ROMÂNIA BREAKING NEWS

"Așa-zisa societate civilă este controlată de interese care n-au nicio legătură cu România!" – Prof. dr. Radu Baltasiu

 

„Domnule profesor, ați dat publicității un studiu deosebit de important privind harta mentală a tinerilor basarabeni care învață în țară. Cum v-a venit ideea acestui studiu?”

„Ideea studiului a venit din necesitatea reluării unei analize aprofundate a chestiunii tinerilor basarabeni – pentru că ultima cercetare serioasă a fost făcută în anul 2002 de un consorțiu de institute de cercetare, universități, la comanda unor ministere. Erau pe atunci Ministerul Informațiilor, Ministerul Afacerilor Externe și al treilea, Ministerul Educației. De data asta, ministerele ca atare au fost mai puțin interesate, dar structuri din cadrul lor au simțit nevoia continuării analizei, și ca reacție la cele 2-3 studii făcute anii trecuți. Conform acelor studii, ar fi reieșit fie că basarabenii nu învață, fie că nici nu există ca atare – ei erau numiți moldoveni în analizele respective -, ba mai mult, societatea românească este dezinteresată de ei și multe alte ciudățenii de acest gen.”

Vorbim de niște structuri care propovăduiesc “moldovenismul” ca entitate separată?

Da, din nefericire, după cum v-am spus, așa-zisa societate civilă la noi este controlată de interese care n-au legătură cu România, cu românescul, dar nici nu stau locului, nu numai că nu au legătură, țin morțiș să arate că românescul este tot mai mic, că România este tot mai mică, după ce că și-așa ea este mai mică decât a fost la 1918. Analizele respective arătau că nici nu există basarabeni, ci doar moldoveni, în consecință, moldoveni în sensul străini de România, nu în sensul de moldoveni cum ar fi oltenii sau ardelenii.

…Moldova aceea în varianta sovietică?

Așa vorbeau studiile respective. Sigur, dintr-o perspectivă europeană, întrucât oamenii au suficientă viclenie pentru a se acoperi cu o haină ideologic dezirabilă.

Care erau concluziile și direcțiile propuse în urma studiului întocmit de ei?

Bursele nu își mai au rostul – asta era una dintre concluzii -, apoi că studenții basarabeni nu învață, că statul român ar trebui să aibă alte priorități… Ba mai este o instituție de cercetare apărută relativ recent, Geopol, dacă nu mă înșel – a scris și cotidianul.ro despre ea. Am numărat cuvintele; o singură dată se folosește cuvântul Basarabia – basarabean, în rest numai moldovean, moldovenesc. Sigur, în context europenist, adică românii se apropie mai mult de Europa dacă renunță la Moldova, la Basarabia.

Care sunt rezultatele acestui studiu, ce ne indică el? Ce am constatat și ce avem de făcut?

Noi am constatat că, pentru peste 70% dintre studenții basarabeni, România și românescul le aparțin, Basarabia este pământ românesc, și România este „a noastră”. Asta înseamnă că ei se percep ființând în cadrul spațiului românesc. În același timp, ei realizează că România este într-un moment de mare slăbiciune și plasează într-un context al dezideratului ideea de românesc. Pentru că, prioritar pentru ei, imediat după asta este munca în Uniunea Europeană. Deci peste 64% dintre ei consideră că prioritatea zilei de mâine este să muncească în Uniunea Europeană, iar România din acest punct de vedere este o trambulină. Avem de-a face aici cu o mare dramă, pentru că ei simt nevoia de românesc, dar în același timp nu se pot realiza decât ca individualități în exteriorul României, respectiv în Uniunea Europeană. Și aici sunt multe lucruri de făcut și de discutat. Sunt aproximativ 45% pentru care prioritatea zilei de mâine este unirea. Ei realizează că nu poți să faci unirea imediat așa cum e România astăzi, așa cum e Republica Moldova astăzi, așa cum e contextul european în care România a fost sau este încă cvasi-absentă ca o voce credibilă.

Apropo de studiile de la care am plecat, 60% dintre cei intervievați au fost de acord cu faptul că bursa contribuie la apropierea dintre cele două maluri ale Prutului, deci nici vorbă despre poveștile că bursa reprezintă o pierdere de vreme, în condițiile în care numai 30% dintre studenți nu se simt identitari, atrași de spațiul românesc. Eu zic că este un rezultat destul de bun, mai ales în condițiile în care corelăm discuțiile pe care le-am avut la rectorate, și am vorbit la toate universitățile mari din țară. Fără excepție, rectorii de acolo ne-au mărturisit că studenții basarabeni, acolo unde există, sunt între primii 10 în facultățile respective.

Există și un pericol aici, al manipulării conștiințelor acestor tineri, prin ceea ce înseamnă o parte a instituțiilor noastre de învățământ în condițiile în care ele sunt penetrate de niște indivizi care fac parte dintr-o așa-zisă societate civilă de structură globalistă…

Învățământul românesc a abandonat misiunea românească. Și asta chiar înainte de a ni se aproba nenorocirea asta numită Bologna, care fracturează sistemul de învățământ exact când studentul se maturizează emoțional. Această problemă ar trebui discutată răspicat și pusă pe tapet, pentru că noi o să avem mult de tras de pe urma acestui proces care birocratizează, transformă într-un business învățământul, inclusiv pe cel de la stat. Din cauză că din punct de vedere politic s-a abandonat ideea de misiune a spațiului românesc pe care ar trebui să o aibă învățământul, atunci învățământul funcționează inerțial și la modă este ideologia integrării în Uniunea Europeană. Ideea este că acești tineri din Basarabia nu prea au ce învăța din punct de vedere identitar.

Ei vin aici și îmbracă o cămașă ideologică mai degrabă, care nu prea le folosește nici din punctul de vedere al competențelor, cu excepția universităților cu profil tehnic, de medicină, de biologie, eventual și de arhitectură, unde musai trebuie să înveți ceva, că altfel nu se „învârte șurubul, cade casa, nu înțelege animalul…”. La științele sociale este o mare problemă, pentru că ei învață o ideologie integraționistă, în care nici vârfurile europene nu mai cred, nici școlile germane, nici cele franceze – știți foarte bine că discuția despre multiculturalism este falimentară în Europa Occidentală, mai ales de când cu criza în care 40% dintre tineri în general în Europa sunt șomeri. Deci iată că ideologia aceasta pur și simplu, în sine, nu are nici măcar valoare economică. Iar ei vin în facultățile de la noi și sunt oarecum îmbrăcați în această haină care nu le furnizează prea multe competențe.

Nu există riscul să le și spălăm creierele cu această ocazie?

Ba chiar asta se întâmplă. Am avut lideri de organizații pe care i-am întrebat: „Uite ce frumoasă e localitatea unde sunteți, ați mers să vedeți ce se întâmplă în jur? Că aveți cetăți, aveți muzee, aveți țărani, gospodării…”. Și mi-au zis că nu. Pe de altă parte – ca să zic așa -, au și un limbaj foarte cosmopolit, asta prind foarte repede.

Ce ar fi de făcut? Care ar fi pașii de urmat la această oră, pe această temă, de către „politichia” românească?

Ar trebui inițiată sau revitalizată structura tutoriatului. Ei practic, săracii, nu știu unde e gara, care e troleibuzul care îi duce la cămin și care e administratorul pe care trebui să îl caute, și când, pentru a-și lua cheile, dacă tot primesc bursa. Ei se ajută între ei printr-un program „Adoptă un boboc! „, dar structurile instituționale sunt cvasiinexistente, cu excepția cazului în care decanii sau rectorii sunt de bun-simț și doritori să ajute și dau telefoane „pe picior” ca să rezolve problema. Nu mai vorbim de tururi ale spațiului românesc, ale marilor cuceriri culturale, care ar reprezenta un alt pas spre integrare. Apoi legătura cu structurile de plasare de forță de muncă, bursa nu le ajunge pentru a trăi, nivelul de trai în Basarabia este cum este și-atunci sunt nevoiți să se angajeze, dar pentru că sunt – paradoxal – considerați studenți străini de către statul român, nu se bucură de niciun privilegiu birocratic legat de angajare. Și-atunci toate se sparg în capul angajatorului, care fie îi angajează „la negru” cu salariu de mizerie, fie durează foarte mult cu actele trimise și aprobate la București. …. E nevoie de o piață regională a muncii – de ce nu, în comun cu Basarabia? -, de o integrare a Poștei, a CFR – ecartamentele -, a curentului electric… Trebuie făcut ceva! Noi dăm doar burse. Tot e bine, ce să zic?

La noi trebuie recuperată ideea de misiune către spațiul românesc. Nu este clar ce ne dorim acum, îi pregătim pentru economia de piață, pentru integrare, numai pentru România nu avem aplecare.

Avem cu cine pleca la „luptă”?

Da, atâta timp, iată, cât purtăm această discuție și dacă va exista voința politică să fie lăsați „meseriașii” în pace să-și facă treaba și se va renunța la lingușitori, atunci vom avea un început!

Leave A Reply