Video / Maia Sandu, mesaj emoționant adresat românilor: „soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României (…) Orice biruință a României este și biruința noastră” 
CSAT: Atacuril cibernetice, destinate să afecteze credibilitatea procesului electoral (…) Un candidat a beneficiat de un tratament favorabil pe TikTok 
Video: Preambul la Ziua Bucovinei. Omagierea lui Iancu Flondor și a lui Ion Pelivan. O veritabila lecție de istorie… 
Sub semnul „audiatur et altera pars”. Lansarea volumului „Universul Rusia. Tradiție și revelație” de Corneliu Vlad: O oportunitate de reflecție asupra relațiilor internaționale 
Termen Limită pentru Depunerea Dosarelor în Programul Național de Susținere a Natalității 
Marii Făuritori ai Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Regatul Român vor fi comemorați la Muzeul Național al Țăranului Român 
București și Cernăuți, gazde pentru lansarea volumului al II-lea al lucrării documentare „Călătorii identitare. Românii megieși” al autorului Mihai Nicolae 
VIDEO: „NAȚIONAL și GLOBAL în societatea contemporană” – dezbatere la Muzeul Naţional al Țăranului Român 
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2024. 
Se lansează prima ediție în limba română a volumului „BASARABIA raport politico-economic”, important document istoric al Comisiei Hoover pentru România, în 1919 
8 octombrie – 1595
După un bombardament de două zile Tîrgoviște este cucerit de forțele aliate ale lui Mihai Viteazul
La 8 octombrie 1595, după un bombardament de două zile, orașul Tîrgoviște este recucerit de forțele unite ale muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alătură și un corp de armată toscan.
8 octombrie- 1857
Constantin A. Kretzulescu prezintă rezoluția ce cuprinda „doleanțele fundamentale” ale românilor Adunării ad-hoc din Valahia
|
|
|
Constantin A. Kretzulescu (n.1809 – d.1884) |
Harta Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei |
La 8 octombrie 1857 Constantin A. Kretzulescu prezintă Adunării ad-hoc a Valahiei rezoluția care cuprindea cereri asemănătoare rezoluției moldovene din 7 octombrie 1857. Rezoluția cuprindea, identic cu cea din Moldova, „doleanțele fundamentale” ale românilor munteni, arătînd că „dorința cea mai mare, cea mai generală, acea hotărîtă de toate generațiile trecute, acea care este sufletul generației actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generațiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire care este firească, legiuită și neapărată, pentru ca în Moldova și Valahia suntem același popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru că avem același început, același nume, aceeași limbă, aceeași religie, aceeași istorie, aceeași civilizație, aceeași instituții, aceleași legi și obiceiuri, același temeiuri și aceleași speranțe, aceleași trebuințe, aceeași hotare de păzit, aceleași dureri de trecut, același viitor asigurat și în sfîrșit, aceeași misie de îndeplinit„.
Pe 9 octombrie 1857, la a doua zi după citire, rezoluția lui C.A.Kretzulescu este adoptată în unanimitate.
8 octombrie- 1878
La 8 octombrie 1878, Armata română sărbătorea victoria în Războiul de independență printr-un marș triumfal la intrarea în București, pe drumul Podul Mogoșoaiei.
Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor au intrat oficial în componența României (în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, România obținea la Congresul internațional de la Berlin recunoașterea independenței de stat și revenirea la țară a Dobrogei cu Delta Dunării și Insula Șerpilor
8 octombrie 1937
Este înființată prin decret-lege organizația paramilitară pentru tineret „Străjerii țării” din România
La 8 octombrie 11937 prin decret-lege se înființează organizația paramilitară pentru tineret „Străjerii țării„. Aceasta a fost desființată în septembrie 1940.
foto: Regele Carol al II-lea la o parada a Strajei Țării
7 octombrie 1857 Adunarea ad-hoc a Moldovei
La 7 octombrie 1857, Mihail Kogălniceanu prezintă în Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezoluție care cuprindea „dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătînd că „dorința cea mai mare, cea mai generală, acea hotărîtă de toate generațiile trecute, acea care este sufletul generației actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generațiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire care este firească, legiuită și neapărată, pentru ca în Moldova și Valahia suntem același popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru că avem același început, același nume, aceeași limbă, aceeași religie, aceeași istorie, aceeași civilizație, aceeași instituții, aceleași legi și obiceiuri, același temeiuri și aceleași speranțe, aceleași trebuințe, aceeași hotare de păzit, aceleași dureri de trecut, același viitor asigurat și în sfîrșit, aceeași misie de îndeplinit„. – UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
Rezoluția a fost votată cu 81 de voturi pentru și 2 voturi contra și cerea autonomia și neutralitatea celor două Principate, unirea într-un singur stat cu numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană, neutralitatea și inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ și constituțional, garantarea colectivă a celor șapte puteri.
7 octombrie 1925
Prin decret regal sunt puse bazele noii împărțiri administrative a României
La 7 octombrie 1925 este semnat decretul regal privind noua împărțire administrativă a României în județe, plăși, comune urbane, reședințe, comune rurale, municipii și sate.
