A NU SE UITA ! TRAGEDIA DE LA TIGHINA (1992) când R. Moldova era atacată de armata a 14-a Rusă și separatiștii transnistreni.

Titlul original

RĂZBOIUL DE INDEPENDEȚĂ (1992). TRAGEDIA de la Tighina

Unul din blindatele (TAB) trimise ca ajutor de Armata Romana pentru R. Moldova, grație colaborarii admirabile dintre Ministrul Aparării Naționale ( al Romăniei)  din vremea aceea, G-ral. Niculae Spiroiu și  G-ral. Ion Costaș, Ministrul de Interne și mai tărziu al Ministerului Apărării al R. Moldova.

Urmărește în exclusivitate interviul dat R.B.N.Press de G-ral. Ion Costaș la lansarea cărții: „Transnistria, Cronica unui razboi nedeclarat”

„…pe pământul Tighinei au rămas să zacă tineri ostași abia încorporați în armată”

Unitățile armatei naționale au participat nemijlocit la luptele din anul 1992 doar în ziua de 19 iunie, când au avut loc tragicele evenimente de la Tighina. Din cauza acțiunilor și ordinelor necugetate ale unor comandanți militari, pe pământul Tighinei au rămas să zacă tineri ostași abia încorporați în armată.

Forțele separatiste, cooperând cu Armata a 14-a rusă, au declanșat o operațiune militară de amploare împotriva secției orășenești de poliție Tighina, în vederea lichidării acesteia. Deoarece persoanele ce atacau trupele de poliție foloseau tehnica blindată, s-a permis includerea unei unități și a mașinilor de luptă de sub comanda colonelului Karasiov. Partea moldovenească a decis să utilizeze mijloacele din infrastructură și mijloacele de legătură cu destinație militară, care au oferit posibilitatea de a crea puncte de comandă ale unităților și subunităților până la nivel de companie. Mărturiile pe care le vom prezenta în continuare sunt selectate din nota explicativă dată conducerii armatei, după aceste acțiuni, de coloneii Karasiov și Cihodari.

La 19 iunie 1992, la ora 19, din incinta Ministerului Apărării, Ion Costaș i-a ordonat telefonic colonelului Cihodari, care, în absența colonelului Karasiov, îndeplinea funcția de conducere a batalionului staționat în localitatea Hulboaca, ca unitatea să treacă la pregătire de luptă. În scurt timp, starea de alarmă fiind anunțată, batalionul era gata să îndeplinească orice dispoziție.

Planul prevedea intrarea batalionului în orașul Tighina și atacul asupra dușmanului situat în zona podului de peste Nistru, apoi ocuparea poziției de apărare pe capul de pod, inclusiv la 500 m spre vest. Pentru a realiza sarcina de luptă, prima și a doua companie, sub conducerea colonelului Cihodari, trebuia să înainteze în direcția Bulboaca-Gura Bâcului-Varnița. A treia companie, sub comanda locțiitorului comandantului, maiorul Cojocaru, trebuia să asigure deplasarea pe traseul Bulboaca-Hârbovăț, să intre în oraș din partea de vest și să dezangajeze trupele de gardiști și mercenari. La ora 5.00, forțele ostile integrității Republicii Moldova au desfășurat primul atac, utilizând tancurile Armatei a 14-a. Tancurile au trecut podul, îndreptându-se direct spre pozițiile noastre, ca mai apoi să intre în oraș. În rândurile ostașilor fără experiență de luptă s-a creat panică. Experiența ofițerilor ce se aflau pe poziții a condus la distrugerea tehnicii inamicului, dar nu și la mobilizarea efectivului și la menținerea lui pe câmpul de luptă.

„Tancurile rusești se mișcau în cerc, înaintând din două părți”

 În jurul orei 10, dușmanul a început un nou atac cu tancuri. Pentru a se informa cu privire la situația echipajelor ce se aflau în cele două tancuri distruse, tancurile rusești se mișcau în cerc, înaintând din două părți. Atacurile s-au prelungit, forțele moldovenești fiind practic încercuite. Deoarece unitățile militare încartiruite în oraș se aflau sub conducerea armatei ruse, menținerea pe pozițiile ocupate era inutilă, ele putându-se solda cu pierderea a zeci de vieți omenești. […]

În acest context, serviciul de presă al Ministerului Apărării informa: „…în cursul nopții, ostașii Armatei Naționale și reprezentanții organelor de drept ale R. Moldova au întreprins acțiuni pentru dezangajarea formațiunilor banditești”. La 20 iunie, Ministerul Apărării a făcut un apel către locuitorii orașului Tiraspol, ofițeri și subofițeri, soldații Armatei a 14-a: „Forțele Armate ale Republicii Moldova n-au de gând să atace orașul în care locuiți, nici nu vă amenință… Noi aspirăm la existența unei Moldove democratice, independente, unice și indivizibile, în care să fie respectate drepturile omului, fără deosebire de naționalitate”. […]

În luptele grele pentru Tighina au căzut sute de combatanți moldoveni, mai bine de 400 fiind răniți și spitalizați. Dintre cei căzuți pe câmpul de luptă, la podul de lângă Nistru peste o sută au fost rezerviști și militari recent înrolați, iar unii dintre ei chiar fără arme. Utilizând tancuri T-64, T-72, sisteme de rachete ale Armatei a 14-a, forțele secesioniste au făcut mai multe tentative de a elimina poliția moldoveană din Tighina și de a controla în totalitate orașul. Între 19 iunie – 7 iulie, unitățile Armatei a 14-a s-au angajat în lupte de partea separatiștilor pe întreg teatrul de război. Luptele au continuat și după semnarea înțelegerii din 21 iulie.

Implicarea sfidătoare în conflict a Armatei a 14-a l-a determinat pe șeful statului să trimită un nou mesaj Secretarului General al ONU. „Cotitura gravă produsă ca urmare a intervenției Armatei a 14-a este de natură să blocheze realizarea înțelegerilor convenite, se spunea în mesaj, pune în pericol pacea și stabilitatea în zona de conflict și periclitează șansele reglementării politice în care s-a angajat plenar conducerea Republicii Moldova. Totodată, aceste evoluții demonstrează încă o dată că prezența Armatei a 14-a pe teritoriul Republicii Moldova constituie un element destabilizator, generând în mod direct escaladarea conflictului și constituind, în mare măsură, o frână în calea eforturilor pentru soluționarea pașnică a conflictului”. Într-o Declarație a Ministerului de Externe de la Chișinău se afirma că Armata a 14-a înfăptuise „o nouă intervenție fățișă și brutală în treburile interne ale Republicii Moldova”, după ce fuseseră înregistrate încălcări grave de încetare a focului de către unitățile paramilitare și gardiști în orașul Bender (Tighina).

R. Moldova, ținta agresiunilor militare fățișe din partea forțelor armate rusești

În Apelul Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova către popoarele, parlamentele și guvernele statelor lumii, din 22 iunie, se spunea: „Republica Moldova, stat liber și independent, membru al ONU și al CSCE, a devenit obiectul unei agresiuni militare fățișe din partea forțelor armate ale Federației Ruse, care, alăturându-se formațiunilor paramilitare ale forțelor procomuniste din orașul Tiraspol și unităților de cazaci sosite din Rusia, a ocupat circa 1/4 din teritoriul național al Republicii Moldova. Dacă anterior conducerea Federației Ruse nega faptul implicării directe a Armatei a 14 a Rusiei în acte de agresiune contra Republicii Moldova, recentele declarații ale președintelui B. Elțin și ale vicepreședintelui A. Ruțkoi denotă o implicare directă a conducerii Federației Ruse în organizarea agresiunii armate împotriva statului nostru. Realizând aceste declarații Armata a 14-a a trecut în ziua de 21 iunie a.c. la acțiuni militare de proporții”. Administrația SUA a cerut la 22 iunie președintelui B. Elțin să retragă forțele armate ale Federației Ruse din R. Moldova, iar Guvernului de la Chișinău – să găsească o soluție prin care să fie garantate drepturile minorităților rusofone din RM. […]

Reafirmând poziția forului legislativ privind soluționarea pașnică a conflictului, Hotărârea Parlamentului din 23 iunie privind unele căi de soluționare a conflictului armat din raioanele răsăritene declara regiunea din stânga Nistrului (Transnistria) și orașul Bender „zonă ocupată de unitățile Armatei a 14-a și de alte formațiuni paramilitare nelegitime aflate de jure și de facto sub jurisdicția Rusiei”. […]

La Istanbul, la 25 iunie, cu prilejul inițierii cooperării în bazinul Mării Negre de către 11 state riverane, a avut loc o întâlnire de lucru a președinților R. Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei, la care s-a discutat asupra conflictului din raioanele de est ale RM. În urma unui schimb de opinii, șefii de state au decis, după cum se arăta într-un comunicat de presă, să propună părților în conflict: încetarea neîntârziată și necondiționată a focului; la 24 de ore de la stoparea focului să se procedeze la dezangajarea formațiunilor înarmate; să se creeze zone și culoare de securitate pentru circulația populației civile, personalului medical și pentru transportul de ajutoare umanitare pentru locuitorii localităților afectate. […]

Rusia s-a angajat să asigure neutralitatea Armatei a 14-a. Statutul armatei, termenele și modalitatea de retragere a acesteia urmau să fie stabilite în cadrul negocierilor între Moscova și Chișinău, ce urmau să înceapă „în cel mai scurt timp”. […] Liderii celor patru țări erau dispuși să salute un rol pacificator mult mai activ al ONU în cadrul procesului de reglementare politică a diferendului din RM. Ei și-au exprimat satisfacția în legătură cu decizia Secretarului General al ONU de a trimite în zona de conflict o misiune de stabilire a faptelor. Tiraspolul și-a exprimat într-un apel adresat Moscovei regretul că nu a fost admis la reuniunea de la Istanbul.

În pofida măsurilor aprobate de șefii de state la Istanbul și deciziei de aplicare întocmai a acestor înțelegeri de către forțele de ordine moldovenești, formațiunile separatiste nu au încetat operațiunile de luptă, ceea ce s-a soldat cu noi victime și distrugeri în zona de conflict.

Vitalie Ciobanu
colonel, doctor în istorie

Sursa:timpul.md prin R.B.N. Press