Azi se împlinesc 79 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, în care, într-o sigură noapte, aproape 3.000 de români au fost executați de trupele ocupante sovietice.
Parlamentul României a decis, în 2011, ca ziua de 1 aprilie să fie declarată Ziua națională în memoria românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și din alte zone ale deportărilor, foamei și alte forme de represiune organizate de sistemul totalitar sovietic în Ținutul Herta, nordul Bucovinei, și întreaga Basarabie.
În urmă cu 78 de ani, la data de 1 aprilie 1941, în teritoriile românești ocupate de trupele sovietice și care astăzi se află pe teritoriul Ucrainei, NKVD-ul (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a lansat zvonuri potrivit cărora s-ar permite trecerea graniței în România.
Drept urmare, mulți români din aproximativ zece sate de pe malul Siretului s-au îndreptat către frontieră, dornice să ajungă în Țară. La mai puțin de trei kilometri de locul de graniță, mai exact în localitatea Fântâna Albă, grănicerii sovietici i-au somat pe români să se oprească, după care au tras în plin, secerându-i cu mitraliere. Cei care au supraviețuit au fost urmăriți și spintecați cu sabia, iar, după masacru, atât morții, cât și raniții au fost aruncați în gropi comune, dinainte pregătite.
Puținii români care au supraviețuit au fost arestați de trupele NKVD la Adâncata și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din localitate și aruncați de vii într-o groapă comună, care nu a fost acoperită cu pământ, ci cu var nestins, pentru a mări suferințele oamenilor.
Acest articol este publicat ca parte din activitatea de promovare a istoriei și valorilor identitare, desfășurată de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina / Filiala București / 01 aprilie 2020