Dacă Rusia apără Siria, de ce România nu ar apăra Republica Moldova? G-ral. Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major al Armatei Române

Forțele militare și depozitele de armament rusești în regiunea separatistă transnistreană reprezintă o amenințare în creștere la adresa Republicii Moldova și dacă Guvernul de la Chișinău ar solicita sprijin militar pentru protecție, România ar putea interveni în baza articolului 51 din Carta ONU pentru a apăra spațiul dintre Prut și Nistru. Declarația a fost făcută de generalul (r.) Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major al Armatei Române în cadrul emisiunii Ora Bucureștiului de la 10TV, realizat de Alexandru Rotaru și preluat de deschide.md.

„Ceea ce numim noi republica separatistă nistreană, autoproclamată ca republică nerecunoscută de nimeni, plus prezența militară rusă acolo sub orice formă mascată comic, caraghios și trist sub denumirea de misiune de menținere a păcii. Atenție – nu prea știm exact câți sunt acolo, nu prea știe nimeni și nu știm ce se află în depozitele fostului front sovietic de sud, n-aș avea nicio mirare dacă acolo am găsi proiectile nucleare care nu se mai află în nicio evidență. Problema este că an de an crește puterea militară a acestei grupări de forță foarte, foarte hibride, foarte amestecate. Anul acesta au participat inclusiv forțe de tipul ăsta și din regiunea transnistreană la exercițiul Zapad 2017 și reprezintă o amenințare reală la adresa securității Republicii Moldova, la adresa apărării cetățenilor Republicii Moldova dintre Prut și Nistru, iar această amenințare este în creștere. E o diferență foarte mare de număr de tancuri, de număr de piese de artilerie, de calitatea testelor, de muniție. O parte din muniție nu mai poate fi folosită. Acest tip de muniție s-a folosit și în Donbas, începând cu 2014. (…) Trebuie să avem în vedere că într-o formă în care Federația Rusă are pregătită recunoașterea republicii transnistrene este posibil ca aceasta să fie recunoscută cu o cantitate corespunzătoare și de aviație, și de forțe navale bazate în Crimeea. Deci, este posibilă o agresiune din această perspectivă, nu una virtuală, ci una reală, evident neprovocată, dar una bazată pe o diversiune la care și rușii, ca și hitleriștii au fost și sunt maeștri”, a explicat miercuri gen. (r.) Degeratu la emisiunea „Ora Bucureștiului” de la postul 10TV.

Întrebat dacă România ar avea dreptul să intervină în cazul unei agresiuni rusești la adresa Republicii Moldova, fostul șef al Statului Major a răspuns „da, de trei ori da”. „De ce? În baza Cartei ONU, Tratatul Atlanticului de Nord este construit pe baza Cartei ONU, articolul 51 – dreptul la autoapărare individuală și colectivă al statelor. Un exemplu – Rusia s-a dus în Siria la cererea guvernului sirian potrivit articolului 51 din Carta ONU – autoapărare. Dacă Rusia are dreptul să autoapere Siria, care ar fi motivul pentru care România nu ar avea dreptul să autoapere un stat de la granița sa? Chiar strict formal, un stat de la granița sa. Dincolo de aspectele identitare, dincolo de faptul că aparținem aceluiași popor, aceluiași neam și într-o anumită măsură avem și o datorie morală, și istorică, și legală. Există acest drept. Dacă Guvernul Republicii Moldova, ceea ce înseamnă exprimarea voinței publice a populației din Republica Moldova, ar solicita acest lucru, România și alte state membre NATO, membre ale Uniunii Europene, ar avea obligația morală și dreptul legal să acționeze pentru protecție”, a precizat gen. (r.) Degeratu.

Generalul Constantin Degeratu a mai subliniat faptul că același tip de intervenție era necesar și în 2014, când a fost ocupată Crimeea. „Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple și în estul Ucrainei, în 2014. În momentul în care rușii au reușit prin acea diversiune să ocupe Crimeea care, apropo, nu cred că e chiar leagănul civilizației ruse, numai dacă civilizația rusă a dormit prea mult în leagăn, pentru că la 1476 ostași moldoveni apărau Crimeea, nu ruși”, a menționat Degeratu.

Totodată, fostul şef al Statului Major a comparat regiunea transnistreană a Republicii Moldova cu Coreea de Nord: „Am avea și dreptul și  obligația și dreptul de a apăra acest teritoriu împotriva acestui pericol care se conturează tot mai mult – un stat nerecunoscut, pare iresponsabil ca statul nord-coreean.”