1.De ce este ignorată cetățenia unor anumiți pasageri?
La îmbarcarea în orice avion, fie național sau internațional, oriunde pe planeta asta, ești obligat să prezinți actele de identitate/pașaport. Aceste acte le prezinți o dată la achiziționarea biletului, la înregistrarea bagajelor și la controlul poliției vamale, respectiv poliției de frontieră. Toate companiile aeriene dispun de un registru în care se află numele și naționalitatea pasagerului. Nimeni și nimic nu poate justifica de ce acest registru nu este făcut public imediat după un incident aviatic. După accident, autoritățile ucrainene s-au grăbit să declare că printre pasageri s-ar afla un numar de cetățeni americani, deși autoritățile ucrainene nu aveau tehnic cum să știe lista pasagerilor unui avion care doar traversa spațiul aerian.
2. De ce a survolat avionul companiei Malaysian Airlines această zonă de conflict?
O serie de companii aeriene au decis să ocolească practic spațiul aerian al Ucrainei după ce această țară a devenit scena unor confruntări la sol, dar și aeriene, între armata ucraineană și separatiștii pro-ruși, respectiv armata rusă.
Putem enumera companiile sud-coreene, Korean Air și Asiana, ale australienilor de la Qantas, ale taiwanezilor de la China Airlines și ale companiilor aeriene americane. Instabilitatea și permanentul pericol în acea regiune nu au convins însă companii precum Malaysia Airlines, Air China , KLM, Lufthansa sau Turkish Airlines să evite acea zonă. Tot la fel de adevărat este și faptul că survolarea Ucrainei nu a fost interzisă formal de autoritățile aeriene internaționale.
3. De ce Ucrainenii nu au interzis sau cel puțin să devieze zborurile civile din acea zonă aeriană periculoasă, scenă a unor frecvente lupte aeriene între avioane rusești și ucrainene?
În acea zonă aeriană, avusese loc cu ceva timp în urmă, o luptă aeriană între un avion de vânătoare ucrainean, Suhoi 25 și unul rus, Mig 29. ( R.B.N. Press: Cronologia luptei aeriene Mig29 vs Su 25, dinaintea doborârii avionului malaezian )
„…Pentru doborârea obiectivului, operatorul din punctul de control VVS 3S a dat indicații pilotului MIG-29 să utilizeze rachetele ”aer-aer” de tip R-27T, cu rază medie dea cțiune și sistem infra-roșu de orientare. Acest model de rachetă nu poate fi depistat de de sistemul de alarmare al avionului Su-25, sau de sistemele de spionaj prin satelit și nici nu poate fi urmărit după lansare. O altă caracteristică a rachetelor R-27 este că acestea se produc și în Ucraina, de și în cazul unor eventuale investigații nu pot fi identificate și catalogate ca armament rusesc”, subliniază experții CASN. În timpul luptei aeriene, avionul rus a fost orientat de trei ori spre avionul ucrainean pentru o lansare sigură a rachetei. După interceptare, MIG-ul rusesc a lansat o rachetă asupra Suhoiului ucrainian. Numai măiestria pilotului ucrainean, care a executat o manevră specifică, a împiedicat o lovitură în plin. Racheta a lovit duza motorului și pilotul a reușit o aterizare de urgență. Urmărirea de lungă durată, epuizarea rezervei de carburant și pregătirea slabă a pilotului rus au împiedicat un al doilea atac asupra avionului ucrainean. Avionul MIG-29 a aterizat și el în regim de urgență, pe cel mai apropiat aerodrom, în regiunea Rostov. Forțele aeriene ruse continuă să patruleze granița ruso-ucraineană…”
4. Cine a tras racheta care a dus la prăbușirea avionului malaezian?
Moscova și Kievul aruncă vina una asupra celeilalte, în schimb, autoritățile americane au anunțat că examinează traiectoria rachetei grație sateliților, pentru a stabili dacă a fost trasă din Rusia sau din zonele Ucrainei controlate de separatiștii pro-ruși.
LAtimes.com: Înregistrări video noi descriu că separatiști au poziționat un lansator de rachete BUK cu doar 2 ore înainte de doborârea avionului malaezian MH17, precum și afirmația că acesta a fost operat cu ajutorul trupelor rusești. Igor Girkin care a dat undă verde a eliminat dovada implicării sale după… //New video footage depicts separatists positioning a BUK missile launcher just 2 hours before MH17's downing as well as the contention that it was being operated with the assistance of Russian troops. Igor Girkin who gave the go ahead has since eliminated proof of his involvement after…//
5.Cine putea folosi un sistem Buk pentru a trage?
Potrivit unui raport pe GlobalSecurity.org, un sistem militar de tip Buk, poate angaja mai multe ținte în același timp. O singură rachetă are între 60% și 90% șanse să doboare o aeronava dintr-o singură lovitură. Arma, dotată cu un radar de ghidare, este descrisă ca fiind foarte eficientă împotriva „avioanelor de înaltă performanță” cât și a „rachetelor de croazieră”.
Expertii militari spun la unison că sistemul antirachetă nu poate fi operat de o singură persoană.
John Pike, director al GlobalSecurity.org : „Acesta este un sistem militar foarte sofisticat, deservit de un echipaj specializat, nu este ca ceva pe care un om poate să învețe să tragă cu una dintre acestea într-o după-amiază. Ei au școli întregi dedicate pentru predare, ca oamenii să învețe să le opereze.”
6. Dețineau sau nu separatistii un astfel de sistem?
Washingtonpost: Un lansator similar cu sistemul de rachete Buk a fost văzut mai devreme de incident, de către jurnaliști de la Associated Press într-o parte controlată de rebelii pro-ruși din estul Ucrainei care au dat curs unei sesizări privind preocupările că rebelii ar avea arme mai puternice decât cred experții. Experții militari cred că forțele guvernamentale ucrainene ar fi putut abandona sisteme de tip Buk, atunci când se retrăgeu din zonă, oferind rebelilor ocazia de a se folosi de un astfel de sistem, fie au primit un astfel de ajutor, furnizat probabil de către guvernul rus, desi analiștii spun ca nu există probe sau dovezi despre un astfel de ajutor//A launcher similar to the Buk system was seen earlier in the day by Associated Press journalists in a rebel-held section of eastern Ukraine — lending credence to concerns that the rebels have more powerful weaponry than had been believed.Defense experts believe Ukrainian government forces may have abandoned Buk systems when retreating from the area, giving the rebels the hardware they sought, or they could have been provided by the Russian government, although analysts say they have seen no proof of such a transfer.//
R.B.N. Press: O dovadă pentru tragedia aviatică din Ucraina! ITARTASS/29 iunie 2014: militanții pro-ruși au pus mâna pe un sistem Buk. Iata ce transmitea agenția rusă de știri pe 29 iunie 2014: Donetsk, 29 iunie, / ITAR-TASS /. Forțele de auto-apărare ale Republicii Populare Donețk au preluat controlul asupra unei unități de apărare antirachetă echipat cu sisteme de apărare anti-rachetă Buk, transmite serviciul de presă al Republicii Populare Donetsk lui a spus Itar-Tass duminica. Până în prezent, nu există detalii disponibile cu privire la numărul și starea sistemelor de rachete preluate de către forțele de auto-apărare. Serviciul de presă a refuzat să comenteze. Sistemul de apărare antirachetă Buk este un sistem conceput pentru a-și apăra trupele de teren și instalații logistice împotriva amenințărilor din aer în condiții de contramăsuri electronice grele și intens foc inamic.
7. Întrebări legate de episodul fimului transmis de SBU cu înregistrarea dintre separatiști și un ofițer rus.
Se știe deja despre renumita discuție între rebelii pro-ruși, care ar fi doborât aparatul malaezian, material media aparut foarte repede pe internet, mai exact in contul youtube al serviciului de securitate ucrainean SBU. Unora dintre internauți li s-a părut straniu anumite aspecte demne de luat în calcul și anume că acel video a fost actualizat cu unul nou (scris în paranteze). Întrebare! Dacă era ceva nou, nu trebuia pus un video nou și eventual vechiul video lăsat, pentru arhivă? Vechiul video a fost șters. A fost cumva o scăpare a SBU care a trebuit reparată?
Unii internauți au avut ocazia să vadă vechiul video, care a fost descărcat la început și încărcat înapoi pe youtube de un altul. La minutul 1:08 se petrece o greșeală în timpul indicat în video. De la 17:14 se trece la 17:32. Au fost unii internauți care semnalau fișierul video pe rghost, iar în headere se vede că data creării (nu a uploadului) a fost cu o zi înainte de catastrofă. Însă această situație este ușor de falsificat. Youtube șterge headerele și practic oricine pote să downloadeze acest video de pe youtube, să-l editeze în computerul personal care are data schimbată,(cu o zi în urmă spre exemplu) și apoi să-l salveze, este practic acelaș fenomen. Și totuși cam mult deranj… (detalii despre cele sintetizate au fost extrase de pe blogul – badan.wordpress.com)
8. Echipajul care deservește un sistem de rachete Buk poate face diferențe între un avion de line Boing 777 sau AN-26 (avion militar de transport) respectiv avion de vânătoare?
Ce șanse sunt ca operatorul dintr-un astfel de sistem să identifice proveniența și tipul aparatului? Ce vede practic operatorul pe radarul unui astfel de sistem de interceptare?
Charles Heyman, un ofițer britanic în retragere care editează revista „Forțele Armate ale UE„, a relatat pentru Washington Post ca „un radar al sistemului Buk nu dă operatorului același tip de informații pe care le furnizeză radarele de trafic aerian, iar rebelii care ar fi operat un astfel de sistem militar ar fi putut în mod eronat ținti spre un avion civil, …un lansator de rachete Buk cu propriul radar, într-un câmp de luptă ar alege ca țintă probabil orice fel de aeronavă, fară a face diferețe între cele de tip civil sau militar”
Larry Johnson, un fost oficial CIA, expert antiterorist, a declarat că în cazul în care rebelii au avut un sistem Buk, este foarte posibil ca acestia să confunde aeronava civila cu un avion militar de transport înainte de a trage o rachetă.
„Buk utilizează un sistem de interceptare radar pentru țintire, care nu se compară cu Sistemele de Control ale Traficului Aerian și cu experții care le mânuiesc. Tu vezi ceva pe radar, vezi doar un punct și poți să te înșeli. Nu cred că a fost un act deliberat. Cred că a fost o confuzie.” – Larry Johnson
Material realizat de
Dorian Theodor
Redactor Șef R.B.N.
Surse de documentare: globalsecurity.org, washingtonpost.com, lefigaro.fr, latimes.com, rbnpress.info activenews.ro,