforturilor noastre de implementare. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că următorul Summit oferă obiective şi soluţii concrete pentru calea de urmat în adaptarea NATO la noul mediu de securitate. Acestea vor necesita, printre altele, o Structură adaptată de comandă a NATO, care trebuie să poată răspunde eficient la mediul de securitate schimbat. Aşteptăm şi, în același timp, ne angajăm să facem eforturi pentru a progresa în ceea ce priveşte împărţirea corectă a sarcinilor şi contribuţia NATO la combaterea terorismului. De asemenea, vom colabora îndeaproape cu partenerii noştri Finlanda şi Suedia pentru a gestiona preocupările de securitate comune.

6) În perspectiva Summit-ului NATO din 2018, intenţionăm de asemenea să explorăm oportunităţile de susţinere în continuare a partenerilor NATO, ca parte din eforturile noastre de proiectare a stabilităţii, pentru a consolida capacitatea lor de rezistenţă în faţa provocărilor de securitate cu care se confruntă. Angajamentul acestora faţă de valorile noastre comune rămâne crucial în acest sens. Reiterându-ne sprijinul deplin faţă de integritatea teritorială, independenţa, suveranitatea şi aspiraţiile legitime ale acestora, vom examina modul în care putem consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. De asemenea, subliniem interesul şi angajamentul nostru faţă de securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest, precum şi intenţia de a colabora cu ţările aspirante şi cu partenerii din regiune în această direcţie. Salutăm aderarea Muntenegrului la NATO, fapt ce demonstrează că uşa Alianţei rămâne deschisă. Totodată, suntem pregătiţi să contribuim în continuare la misiunea Resolute Support din Afganistan şi la eforturile de consolidare a capacităţilor de apărare din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv în Irak, în complementaritate cu ONU, UE şi actorii relevanţi din regiune.

7) Susţinem abordarea NATO faţă de Rusia aşa cum s-a convenit la reuniunile la nivel înalt din Ţara Galilor şi de la Varşovia, confirmată şi la reuniunea specială la vârf de la Bruxelles din mai 2017. Alianţa a răspuns unui mediu de securitate schimbat prin consolidarea posturii sale de descurajare şi apărare, rămânând în acelaşi timp deschisă dialogului politic cu Rusia, bazat pe reciprocitate și în vederea creşterii transparenţei şi predictibilităţii.

8) Reiterăm poziţia noastră fermă şi principială cu privire la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina şi că nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea. Ne exprimăm sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate din estul Ucrainei şi considerăm că progresul real în soluţionarea conflictului poate fi realizat numai prin încetarea totală a focului, retragerea echipamentelor grele de pe linia de contact şi retragerea armelor, echipamentelor şi personalului Rusiei din  Ucraina. Îi îndemnăm pe toţi semnatarii Acordurilor de la Minsk să îşi respecte pe deplin angajamentele asumate. Continuăm să fim îngrijoraţi cu privire la intimidarea şi atacurile împotriva observatorilor Misiunii Speciale de Monitorizare OSCE şi reamintim că această misiune trebuie să aibă acces complet, sigur şi neobstrucţionat pe tot teritoriul Ucrainei. Subliniem că rezolvarea conflictului din interiorul şi din jurul Ucrainei trebuie să se bazeze pe integritatea sa teritorială şi pe dreptul internaţional.

9) Subliniem că Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE), Tratatul Cer Deschis (Open Skies) şi Documentul de la Viena rămân piloni esenţiali ai sistemului de securitate din spaţiul OSCE. Considerăm că îmbunătăţirea mecanismelor Documentului de la Viena cu privire la incidentele militare periculoase poate aduce o contribuţie importantă şi poate reprezenta un prim pas pentru restabilirea încrederii în Europa. NATO monitorizează îndeaproape postura militară a Rusiei în vecinătatea NATO, inclusiv exerciţiile militare strategice pe scară largă ca ZAPAD 2017, precum şi implicaţiile acestora, solicitând Rusiei să respecte litera şi spiritul Documentului de la Viena. Observăm că Belarus a demonstrat o abordare mai transparentă cu privire la acest exerciţiu. Încurajăm Rusia să se angajeze în mod constructiv în Dialogul Structurat al OSCE.

10) Cooperarea NATO-UE rămâne esenţială pentru securitatea noastră, permiţându-ne să răspundem la ameninţările în creştere în materie de securitate, inclusiv în domeniile cibernetic, hibrid şi contracararea terorismului. Aşteptăm cu interes extinderea cooperării NATO-UE, pe baza Declaraţiei comune de la Varşovia. Viitorul politicii de securitate şi apărare consolidate a UE rezidă în dezvoltarea acesteia, în continuare, pe baza inclusivității, a strânsei coordonare şi a complementarității cu NATO. Iniţiativele în acest domeniu trebuie să contribuie la creşterea coeziunii între statele membre. Eforturile – precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) – întreprinse în spiritul coerenţei, inclusivității şi transparenţei trebuie să ne întărească apărarea şi securitatea. Aşteptăm cu interes implementarea Fondului European de Apărare şi subliniem necesitatea consolidării instrumentelor de răspuns rapid ale UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2017.

11) Lumea modernă este tot mai dependentă de tehnologii digitale care o fac vulnerabilă la ameninţările cibernetice. Mijloacele hibride sunt folosite pentru a intimida ţări suverane. Țările noastre sunt hotărâte să îmbunătăţească nivelul de  conştientizare a situaţiei strategice, să consolideze cooperarea şi să sporească rezilienţa, inclusiv a partenerilor noştri din Europa de Est şi din Balcanii de Vest. Salutăm înfiinţarea Centrului European de Excelenţă pentru Contracararea Ameninţărilor Hibride din Helsinki.

12) Conştienţi de complexitatea şi imprevizibilitatea mediului de securitate, care prezintă provocări importante pentru ţările noastre, ne reafirmăm disponibilitatea de a continua să ne întâlnim pentru a evalua situaţia şi modalităţi de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 —

Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Întâlnirea ministerială de la 9 octombrie a.c. este a doua la acest nivel, prima în acest format având loc la Bucureşti, în noiembrie 2016. În cadrul acestui format, au avut loc şi reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurate la Varşovia (iulie 2014) şi Bucureşti (noiembrie 2015).

Leave A Reply