ROMÂNIA BREAKING NEWS

Aromânii și meglenoromânii, „popor constitutiv al Macedoniei”, pe agenda discuțiilor dintre MAE Român și Macedonean

SHARE
, / 2001 0
Aromânii și meglenoromânii, „popor constitutiv al Macedoniei”, pe agenda discuțiilor dintre MAE Român și Macedonean
Bogdan Aurescu

Bogdan Aurescu

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, 15 iunie 2015, o întâlnire cu omologul său macedonean, Nikola Poposki, în marja reuniunii ministeriale a Inițiativei Central Europene (Ohrid, Republica Macedonia).

Cei doi oficiali au făcut o analiză sintetică a stadiului relației bilaterale, pe palier politico-diplomatic, cultural și economic, dar și a perspectivelor de integrare europeană și euro-atlantică ale Republicii Macedonia.

În legătură cu situația din Republica Macedonia, ministrul român al afacerilor externe a apreciat rezultatul negocierilor inter-macedonene, derulate cu sprijinul UE si al SUA, care au dus la Acordul politic din 2 iunie 2015, și a subliniat importanta angajamentului politic al tuturor forțelor politice macedonene pentru punerea sa în practică.

Cu referire la situația aromânilor și meglenoromânilor, care sunt menționați ca popor constitutiv în Constituția Republicii Macedonia, ministrul român de externe a subliniat importanța unor demersuri comune pentru protejarea dialectului megleno-român, astfel încât să se evite dispariția sa. De asemenea, a reamintit importanța identificării de soluții pentru problema proprietăților comunității aromâne din Macedonia.

Dezvoltarea colaborării dintre ministerele afacerilor externe din cele două țări a fost un alt subiect de discuție. Partea română și-a exprimat disponibilitatea de a transfera expertiză către instituțiile macedonene implicate în pregătirea reformelor pro-europene. În acest sens, între cele două instituții există deja Memorandumul de Cooperare în domeniul integrării europene și euro-atlantice (semnat în anul 2011), cu oportunități de colaborare și pe linia Ministerelor Justiției, Culturii, Apărării, Afacerilor Interne, Fondurilor Europene.

Cei doi miniștri au căzut de acord, la propunerea ministrului român, asupra convenirii unui plan de consultări între cele două ministere de externe, cu accent pe afacerile europene și aspectele de securitate. De asemenea, a adresat omologului macedonean invitația de a vizita România, acceptată cu plăcere de ministrul Poposki.

Totodată, cei doi oficiali au căzut de acord că în plan economic există certe interese comune, ministrul român subliniind necesitatea de a stimula schimburile și investițiile prin crearea unei Comisii Mixte Economice și organizarea unui Forum al oamenilor de afaceri.

La rândul său, ministrul Nikola Poposki a mulțumit omologului său român pentru susținerea constantă oferită de țara noastră parcursului european și euro-atlantic ale Republicii Macedonia.

Sursa:  mae.ro prin  romaniabreakingnews.ro

Meglenoromânii sunt una din cele patru ramuri de români. Meglenoromânii (numiți și megleniți sau vlași) sunt o populație care trăiește ca minoritate naționalănerecunoscută ca atare de statul grec, în câteva sate din regiunea Meglen din nordul Greciei, numărul lor fiind estimat la 12.000 – 20.000 de oameni.

Ei vorbesc olimbă romanică numită limba meglenoromână. Încă din trecut, numărul lor a început să scadă constant din cauza presiunilor făcute de către greci. Numele de român s-a pierdut în timp, fiind înlocuit cu denumirea de „vlasi”, iar termenul de meglenoromâni a fost dat de cei care le-au studiat limba și obiceiurile, avându-se în vedere și regiunea în apropierea căreia locuiesc. Este interesant că spre deosebire de alte populații romanizate din est (numite în mod generic vlahi), ei nu se numesc pe ei înșiși cu un nume derivat de la romanus, ci folosesc numai numele vlași. Ei au locuit la nord de Salonic, în regiunea Meglen, în turcește Caragiova, la vest de râul Vardar. Erau așezați într-un orășel, Nânta și zece sate: Lunguța, Birislav, Huma, Oșani, Liumnița, Cupa, Țârnarcea, dintre care trei comune cu români bulgarizați: Barovița, Coinsco și Sirminina. Regiunea propriu zisă, Meglen, se află mai spre răsărit de teritoriul locuit de ei, întinzându-se de la Vodena spre nord est până la comunele Lunguța și Birislav. Datele precise istorice asupra trecutului meglenoromânilor lipsesc și numai cu ajutorul studierii limbii se poate dezlega, în parte, trecutul lor.

Așezările meglenoromâne din Grecia și Republica Macedonia

Începând cu anul 1913 cea mai mare parte a localităților meglenoromâne sunt situate în Grecia. Localitățile nordice se află in componența fostei republici iugoslave Macedonia.

Sursa: ro.wikipedia.org/wiki/Meglenoromani

Erou român omagiat în imnul de Stat al Macedoniei – Pitu Guli

Citește:Asemeni eroilor de la Termopile, dar necunoscut românilor. Povestea românului Pitu Guli, eroul omagiat în imnul de Stat al Macedoniei

Important de știut despre …

Principalele obiective religioase și culturale care au aparținut comunităților românești din Sudul Dunării, și care au fost achiziționate sau construite de domnitori români, de Statul Român sau de comunitățile românești din țările balcanice.

Acest inventar este alcătuit pe baza mărturiilor scrise, iar proprietățile pot fi revendicate pe cale juridică sau politică de către proprietarii de drept ai acestora. Documentarul are la bază datele existente în arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte, precum și cercetările efectuate de Asociația “Astra Română” din Timișoara.

Vă prezentăm mai jos datele pe care le socotim utile pentru valorificarea lor în interes național românesc

Așezăminte culturale și religioase românești

MACEDONIA

  1. Bitola-Monastir, biserică românească, târnosită la 10 mai 1905, subvenționată de Statul Român până în 1916. În 1946 la biserica din Bitola păstorea părintele Stoica din București; întrucât a făcut o vizită călugărilor de la mânăstirea din Gopeș, a fost expulzat în 1946, sub pretextul că a încălcat legile țării, vizitând o mănăstire fără autorizație.

Intervenția ambasadorului Tudor Vianu, de la Ambasada României de la Belgrad pe lângă Ministerul de Externe al Yugoslaviei pentru a se anula decizia sus menționată nu a avut nici un succes.

  1. Cimitir românesc Bitola, cu capelă, înființat în 1903 cu banii Guvernului României, subvenționat până în 1916 de Statul Român.

Terenul intravilan a fost cumpărat în 1903, la cererea Primului Ministru Ion I.C. Brătianu pentru înhumarea lui, Apostol Mărgărit, primul inspector general al școlilor românești din Macedonia.

  1. Liceul românesc cu internat Bitola-Monastir, înființat în 1880, subvenționat de Statul Român până în 1916.
  2. Școala normală profesională românească de fete cu internat Bitola-Monastir, înființată în 1899 de localinici aromâni, întreținută de Statul Român până în 1916.
  3. Biserica Sf. Dimitrie din Bitola-Monastir, zidită de comunitatea aromână la 1830.
  4. Mânăstirea Gopes (Gopiște), cu biserica Schimbarea la Față, zidită de comunitatea aromânească în secolul al XIX-lea, subvenționată de Statul Român până în 1916, pictată de Maria Erca, cu inscripție în limba română.
  5. Crușevo-biserica Sf. Ioan Botezătorul, construită cu banii Statului Român la 1896 și subvenționată până în anul 1938.
  6. Cimitirul românesc din Magrovo, înființat cu sprijinul financiar al României în 1906 și dezafectat de sârbi în 1912

Sursa:  dacoromania-alba.ro

Publicat de România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnews.ro

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press