Alexandr Palii: „Dialogul Ucraina-UE, afectat de apucăturile post-sovietice ale puterii de la Kiev”

Analistul politic ucrainean Alexandr Palii considera ca “societatea ucraineană, slăbită de regimul sovietic și de dezamăgirile post-sovietice, nu a putut preveni instaurarea la guvernare a unor elite cu apucături și valori post-sovietice”

Pe 25 februarie, la Bruxelles, are loc summit-ul Ucraina – Uniunea Europeană. Reuniunea este așteptată atât de Ucraina, cât și de UE, pentru că ambele părți mai au la dispoziție doar acest an pentru a clarifica situația privind semnarea Acordului de asociere. Anul curent este mai favorabil pentru a duce la bun sfârșit acest proiect, întrucât la anul în UE vor avea loc alegeri, iar în 2015 și Ucraina va fi cuprinsă de febra electorală prezidențială. UE a avertizat puterea de la Kiev că mai are luni numărate până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde se prevede perspectiva semnării acestui document important, care a fost parafat deja în luna martie 2012. Expertul politic ucrainean Alexandr Palii, candidat în științe politice, a declarat, în exclusivitate pentru Karadeniz-Press, că la ora actuală puterea politică și cetățenii de rând trăiesc în două lumi paralele. Primii vor să se apropie de UE fără să renunțe la deprinderile post-sovietice, caracterizate de corupție, netransparență și lipsa valorilor democratice, în timp ce societatea a obosit să mai aștepte reformele și devine tot mai revoltată.
I:Care este stadiul dialogului Ucraina – UE în ajunul desfășurării summit-ului bilateral de la Bruxelles și care va fi agenda discuțiilor?
R:Tema de bază în dialogul pe care Uniunea Europeană îl are cu Ucraina este democrația, ceea ce confirmă existența unor grave probleme la acest capitol. Relațiile dintre Ucraina și UE pot fi caracterizate, pe de o parte, ca fiind dominate de un șir de interese comune în diverse domenii, începând cu securitatea și terminând cu problema energetică. Pe de altă parte, dialogul este marcat și de caracterul și identitatea țării. Societatea ucraineană, slăbită de regimul sovietic și de dezamăgirile post-sovietice, nu a putut preveni instaurarea la guvernare a unor elite cu apucături și valori post-sovietice. În esență, există o contradicție enormă dintre societate și cei de la conducerea Ucrainei, care lasă o amprentă asupra relațiilor dintre Ucraina și UE.
I:Comisia Europeană a avertizat că noiembrie 2013 (data desfășurării summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius) este termenul limită până când Ucraina trebuie să se pregătească pentru semnarea Acordului de asociere cu UE. Vor reuși autoritățile ucrainene să îndeplinească tote cerințele stabilite până atunci?
R:Termenii sunt destul de realiști. Dacă noi considerăm Uniunea Europeană o prioritate, atunci încadrarea în acest termen nu va fi o problemă, mai ales că pentru niște decizii în probleme-cheie nu este nevoie atât de timp, cât de voința autorităților. Cum se va comporta puterea? Este foarte greu de presupus. Au fost câteva declarații ale președintelui și prim-ministrului, potrivit cărora trebuie să fie identificată o soluție pentru a rezolva „problema provizorie” legată de ex-premierul Iulia Timoșenko.
I:Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, l-a asigurat pe comisarul european Stefan Fule că este pregătit să facă unele compromisuri pentru semnarea Acordului de asociere în 2013. La ce s-a referit președintele, dacă deocamdată nu se vorbește despre eliberarea Iuliei Timoșenko, subiect asupra căruia insistă UE?
R:Cred că într-adevăr este vorba despre cazul Timoșenko. Autoritățile de la Kiev pot fi interesate să scape de acest subiect fie permițându-i Iuliei Timoșenko să fie „tratată” peste hotare, fie să o elibereze condiționat, fără dreptul de a părăsi țara. Cei de la conducere ar putea face acest pas pentru ca, pe de o parte, să scape de insistențele UE, iar pe de altă parte să o izoleze pe Timoșenko astfel încât să nu poată influența politica internă.
I:La summit-ul Parteneriatului Estic din Vilnius Ucraina va trebui să raporteze despre progresele în domeniul perfecționării legislației electorale, înlăturarea deficiențelor de la precedentele alegeri parlamentare și realizarea reformei în domeniul justiției. Cum arată situația în aceste domenii la ora actuală?
R:În Ucraina a fost introdus sistemul electoral mixt – o jumătate din componența parlamentului este aleasă pe liste de partid, iar altă jumătate în circumscripții uninominale. Problema este că în circumscripțiile uninominale parlamentarii se aleg dintr-un singur tur. Adică pentru victorie este nevoie de o majoritate relativă care poate constitui 20% sau 30%. Acest sistem a favorizat falsificările, manipulările și intrigile legate de înaintarea „candidaților tehnici”. Sistemul judiciar din Ucraina este extrem de corupt și dependent de putere. Justiția nu se bucură de nicio autoritate în rândul populației. O altă reformă destul de necesară Ucrainei este demonopolizarea economică și liberalizarea activității economice.
I:Până în luna noiembrie 2013 puterea de la Kiev va trebui să se asigure de susținerea țărilor europene, care vor trebui să ratifice Acordul se asociere cu Ucraina în parlamentele naționale. Care sunt statele care susțin integrarea europeană a Ucrainei și care sunt cele care se opun?
R:Nu este corect să vorbim despre cei care se opun vehement. Îi putem numi sceptici. Principalii noștri lobbyști sunt țările din Estul și Nordul Europei. Comunitatea europeană înțelege care au fost condițiile de supraviețuire a Ucrainei în perioada sovietică, chiar dacă situația din țara noastră a fost mult mai gravă decât în orice alt stat din Estul Europei. Imperiul sovietic vedea în Ucraina independentă un mare dușman.
I:Ce va însemna pentru Ucraina și cetățenii ucraineni semnarea Acordului de asociere cu UE?
R:Cetățenii înțeleg că asocierea nu înseamnă calitatea de membru, dar mai degrabă calea spre integrare. Cel mai principal rezultat pentru ucraineni va fi diversificarea relațiilor comerciale cu UE și posibilitatea de a circula liber. Piața UE este foarte importantă pentru Ucraina, pentru că este mare și îi oferă posibilitatea să-și întărească poziția pe piața mondială a muncii. Pe de altă parte, UE la fel este interesată de colaborarea cu Ucraina, mai ales că ucrainenii care învață și lucrează în Europa sunt ascultători, muncesc cinstit și nu sunt implicați în activități teroriste sau criminale.
I:Mass-media ucraineană consideră că președintele Viktor Ianukovici este uneori confuz, pentru că valorile și principiile Uniunii Europene i-ar fi neînțelese, în timp ce Uniunea Vamală îi este mai apropiată. Este Ucraina capabilă să facă o alegere fermă, fără să privească în urmă?
R:Ucraina poate să facă această alegere, problema ține însă de putere. Dar orice conducere este provizorie.
I:Recent, parlamentarii ucraineni au votat cu dificultate Declarația de susținere a aspirațiilor de integrare europeană a Ucrainei din cauza diferitelor disensiuni. Puterea și opoziția înțeleg diferit cursul de integrare europeană?
R:În general, și unii și alții realizează ce înseamnă integrarea europeană. Cei aflați la putere vor însă să ia după ei și apucăturile lor post-sovietice.
I:Pe 25 februarie, în ziua desfășurării summit-ului bilateral la Bruxelles, se împlinesc și trei ani de președinție ai lui Viktor Ianukovici. Cum se pot caracteriza acești ani?
R:Este un timp pierdut în zadar pentru Ucraina. Reforme nu au avut loc, a înflorit monopolul politic și economic, societatea este presată de corupție, iar aceste presiuni devin din ce în ce mai mari. În anumite aspecte, politica actualei puteri este orientată împotriva identității ucrainene –un lucru ieșit din comun pentru orice țară. Una din puținele realizări reale ale actualei conduceri este diversificarea surselor de energie.
Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru KARADENIZ-PRESS.

karadeniz-press.ro