„Nu vom mușca din mărul otrăvit al referendumului întins de Moscova” – Declarație politică a deputatului Codreanu, privind afirmațiile publice ale ambasadorului Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin.

Marți, 14 noiembrie, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat, la tribuna Camerei Deputaților, o declarație politică privind afirmațiile publice ale ambasadorului Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin (foto), despre o soluție plebiscitară în cazul reunirii României cu Republica Moldova, după modelul simulacrului democratic prin care țara sa a anexat Crimeea.

Constantin Codreanu

În intervenția sa, deputatul Constantin Codreanu a ținut să puncteze: ”Domnule președinte,  stimați colegi, Valeri Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, se ține de glume. Aflat la Suceava, acesta a evadat din cadrele limbajului diplomatic și ne-a servit, cu o vădită mulțumire de sine, dar absolut provocator, anexarea Crimeei de către Rusia, urmată de o mascaradă de ”referendum”, drept model de urmat pentru Reunirea României cu Republica Moldova, acum ocupată parțial de trupele militare și controlată de serviciile secrete rusești.

Rusia, care a ocupat militar și a anexat Basarabia în mod repetat, atunci când simte că își pierde pozițiile în regiune și nu mai poate controla populația românească dintre Nistru și Prut, este lovită subit de idealuri democratice, plebiscitare și scoate în față ideea otrăvită de referendum. Adică, ei, rușii, anexează Basarabia fără referendum, iar noi, românii basarabeni, dacă dorim să scăpăm de ocupația și controlul rusesc, o putem face doar prin plebiscitare.

Propunerile ambasadorului rus sunt o recidivă istorică. De aceea, Excelența Sa, domnul Kuzmin, are toate motivele să fie trist: nu vom mușca din mărul otrăvit al referendumului întins de Moscova.

Ideea unui referendum pentru Basarabia a fost lansată pentru prima oară de ruși, mai întâi de albgardiști, iar apoi și de bolșevici, după ce Sfatul Țării decisese Unirea cu Patria mamă România, la 27 martie 1918.

Recursul viclean la o soluție plebiscitară, ca tertip sofistic aruncat de bolșevici în față României, nu avea drept țintă un autentic exercițiu democratic, ci insinuarea faptului că hotărârea Sfatului Țării din 27 martie 1918 ar fi fost contrară voinței populare și, astfel, nulă. În plus, bolșevicii pretindeau ca un referendum să fie organizat sub auspicii internaționale, cu condiția retragerii prealabile a administrației românești din Basarabia”.

”Orice referendum atestă voința populară într-o anumită chestiune. Referindu-ne la reunirea cu România, un referendum continuu are loc permanent, iar populația Basarabiei se pronunță cât se poate de clar și imposibil de contestat.

1 milion de basarabeni și-au restabilit deja cetățenia română. Alte câteva sute de mii au depus cereri de redobândire. Acest proces natural, liber, acumulativ și durabil, mai clar decât orice referendum, nu contenește. Foarte curând numărul optanților pentru cetățenia română va depăși 2 milioane.

Cheia Reunirii noastre stă în mecanismul de restabilire a cetățeniei și în viteza cu care funcționează acesta. Avem atâta Reunire câți basarabeni sunt deja restabiliți la cerere în cetățenia română. Procesul Reunificării noastre se va încheia în ziua în care ultimul basarabean va fi restabilit în cetățenia română.

Până atunci, dacă Moscova nu crede lacrimilor, atunci Bucureștiul, domnule ambasador Kuzmin, nu crede îndemnurilor pretins prietenoase la exerciții plebiscitare absolut redundante. Basarabia a fost, este și va fi România, iar reunirea celor două state românești este inevitabilă! Из Румынии, с любовью!”, a mai declarat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.