Petroliștii avertizează Guvernul că în maximum 10 ani România nu va mai scoate niciun baril de țiței dacă nu se relaxează politica fiscală pentru companiile care extrag hidrocarburi. “Dacă redevențele se măresc, consecințele vor fi catastrofale pentru industrie pentru că un nivel mărit al redevențelor nu înseamnă altceva decât scurtarea vieții de exploatare a unui zăcământ”, a declarat Artur Stratan, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA). Potrivit acestuia, închiderea unui zăcământ ar trebui să reprezinte și o catastrofă pentru Guvern pentru că, în clipa în care un zăcământ nu mai produce deja, nu se mai produc taxe la bugetul de stat.
“Se pierd și taxa pe profit și cash flow-ul din TVA, redevențele, plus celelalte taxe adiționale”, a spus Stratan. Acesta susține că noua lege a redevențelor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, în condițiile în care până la finalul anului, tehnic, nu se mai pot face demersurile necesare în acest sens.
În prezent, companiile petroliere plătesc o redevență între 3,5% și 13% din producție, în funcție de mărimea zăcământului. Aceste niveluri au fost stabilite în anul 2004, la privatizarea Petrom, fiind valabile timp de 10 ani, respectiv până la finele 2014, când Executivul trebuia să le modifice. Însă, în decembrie 2014, premierul Victor Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevențe petroliere prin faptul că nu pot fi operate modificări „peste noapte”, deși Executivul a început de peste un an discuțiile pe această temă cu firmele petroliere. Acum fix două luni de zile, șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duțu, declara că noul sistem va cuprinde redevențele, dar și un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de extracție la petrol și gaze, precum și o serie de deduceri pentru investițiile realizate pe acest segment.
Negocierile petroliștilor cu Guvernul pe marginea noilor niveluri ale redevențelor sunt în prezent înghețate, mai ales după ce noul Cod Fiscal a amânat pentru un an de zile eliminarea taxei pe stâlp și supraacciza la carburant. Companiile din industria petrolului susțin că nu vor să fie pușculița bugetară a Guvernului. Acestea cer și eliminarea taxei de 0,5% pe veniturile obținute din țiței și de 60% pentru profiturile obținute din liberalizarea pieței gazelor. „Dacă lucrurile rămân așa cum sunt astăzi, România nu va putea produce din zăcămintele pe care le are mai mult de 10 ani de acum înainte”, a spus Stratan la Digi24.
În 2015, investițiile în sectorul petrolier au scăzut din pricina prăbușirii cotațiilor internaționale ale barilului. Dacă în urmă cu un an, un baril era tranzacționat cu 110 dolari, azi acesta se învârte în jurul valorii de 50 de dolari.
Lipsa de investiții și lipsa unei legi a redevențelor dăunează grav industriei autohtone a petrolului. Conform unor surse din piață, citate de Cotidianul.ro, România a ratat prezența unor producători mondiali, precum ConocoPhillips, Hupecol sau TransAtlantic Petroleum. Cu gigantul ConocoPhillips s-au purtat discuții, dar lipsa de predictibilitate i-a făcut să dea înapoi. Americanii de la Hupecol, compania cu sediul la Huston, Texas, a mers în Croația, iar TransAtlantic Petroleum mai amână intrarea în România, concentrându-se pe piețele din Turcia și Bulgaria. Este bine cunoscut faptul că sectorul de explorare și exploatare a hidrocarburilor implică investiții uriașe, de ordinul milioanelelor de dolari. Au trecut aproape nouă luni din acest an și niciun partid politic, fie el la putere, fie în opoziție, nu a luat în discuție revizuirea redevențelor.
Statul român a colectat anul trecut redevențe în valoare de 1,34 de miliarde de lei (302 milioane de euro), cu 10% mai mult decât în 2013, creșterea fiind susținută mai ales de scumpirea producției interne de gaze naturale ca urmare a aplicării calendarului de liberalizare. Cea mai mare parte a sumelor colectate de stat sub formă de redevențe vine din producția de petrol și gaze, cei mai importanți plătitori fiind Petrom și Romgaz. Redevențele petroliere se calculează ca procent din valoarea producției, astfel că valoarea acestora este dependentă de evoluția prețului la petrol și gaze. Așa se face că în 2015 trebuie să ne așteptăm la o valoare mult mai mică a colectării. România are în acest moment 240 de zăcăminte de țiței, iar 90% dintre acestea sunt mai vechi de 40 de ani.
Publicat de romaniabreakingnews.ro