ROMÂNIA BREAKING NEWS

Batjocorirea limbii române se întâmplă zilnic, în România. Basarabia, exemplu de prețuire a limbii române

SHARE
, / 357 0

Autor: Paul Stan-CULTURA, arză-o-ar focul

V-ați imagina ce ar scrie parlamentarii la Dictare, guvernanții, plagiatorii, ce ar scrie celebri autori ai citatelor ”Iarna nu-i ca vara!” și ”Fă, Doino!”?

Ce ar fi dacă la începutul noului an școlar, pe 15 septembrie, edilii, oamenii politici sau alți demnitari cu pretenții de personalități, în loc de discursurile chinuite din limba de lemn, să evidențieze, să acorde o importanță primordială Limbii române, identității naționale și culturale?

Dictare la Limba română, la început de an școlar

Recent, o știre aparent banală mi s-a părut un lucru extraordinar într-o zonă unde identitatea națională, limba și cultura românească au fost greu încercate de-a lungul anilor. Acolo unde a fost silită și împinsă aproape de dispariție, unde s-a dorit a fi rasă de pe pământ împreună cu vorbitorii ei, limba română a ajuns să renască la fel ca Pasărea Pheonix din propria cenușă. În Basarabia.

Faptul că peste 1000 de oameni de toate vârstele s-au înghesuit la Chișinău să dea ”Dictare la Limba Română este un eveniment care are o anumită semnificație și importanță pentru românii de peste Prut. Excelentă și lăudabilă inițiativa Direcției de Cultură a Primăriei Chișinău de a crea un astfel de eveniment cu ocazia Independenței Republicii Moldova și sărbătorii limbii române.

Din păcate, în presa din România, manifestarea de simpatie și iubire a oamenilor de la Chișinău pentru Limba română a fost trecută la știri banale, fără să i se dea prea mare atenție și importanță. Iar această lipsă de atenție, neinteres sau dezinteres cum vreți să-i ziceți, s-a manifestat evident cu toate că și la București se sărbătorea Limba română. În aceeași zi ca peste Prut, dar cu banale spectacole, fără prea mare impact și reverberații în rândurile populației. Evident, nici organizatorii de la București nu au fost prea inspirați, nu au acordat cine știe ce importanță evenimentului sau pur și simplu au avut alte preocupări, interese, neridicându-se la nivelul Limbii române.

În contrast, frații noștri de peste Prut s-au dus cu mic cu mare. De la cei care abia au învățat literele alfabetului până la oamenii oprimați, care își aduc aminte de deportările și suprimările românilor din Basarabia, de încercările de distrugere a limbii și identității românești, de către Stalin.

Pentru ei ”Dictarea la Română” a fost în primul rând un test de identitate națională, după zeci de ani în care s-a încercat uciderea limbii în care s-au născut și pe care mulți ajunseseră să o vorbească doar în șoaptă, acasă, cu familia.

Chiar dacă au existat voci care au pus interesul românilor din Chișinău pentru Limba română pe seama premiilor anunțate de Primărie, îmi place să cred și sunt convins că oamenii, în special cei mai în vârstă, nu s-au dus să dea dictare ca să câștige bani.

Cred că majoritatea basarabenilor din cei peste 1000 care au dat testul au făcut acest lucru din cu totul și cu totul alte motive, care țin de apartenența la o limbă, la o cultură națională din care fac parte. Iar notele mici obținute demonstrează cât de oprimată a fost limba română, zeci de ani, de către invadatorii sovietici, dar care totuși s-a păstrat și a renăscut miraculos.

Importanța păstrării și învățării Limbii române pentru basarabeni a fost egală cu supraviețuirea lor ca neam, în timp.

De aceea cred că evenimentul de la Chișinău a fost o adevărată sărbătoare pentru românii de acolo, scoțând în relief un puternic sentiment de mândrie națională.

De mai mulți ani, tinerii basarabeni au posibilitatea să învețe la universitățile din cele mai puternice centre studențești ale României. Mulți lucrează aici în timpul studiilor sau după terminarea lor. Alții au ales să se întoarcă acasă și lucrează în Republica Moldova și chiar în țări din Uniunea Europeană. Despre studenții basarabeni am auzit foarte multe vorbe bune, că sunt mult mai bine pregătiți, în special la Limba română, decât colegii lor născuți și educați în România.

”Dictarea” de la Chișinău s-a produs în aceeași săptămână când în liceele românești se dădea Bacalaureatul. A doua sesiune cu cei neadmiși la prima sesiune și cu cei picați din anii trecuți. Cei care s-au mai înscris la Bacalaureat, că mulți au renunțat, considerând această etapă educațională din viața lor neimportantă. Văzând știrile la televizor sau citind în presa scrisă, nu poți să nu te minunezi de mentalitatea și prostia multor tineri români care fac parte din viitorul ”luminos” al scumpei noastre patrii.

Pentru aceștia proba Bacului la Română fost doar un prilej de etalare a lipsei de educație, de bun simț, de analfabetism, de exprimare scrisă și orală, în limba națională, incalificabile.

De pocire, de distrugere a Limbii române. Iar acest proces de sfidare, de batjocorire a Limbii române durează de peste 20 de ani și se manifestă tot mai pregnant. Este îngrijorător.

Batjocorirea limbii române se întâmplă zilnic în România, începând de la demnitarii din fruntea țării, care o umilesc pe toate canalele de televiziune, în toate mediile, cu toate ocaziile posibile și imposibile, pentru ei limba națională fiind doar un instrument de manipulare a restului populației.

Batjocorirea Limbii române de către români este o permanență în presa zilelor noastre, comisă voluntar și involuntar, de către jurnaliști și pseudojurnaliști. Rigoarea care se manifesta odată în presă privind folosirea corectă a Limbii române a dispărut cu desăvârșire.

Cadrele didactice de orice fel de specialitate, profesorii de Limba română mai ales, nu mai dau aceeași importanță acestei materii, educând elevii să învețe corect și să respecte limba națională. E adevărat și faptul că mulți dintre profesori și învățători au ei înșiși mari probleme de exprimare, fiind în imposibilitatea de a-i învăța corect Limba română pe copii.

De aceea, comparând realitatea din România cu cea din Republica Moldova, mi se pare cu atât mai laudativ faptul că basarabenii s-au prezentat la ”Dictare la Română”. Exemplul ar putea fi luat și dezvoltat și de către edilii, ministerele, inspectoratele, școlile sau alte instituții din România.

V-ați imagina ce ar scrie parlamentarii la Dictare, guvernanții, plagiatorii, ce ar scrie celebrii autori ai citatelor ”Iarna nu-i ca vara!” și ”Fă, Doino!”?

Cred că toți facem greșeli la Limba română, de scris, de vorbit, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să le corectăm. Dimpotrivă, trebuie să acordăm respectul și importanța cuvenite Limbii române.

Ce ar fi dacă la începutul noului an școlar, pe 15 septembrie, edilii, oamenii politici sau alți demnitari cu pretenții de personalități, în loc de discursurile chinuite din limba de lemn, să evidențieze, să acorde o importanță primordială Limbii române, identității naționale și culturale?

Autor:  Paul Stan-CULTURA, arză-o-ar focul

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press