In continuare cateva cuvinte despre autorul cartii ” Transnistria – Cronica unui razboi nedeclarat ” .
Dl. Costaș Ion se naste in 1944 in satul Țarigrad , raionul DROCHIA . Bunicul sau Matei Costaș a fost deportat in Kazahstan in iunie 1941 , fiind considerat ” kulak ” adica chiabur deoarece avea 15 hectare de pamant , doua tractoare si o presa de ulei si circa 100 de oi . Bunicul Matei s-a intors in sat abia in 1952 . O soarta la fel de dura a avut si bunicul matern , Simion Tofan , deportat in Kazahstan , in localitatea Kzîl – Orda , de unde s-a intors abia in 1954 . Tatal viitorului general , Grigore Costaș , a ” luptat in Armata Română sub conducerea Mareșalului Dezrobitor Ion Antonescu ” impotriva hidrei bolsevice ” pentru eliberarea Basarabiei si Nordului Bucovinei de sub cisma sovietica ” . Tatal sau cade prizonier la bolsevici si este eliberat abia in 1948 si se intoarce in satul natal basarabean . Un an mai tarziu , tatal sau , Grigore Costaș este deporat cu sotia si cei trei copii in Siberia ” pe motiv ca erau chiaburi ” . Astfel la frageda varsta de 5 ani , viitorul general sovietic de aviatie ajunge cu parinti si cele doua surori in fiorosul lagar din Kurgan unde locuiesc intr-un bordei de pamant . Ulterior sunt transferati in Kazahstan in celebrul lagar de la Karaganda . Sunt eliberati abia in 1958 , dupa 9 ani de lagare ispasite pentru simpla vina ” ca se nascusera romani ” . Costaș Ion nu se lasa invins de viata si de sistemul sovietic . Lupta de mic , invata si recupereaza tot ce pierduse in anii copilariei arestate si inchise in lagarele sovietice . In 1967 este absolvent al Scolii Superioare de Aviatie din Harkov , devine comandant de escadrila de bombardiere IAK – 28 . Apoi studiaza la Academia Fortelor Aeriene ” Iuri Ggarin ” pe care o promoveaza cu rezultate deosebite cu ” diploma rosie ” . Acest lucru îi dă posibilitatea să aleagă noul loc de muncă .
Din motive financiare , Costaș Ion alege să lucreze în fosta Germanie de Est , lângă Cottbus , apoi într-o periferie a Berlinului . Satisfactiile profesionale se împletesc cu cele familiale : devine comandantul unui regiment de bombardiere supersonice de mare altitudine , ultraperformante, purtatore de bombe ATOMICE, tactice MIG – 25 RB dar si tatal uni baiat Alexandru , si a unei fetite , Inna .
Dupa serviciul in fosta Germanie de Est-RDG a fost avansat si a fost numit in localitatea (Ozernaia Padi,Suburbie VLADIVOSTOK) Comandant-Adjunct al Diviziei de aviatie, avioane de lupta vanatoare, Tip MIG-29, MIG23 si peste un an, a fost avansat sinumit Comandat de Divizie de Aviatie, MIG-29,MIG23,MIG-25RB – STEPI (la frontiera URSS cu Mongolia), Districtul militar Transbaical- CITA. Acesta functie a permis ulterior absolvirea Academiei Marelui Stat Major General al URSS.
Colegii de promotie au fost Gen. Djohar Dudaev – Primul Presedine a al CECENIEI si Gen.Pavel Gracev – Ministru Apararii din Rusia. Dupa destramarea URSS devine ministru de Interne al R. Moldova ( 1990- 1992 ) si ulterior ministru Apararii R. Moldova ( dupa 1992 ) , generalul Costaș Ion , in ciuda dificultatilor si presiunii timpului ( a trebuit sa pregateasca in doua luni de zile o armata de voluntari ) a reusit sa se opuna cu relativ succes teribilei Armate a 14-a pentru ca lucrase acolo isi cunostea fostii colegi , conceptia si mijloacele de lupta ale acestora , etc .
Generalul Costas Ion povesteste toata desfasurarea razboiului ca un participant direct , intr-un stil alert de ” roman – politist ” si nu ca un istoric . Costas Ion se dovedeste si un bun cunoscator si atent observator al societatii sovietice si moldovenesti de la sfarsitul anilor ‘ 80 si inceputul anilor ‘ 90 . In ciuda faptului ca si-a petrecut 9 ani din copilarie , generalul Costas Ion analizeaza totul fara ura , fara patima , cu obiectivitatea rece si impartiala a unui comandant militar chiar si atunci cand isi pune intrebari despre fostii colaboratori ai KGB -ului din Chisinau , iar acolo unde nu are certitudini 100 % verificabile , nu se lanseaza in speculatii fara acoperire ca atatia altii .
Cartea ” Transnistria – Cronica unui razboi ” nedeclarat ” este o carte – document ce contine in filele sale nu doar marturii , evenimente memorabile precum arestarea de catre luptatorii MAI -ului de la Chisinau a lui Igor Smirnov la Kiev unde acesta se ascundea , dar si numeroase documente de arhiva . In ciuda faptului ca are vreo 670 de pagini , cartea este o ” carte vie ” , captivanta si care se citeste pe nerasuflate . Dincolo de marturii , raman analizele generalului Costaș Ion și astăzi valabile și dincolo de acestea rămâne chiar personajul Costaș Ion , personaj de calibru mare , un ” bombardier greu ” care nu s-a lasat doborât de inamic in ciuda conditiilor neprielnice ale Istoriei , o personalitate care s-a dovedit pana la capat UN MARE OM DAR MAI ALES UN MARE ROMÂN !
Va invitam in continoare sa urmariti scurtul interviu acordat echipei R.B.N.Press de G-ral. Ion Costaș care face dezvaluiri in premiera pentru publicul din Romania, referitor la cauzele deznodamantului razboiului din Transnistria, care a fost total nefavorabil Republicii Moldova, desi castigase batalia pe teatrul de razboi cu sprijinul vital din partea Ministerului Apararii din Romania prin Ministrul de atunci, G-ral.Niculae Spiroiu, un om de mare curaj si demnitate.
Dacian Dumitrescu
(*acest articol poate fi preluat de toate publicatiile romanesti din tara si de peste hotare cu precizarea sursei )