ROMÂNIA BREAKING NEWS

AGITATIE MARE IN JURUL SARMIZEGETUSEI. SE FOLOSESTE TEHNOLOGIE DE VARF, DAR SE PASTREAZA SECRETELE. ORASUL SECRET DE SUB SARMIZEGETUSA? BBC ȘI DISCOVERY, SCANEAZĂ SARMIZEGETUSA ASCUNSĂ! MINISTRUL CULTURII, SE AGITA SI…

SHARE
, / 843 0

AGITATIE MARE IN JURUL SARMIZEGETUSEI. SE FOLOSESTE TEHNOLOGIE DE VARF, DAR SE PASTREAZA SECRETELE. ORASUL SECRET DE SUB SARMIZEGETUSA? BBC ȘI DISCOVERY, SCANEAZĂ SARMIZEGETUSA ASCUNSĂ! MINISTRUL CULTURII, SE AGITA SI
Asa ne-am batut mereu joc de istoria noastra. Iar (vezi finalul) cand avem si noi un ministru mai cu motz, ii dam imediat la gioale….
SARMIZEGETUSA. AGITATIE MARE IN JURUL SARMIZEGETUSEI. SE FOLOSESTE TEHNOLOGIE DE VARF, DAR SE PASTREAZA SECRETELE. ORASUL SECRET DE SUB SARMIZEGETUSA? BBC ȘI DISCOVERY, SCANEAZĂ SARMIZEGETUSA ASCUNSĂ! MINISTRUL CULTURII, SE AGITA SI EL. CE SA FIE TOTUSI?
Acest articol apartine blogului Romania megalitica
In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacicede la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidentafaptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic,un ansamblu militaro – civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.
Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice.
Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.
In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor,numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia,
respectiv 15 bratari dacice de aur.
Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistoricenecunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradisteas-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.
Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.
Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“,
ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.
Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezintaincintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza.Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.
„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, eimpanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.
Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori
Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO.Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori.
Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial.
„Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“,
este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza?
Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?
Sursa:
marea enciclopedie a geto dacilor GOANA DUPA AURUL SARMISEGETUSEI.COMORILE DACICE SUNT FURATE CU HARTILE STATULUI ROMAN
Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliții și o tehnologie numită LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică. Așa a descoperit o echipă de la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale construcților romane. Rezultatele suntspectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să păstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor primi o copie a hărții obținute astfel doar dupădifuzarea documentarului, la sfârșitul verii.
Filmările pentru coproducția BBC – Discovery Channel s-au derulat și la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite producătorilor de o scanare din satelit.
BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman și despre cumtehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi situri arheologice romane. Filmările la documentar au început în martie și, de cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu și a filmat în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în urma a două războaie grele:
“BBC e aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman și despre cum tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot imperiul. În România, și în special, în această parte a României, există o moștenire culturală foarte bogată și suntem foarte interesați să descoperim urmele romane”,
spune Louise Bray, producătorul documentarului. Coproducția BBC-Discovery va avea 90 de minute și este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările efective au început de-abia în luna martie. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus, în Munții Orăștiei, iar partea interesantă apare în documentele la care deocamdată are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de secretoși pe toată durata vizitei lor și au preferat să oprească filmările de îndată de ziariștii români au ajuns în zonă.
Contractul de confidențialitate încheiat cu autoritățile și arheologii români i-a împiedicat și pe aceștia să dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialiștilor care au fost alături de echipa de filmare e relevant:
“Sigur că acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru că această colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune superprofesionistă, care dă informație curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă șansa să avem și rezultatele investigațiilor făcute cu noua tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. Și, din punct de vedere științific, asta va fi un pas mare înainte”,
a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul șantierului arheologic de laSarmizegetusa Regia.
Cu laserul prin istorie
Producătoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog și pasionată de istoria veche. Pe teren, la cetățile dacice, a însoțit-o chiar șeful de șantier de pe sit, profesorul universitardr. Gelu Florea, cea mai autorizată sursă în ceea ce privește Sarmizegetusa Regia. Toți românii trebuie să aștepte însă difuzarea coproducției pentru detalii. Cert este că ziariștii britanici au folosit sateliții postului pentru a “scana” teritoriul fostului imperiu în căutarea de situri care nu și-au spus încă ultimul cuvânt. “Ceva” a atras atenția lor către Sarmizegetusa Regia și nu către ruinele romane de la Ulpia Traiana.
Louise Bray, producătoarea documentarului, observă că bogăția Munților Orăștiei nu se rezumă la comorile arheologice, ci cuprinde atât natura, cât și oamenii.
Louise Bray a decis să includă situl din Munții Orăștiei în proiectul ei și, pentru a obține detalii interesante asupra a ceea ce pământul ascunde în zonă, a închiriat un avion pecare s-a montat echipamentul LIDAR – Light Detection and Ranging. “BBC folosește acum un tip de tehnologie numită LIDAR, în care postul a investit sume importante, și aceasta ne-a descoperit o nouă imagine, o imagine foarte largă a pădurii care înconjoară acest sit. Este o descoperire foarte interesantă, parte din ea se cunoștea dinainte, este vorba despre o structură romană de apărare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.
Descoperirea este foarte importantă pentru că este pentru prima dată când această structură poate fi observată integral, deci putem vedea marele plan al cetății pentru prima dată”. Este tot ce a dezvăluit producătoarea britanică despre descoperirea din sol apărută după ce tehnologia LIDAR a “bombardat” solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clară a ceea ce ascunde natura. Dacă echipa BBC a “decupat” din harta obținută din satelit doar o structură romană, arheologii români cred că tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: “Imediat după difuzarea filmului, din august încolo, vom primi aceste hârtii. Așteptăm să vedem imaginile și sunt convins că această nouă tehnică pune în evidență tot felul de structuri care altminteri din fotografie aeriană nu se văd. Trebuie să vă imaginați tot acest deal fără vegetație, văzut de la înălțime, ceea ce din punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult decât ce se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului”, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamnă vom ști, după ce arheologii români vor viziona imaginile, dacă descoperirea BBC schimbă teoriile în ceea ce privește istoria capitalei dacice.
Promovare pentru patrimoniu
Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaștere”:
“Era zăpadă multă și atunci nu am reușit să văd mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de ceea ce este aici. Această parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunați, timpul – uitați este o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat și suntem mulțumiți că am venit. Avem și noi în UK o mulțime de monumente, dar aici totul este inedit, situl și natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici urși și nici suprafețe atât de mari de asemenea pădure”,
spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoțită în teren de un vânător cu pușca în spate.
“Echipa de cercetare a vrut să includă Sarmizegetusa Regia în film și nu ne pare deloc rău. Am început să citim despre sit și apoi am luat legătura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat în alte trei țări: Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafață unde acum sunt 16, chiar mai multe țări. Noi am ales doar patru țări dintre acestea unde să ne filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am filmat în Iordania și, de asemenea, în Italia. România este a patra țară unde filmăm”.
Pe directorul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat, adresa BBC l-a surprins: nici că se putea promovare mai bună atât pentru monument, cât și pentru întreaga zonă protejată: “Când am văzut prima dată adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul să filmeze în cetăți am rămas plăcuți impresionați, pentru că nu ne-am așteptat ca parcul să fie promovat în acest fel, și prin folosirea unei tehnologii de vârf. Bineînțeles că ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare că îi vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar înseamnă foarte mult nu dar pentru cetățile dacice, dar și pentru Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina. Vă dați seama că prin realizarea acestui documentar se realizează o conexiune între biodiversitate, tradiție și istorie. Zona este încărcată de istorie, iar promovarea cetăților implică promovarea parcului natural a cărui valoare este de necontestat.
Arheologii români au spus demult că doar 3 la sută din vestigiile vechii capitale a Daciei au fost până acum scoase la lumină, restul rămânând ascunse sub pământ.
Tehnologia specială folosită poate oferi și specialiștilor parcului date despre biodiversitatea din zonă”; în timp ce președintele Consiliului Științific al PNG, cercetătorul Radu Stelian, care a discutat minute bune cu englezii despre minunățiile naturale din zonă, crede:
“Pe lângă siturile arheologice, până și natura de aici, care e magnifică, are și ea valențe de patrimoniu UNESCO. Europa descoperă că românii au și ei ceva interesant, că România are o cultură și o civilizație veche”.
Vestea că o televiune precum BBC filmează în cetate, a făcut turul sitului. Toți turiștii au tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba și filma la pas în pădurea din jurul incintei sacre și toți au sperat că documentarul va îmbunătăți imaginea României în lume.
Audiență de milioane
Documentarul va fi difuzat în luna august de BBC, apoi în septembrie de Discovery SUA, așa că zeci de milioane de oameni vor afla informații și vor vedea imagini din fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia:
“Noi avem o audiență estimată de 30, până la 40 de milioane de oameni în întreaga lume: în UK, America, Europa, Asia și Australia, practic peste tot în lume, deci e o ocazie minunată de a arăta lumii ce parte minunată a României este aceasta și să le dea de înțeles cât de importantă era această lume în vremea romanilor”,
crede Louise Bray. O lume despre care știu puține până și turiștii români – în lipsa unei finanțări continue și suficiente, la care se adaugă condiții de lucru primitive, arheologii au făcut puține descoperiri, dar și datele publicate nu are cine să le expună turiștilor interesați în lipsa unui ghidaj de specialitate în cetățile dacice.
Câți dintre români știu de exemplu că:
“Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are șase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci vă dați seama că e mult și de-abia acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”,
spune universitarul clujan, care așteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de București ne ajută foarte mult, este vorba de acel program multianual anunțat de Ministerul Culturii și care sperăm să-l putem pune în aplicare din această vară cel târziu, pentru patru ani și, dacă toate lucrurile merg bine, vom lucra și la Sarmizegetusa, dar și în alte centre dacice din zonă”.
Lipsei de informație i se adaugă și infrastructura deficitară, pentru că drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca fiind “bumpy”:
“Drumul către sit este plin de hârtoape și este un pic peste mâna turiștilor să vină aici. Au nevoie de o mașină 4×4, dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine aș face efortul să vin aici, dacă aș fi un turist care ar vizita România și în mod special aceasta parte a țării. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui să-i impiedice pe oameni să vină”.
Englezii chiar glumesc – cu siguranță, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.
Tehnologia LIDAR
Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecție cu ajutorul căreiase pot obține date de o acuratețe ridicată despre topografia terenului, vegetație ori diverse structuri și construcții. Potrivit specialiștilor, această tehnologie folosește trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanțele cu precizie, plus sistemul de poziționare global (GPS) și Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicată de stocare și calcul. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferențele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul și cele reflectate de suprafața topografică. Un receptor GPS montat pe avionul care transportă tehnologia înregistrează poziția continuă a acestuia.
În teren, este amplasată o stație GPS pentru a corecta diferențele, iar traiectoria de zbor să fie înregistrată extrem de precis. Sistemul IMU măsoară continuu înălțimea și accelerația avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obțin prin recepționarea impulsurilor laser într-un anumit interval de lungime de undă, cunoscut ca “banda infraroșu apropiat”.
Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorită fasciculului laser care penetrează vegetația indiferent cât este de densă. Aceeași tehnologie a fost folosită de arheologii care au descoperit orașul maiaș Caracol – în acest caz, oamenii de știință au apelat la LIDAR, adicăau folosit semnale laser care au penetrat jungla și au reflectat dinspre pământ o imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari orașe din istoria maiașă. Au fost îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul laserului, făcute în patru zile, pentru ca tehnologia să pună la dispoziția arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ce obținuseră specialiștii după un sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în arheologie, tehnologia LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui și construcțiile în terase.
BBC și Discovery scanează Sarmizegetusa ascunsă
By Laura Oană – 3 May, 2012
http://www.replicahd.ro/?p=4188
Ministrul Culturii atenționează că cetățile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO
Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a atras atenția, vineri seara, 25 mai, într-o conferință de presă, la Alba Iulia, că dacă nu se acționează cu maximă urgență,
cetățile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO.
“Riscul este foarte mare, dacă vin și văd că nu am făcut nimic”, a declarat ministrul Culturii, care a vizitat în cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus că este“ștampila, sigiliul națiunii noastre”.
“Chestiunea e gravă”, a afirmat Diaconu, care a adăugat că “arborii de acolo par mai importanți decât vestigiile”. “E de neînțeles lucrul acesta”, a adăugat demnitarul.
“Cetățile dacice sunt protejate UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. Și dacă cumva vine un control UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dacă nu facem ceva cu urgență maximă, pierdem statutul de protecție UNESCO pentru cetățile dacice”, a punctat oficialul.
Diaconu criticat ‘’suprapunerea” de orgolii personale, nesfârșite, între specialiști, administratori. ”Eterna problemă a României. Al cui e locul, obiectul, cine e șeful, cine comandă aici. Unii zic că sunt ei, alții că-s ei”, a mai spus Diaconu, care a adăugat că trebuie ‘’sparte” orgoliile.
Ministrul a afirmat că vrea să-i pună la aceeași masă pe cei din administrația publică locală, de la Consiliul Județean Hunedoara, pe specialiști și Ministerul Culturii, până va fi găsită o soluție.”Lucrurile mi se par extrem de simple și de rezolvat imediat. Adică, să înceapă să lucreze toți, fiecare pe meseria lui”, a spus acesta. “Fiecare să facă ceva și de maximă urgență”, a adăugat Diaconu, care a apreciat că “e absolut dureros ce se întâmplă acolo”. Ministrul a mai spus că va organiza peste două săptămâni și jumătate o conferință de presă la Sarmizegetusa Regia.
Oficialul a precizat că sunt fonduri, fiindcă investițiile sunt absolut minime. “Investițiile nu sunt mari, problema e a noastră – de organizare, de coordonare”, a spus acesta.
“Noi, ca stat, nu am făcut nimic, avându-le deja înscrise în UNESCO. (…). Riscul este foarte mare dacă vin și văd că nu am făcut nimic. (…). Problema se pune exact așa și cu Brâncuși. Ziceau să aducem osemintele lui Brâncuși acasă. Am zis întâi să-l merităm pe Brâncuși. Câtă vreme neglijăm total tot ce înseamnă ce a mai rămas de la Brâncuși, cele două bârne sub care s-a născut. Și alea sunt cumpărate de cineva. (…). Câtă vreme noi nu facem aici cultul Brâncuși, noi nu-l merităm pe Brâncuși. Întâi să-l merităm și după aceea promit, mă zbat, mă duc, mă lupt, orice e legal de făcut ca să vină Brâncuși acasă”, a declarat Mircea Diaconu.
Nu comentez, dar ceva se intampla!
La noi romanii, orice este posibil!
Sper ca graba, sa nu strice treaba!
Sa urmarim cu atentie!

Sursa: Romania megalitica

 

Părerea ta contează

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press