ROMÂNIA BREAKING NEWS

Exclusiv R.B.N.Press: Abuzuri împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului

Exclusiv R.B.N.Press: Abuzuri împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului

Abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlahă și lipsa dublei cetățenii pentru românii din Valea Timocului și Voievodina s-au numărat printre principalele nemulțumiri sesizate de reprezentanții comunităților de români din Serbia, în cadrul unei dezbateri organizate la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European (PE), de eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului europarlamentar PPE.

Conferinta despre situatia romanilor din Timoc la sediul UE la Bruxelles pe data de 8 Noiembrie 2012.   Au participat Domnul Dimitrie Craciunovici, presedintele MDRS Miscarea Democratică Românilor din Serbia, Aleksandru Balan, purtător de cuvânt al MDSR, si Novita Njagoejevici de la „Punta Neamului”, organizatie a românilor timoceni.

„În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Serbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Serbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Serbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: Unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine? Oare noi, ca minoritate, nu reprezentăm un pod de colaborare?”, s-a întrebat președintele Mișcării Democratice a Românilor din Serbia (MDRS), Dimitrie Crăciunovici.

imagine:   eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu

Reprezentantul românilor din Valea Timocului a atras atenția că dacă partea sârbă va continua să nu respecte protocolul semnat la 1 martie, la Bruxelles, cu autoritățile române, în cadrul comisiei mixte, în ceea ce privește românii din Serbia de răsărit, atunci cu siguranță statutul acestei minorități nu se va îmbunătăți după aderarea Serbiei la UE. Dimitrie Crăciunovici cere ca ca legea pentru minorități din Serbia, adoptată în urmă cu trei ani, să fie pusă în aplicare și pe teritoriul Serbiei de răsărit ca și pe teritoriul Voivodinei.

Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numără introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în zonă a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii a publicației lunare ”Vorba noastră”, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numărul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români.

„De la țara-mamă, România, cerem cetățenie dublă numai pentru românii declarați, nu pentru așa-numiții vlahi, pentru că în rândurile lor sunt numeroși sârbi care nici nu vorbesc limba română. De asemenea, cerem României să îi solicite Serbiei  respectarea prevederilor incluse în protocolul semnat la Bruxelles”, a mai spus Crăciunovici în dezbaterea de la Bruxelles.

La rândul său, Alexander Bălan, președintele Uniunii Românilor din Banat, a afirmat că progresul în implementarea memorandumului semnat la Bruxelles de președinții român Traian Băsescu și sârb Boris Tadic este ”deocamdată inexistent” în ceea ce privește românii timoceni. ”Ei nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate românești, câte o oră pe săptămână, din 200 de sate”, a declarat Bălan.

El precizează însă că problemele cele mai mari există când vine vorba de religie. ”Biserica Ortodoxă Română este recunoscută numai în regiunea Banatului sârbesc, deci la noi în Voivodina și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți români. Credincioșii și Biserica Ortodoxă Română se descurcă cum pot, construind biserici pe pământuri private, de multe ori și în case, ceea ce este inacceptabil. Într-o localitate, Bobova, din regiunea Timocului, au fost recent chiar și bătăi, amenințări, apel la război din partea preoților sârbi, care nu permit ca românii localnici să aibă bisericuța lor românească ortodoxă. Eu personal am crezut că în Europa libertatea religioasă este garantată prin lege, dar se pare că în Serbia nu este cazul. Este un abuz fără precedent și cred că toate religiile ar trebui să fie libere să se dezvolte în Serbia”, susține Alexander Bălan.

         El a reamintit celor prezenți că în secolul al XIX-lea, când teritoriul a fost încorporat de Serbia, în Timoc existau circa 80 de biserici și 17 mănăstiri ortodoxe, însă ”toate au fost distruse sau preluate de Biserica Ortodoxă Sârbă”.

O nemulțumire generală a românilor din Valea Timocului și Voivodina este aceea că până în prezent nu s-au concretizat demersurile pentru a li acorda cetățenie dublă. ”Noi suntem românii fără cetățenie română. Cetățenie dublă în Serbia au maghiarii, bulgarii, bosniacii, croații, numai noi nu”, afirmă președintele Uniunii Românilor din Banat.

Ioan Aurel Pop, rectorul universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prezent la dezbatere, a făcut o paralelă între tentativa autorităților sârbe de a impune ideea unei minorități artificiale vlahe distincte de cea română, și situația secuilor din România.

”Maghiarii reprezintă 6% din populația României, ceea ce înseamnă circa 1,2 milioane de oameni. În Transilvania maghiarii reprezintă 16% din populație, Transilvania reprezentând 40% din populația țării. Între maghiari, există 350.000 de oameni care se declară secui, și care au Consiliul Național Secuiesc. Unii dintre ei pretind că vorbesc limba secuiască, iar la ultimul recensământ câteva sute dintre ei s-au declarat secui. Dar ei sunt parte integrantă a minorității ungare. Nimănui dintre politicienii români nu i-a trecut prin minte să despartă naționalitatea ungară de 1,2 milioane și să facă 400.000 de secui, era mai ușor. Ei, secuii, se pot declara liniștiți secui dacă vor, dar ei vorbesc limba maghiară, la școală învață limba maghiară, aceleași manuale de limbă maghiară sunt folosite și pentru ei, și pentru ceilalți. Mai mult, ei învață și istoria propriei minorități, chiar în opoziție cu viziune oficială a istoriei românești, a Academiei Române”, a declarat Ioan Aurel Pop.

Eurodeputatul PSD Victor Boștinaru a apreciat că România trebuie să fie o susținătoare ferventă a aderării Serbiei la Uniunea Europeană și că nu poate exista un proces real de extindere fără Serbia. ”Cred că problematica aceasta a comunității românești din Serbia trebuie rezolvată aproape exclusiv în plan bilateral, prin cooperare, prin dialog, și regret că acest lucru nu s-a întâmplat până astăzi așa, aici fiind o contribuție importantă a Belgradului, care adeseori a mimat această cooperare. Vreau să contez pe angajamentul sincer proeuropean al numeroșilor mei prieteni de la Belgrad ca să nu mai deranjăm PE cu un subiect care ar fi trebuit să fie rezolvat de mult timp între București și Belgrad”, a afirmat Boștinaru, care este președinte al grupului informal ”Prietenii Serbiei” din cadrul PE

Organizatorul dezbaterii, eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu, a precizat că reuniunea de joi reprezintă un început și un semnal că problemele ridicate nu pot fi ignorate

„Eu am organizat această dezbatere pentru cei de aici, pentru că trebuie să fie foarte atenți în această perioadă, înainte de aderare, pentru că acum trebuie făcut ceva. Sunt foarte bucuros că a fost aici șeful Delegației pentru relațiile cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru și Kosovo, Eduard Kukan, și au mai fost doi europarlamentari din aceeași delegație, din Ungaria și Slovenia. Acum, văzând că se organizează astfel de lucruri, vor avea grijă ca data viitoare să se discute și despre acest subiect”, a spus eurodeputatul PDL.

Aleksandru Balan, purtător de cuvânt al MDSR – pentru R.B.N.Press