ROMÂNIA BREAKING NEWS

Max Ciudin: SERVICIILE SPECIALE RUSESTI IN SPATELE MANIFESTATIILOR DIN 16 SEPTEMBRIE 2012 ?

Valentin DediuDirectorul interimar al Serviciului de Informații și Securitate, Valentin Dediu, a afirmat pe 9 septembrie că deține informații despre „implicarea unor forțe speciale din exterior” în evenimentele care urmează să se desfășoare pe 16 septembrie, când pe străzile Chișinăului vor manifesta susținători ai Unirii Republicii Moldova cu România, dar și cei care li se opun.

În care anume „eveniment” – în cel al unioniștilor sau în al contra-unioniștilor – se vor implica forțele speciale din exterior, V. Dediu n-a precizat.

Însă a zis foarte clar despre „forțele din exterior”, lucru pe care, conform funcției pe care o deține, nu trebuia s-o facă.
Există alte persoane în stat care au dreptul, nefiind obligați, să facă publice și să aprecieze „implicările din exterior”, pe care directorul SIS-ului susține că le-a informat.
Trecând peste această gravă scăpare, ce pune nu atât în pericol securitatea statului, deși prin extensie la asta se ajunge, cât într-o lumină proastă, ridicolă chiar întregul serviciu moldovean de spionaj și contraspionaj, apare fireasca întrebare: forțele speciale ale cărei țări sunt implicate în manifestațiile programate pentru duminică?
Și cum cercul „suspecților” nu e atât de mare (că nu suntem chiar buricul pământului), îi putem ușor depista:
1.    „forțele speciale” turcești;
2.    „forțele speciale” ungurești;
3.    „forțele speciale” sârbești;
4.    „forțele speciale” ucrainene;
5.    „forțele speciale” americane;
6.    „forțele speciale” românești;
7.    „forțele speciale” rusești.
Voi începe cu cei mai puțin probabil să fie „implicați” în „marșurile” și „contra-marșurile” de pe 16 septembrie.
Ipoteză turcească
Deși „departe” pentru mulți „politicieni” moldoveni, Turcia ar putea să fie implicată în „destabilizările” pe care le prognozează diverși „conducători” din Chișinău.
Având un deosebit interes pentru regiunea Mării Negre și intensificându-și în ultimii ani colaborarea cu Rusia (în pofida susținerii acordate azerilor în confruntarea acestora cu armenii sprijiniți de ruși), Turcia ar putea avea un rol „special” în orice eveniment din Republica Moldova. Mai ales de când și-a reevaluat obiectivele de politică externă, orientându-se spre Asia Mijlocie, unde Rusia rămâne un factor decizional.
Un posibil favor pe care l-ar putea face Kremlinului, este însă greu de presupus, ținând cont de relațiile economice, politice și militare importante pe care le are cu România, aliat în cadrul NATO.
Ipoteza maghiară
Tradițional, Ungaria și Rusia se află pe aceleași poziții belicoase față de România, față de care ambele au pretenții teritoriale/geopolitice: prima – „revendicând istoric”  Transilvania, cealaltă – deranjată de influența românească din Republica Moldova.
Ungaria a avut mereu, comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, o prestație vizibilă pe scena diplomatică, și nu numai, din Moldova. Am putea menționa aici rolul central în deschiderea Centrului comun de vize, dar și, tangențial, activitatea fundațiilor lui George Soros.
Recentele „contacte” dintre administrația din Comrat cu reprezentanți ai etnicilor maghiari din România, pot fi privite în aceeași cheie – Ungaria susține vectorul anti-românesc din Chișinău, urmărindu-și propriile interese în „competiția” cu statul român.
Totuși, oricât le-ar putea conveni unor unguri „cointeresați” declarațiile categorice anti-românești pe care le fac așa-zișii „apărători ai statalității moldovenești”, nu trebuie uitat că Ungaria este membră a UE și NATO, iar o atare „implicare a forțelor speciale” maghiare în manifestațiile stradale infantile (din ambele părți) preconizate pentru 16 septembrie, ar alarma cu siguranță ceilalți membri UE și NATO, care la fel au „forțe speciale”.
Dacă mai adăugăm aici „relația din afara politicii” a președintelui român Traian Băsescu cu premierul maghiar Viktor Orban, devine și mai improbabilă o „implicare” ungurească în marșurile din Moldova.
Ipoteza sârbească
Din momentul în care fostul președinte comunist V. Voronin a declarat pe 13 aprilie 2009 că violențele din 7 aprilie 2009 „au fost dirijate de nouă persoane din Serbia și de agenți ai serviciilor de securitate din România”, influența, până atunci neștiută, a statului sârb în destinul Republicii Moldova, nu trebuie omisă!
Ce-ar putea urmări „forțele speciale” sârbești implicându-se în manifestațiile unioniste și contra-manifestațiile anti-unioniste?
Poate o încercare de evidențiere a diferențelor afirmate de anti-românii din Moldova în privința identității și limbii de pe cele două malurile ale Prutului, justificând astfel propria politică anti-românească de asimilare a etnicilor români din Valea Timocului.
Sau poate un mai „banal” sprijin pentru activitățile „fraților” slavi în fosta colonie/gubernie a acestora.
Ipoteza ucraineană
În activitatea serviciilor speciale un rol primordial îl au operațiunile din statele vecine, dar și cele de contracarare a operațiunilor „colegilor” vecini.
Deși ignorată în mai toate analizele referitoare la manifestările anti-românești din Moldova, Ucraina trebuie văzută măcar ca un cap de pod, dacă nu ca un actor central în „piesele” atent regizate de Moscova.
Un interes evident pe care l-ar putea avea Ucraina în conflictele identitar-lingvistice din Moldova, ar fi legat nemijlocit nu de Moldova, ci de România, de influența  acesteia asupra etnicilor români din nordul Bucovinei și, mai puțin, din sudul Basarabiei.
Adăugând aici neînțelegerile acute în privința frontierei dunărene, dar și conflictul legat de delimitarea graniței maritime din zona Insulei Șerpilor, aplanat doar de Tribunalul ONU, se poate presupune existența unei strategii de „luptă” a ucrainenilor contra României.
În ce măsură marșurile și contra-marșurile unioniste ajută statul ucrainean în acest sens? Mai mult ca sigur că nu-l ajută cu nimic.
Poate doar cu oferirea publicului european și a altor demonstrații est-europene cu ciocniri violente decât numai a celor din Ucraina.
Ipoteza americană
Îmbinând tradiția modernă care spune că americanii se implică peste tot cu aversiunea patologică cultivată în timpul Uniunii Sovietice față de aceștia, vor exista cu siguranță comentatori care nu vor exclude factorul american din organizarea respectivelor manifestații și (eventualelor) provocări.
Ce-ar avea de câștigat americanii? Nimic. Absolut nimic.
Un stat ca SUA, suficient de abil să înlăture conducători de state și să schimbe cursurile politice ale altor țări în propriul interes, ar găsi cu siguranță alte mijloace pentru a-și atinge potențialele scopuri avute în Republica Moldova.
Ipoteza românească
Cum toți moldovenii care-și închină țara rușilor sunt organic programați să urască România – implicarea căreia în organizarea cel puțin a manifestărilor unioniste o vor afirma obligatoriu – o analiză a obiectivelor pe care le-ar putea urmări statul român în legătură cu evenimentele în cauză se impune.
Ar obține România, prin presupusa susținere pe care ar acorda-o organizatorilor demonstrațiilor unioniste, creșterea numărului de cetățeni moldoveni care-ar opta pentru Unire? Puțin probabil. Mai ales cunoscând ce-a fost în Bălți.
Ar căpăta mai multă influență guvernul român asupra autorităților moldovene după mărșăluirile respective? Puțin probabil. Având în vedere reacția negativă pe care acestea au manifestat-o recent.
Ar avea România vreun câștig economic datorat „marșurilor”? Sau o creștere a ratingului de țară? Sau un plus de investiții din străinătate? Sau un prestigiu internațional mai mare?..
Cât despre susținerea contra-manifestanților: va mai amplasa NATO câteva elemente ale scutului anti-rachetă în România, de teama „instabilității” din Moldova?!
Ipoteza rusească
Fără a ironiza: dacă și există un stat care să-și implice forțele speciale în evenimentele date (manifestații/contra-manifestații), acest stat e Federația Rusă.
Moscova nu doar că nu e afectată în vreun fel de „confruntările destabilizatoare” din Republica Moldova, ea are doar de câștigat.
Proiectul de refacere a „gloriei” sovietice pierdute, declarat de președintele perpetuu V. Putin, are sorți de izbândă în cazul micii republici ex-unionale, la fel ca menținerea prezenței militare ruse ilegale în Republica Moldova, doar dacă aceasta își va compromite parcursul european, se va discredita în privința respectării libertăților fundamentale, își va pierde încrederea din partea cetățenilor, va fi lipsită de susținere financiară occidentală și va avea o altă guvernare, una mai puțin pro-europeană.
Toate acestea pot fi obținute prin „destabilizările”, cu mediatizarea corespunzătoare, de tipul celor petrecute pe 5 august 2012 în Bălți.
Mai mult ca sigur că nu vom afla ce informații deține Serviciul moldovenesc de Informații și Securitate despre „forțele speciale din exterior” menționate de V. Dediu, însă un lucru este cert: Republica Moldova nu are un serviciu de securitate capabil să asigure siguranța cetățenilor.
Or, dacă și în cazul unor asemenea manifestații insignifiante (ca număr) cum sunt „marșurile unioniste” și defilările opozanților acestora, autoritățile nu sunt capabile să contracareze activitatea „forțelor speciale din exterior”, atunci ce să așteptăm în eventualitatea unor acțiuni subversive „mai serioase”.
Asta, dacă directorul interimar al SIS-ului n-a redat vreun text scris de altcineva pentru a mai „destabiliza” situația internă!
Caz în care chiar nu avem serviciu de securitate!
PS: S-ar putea desigur urmări și filiere grecești (că tot stă toată Europa pe capul lor), poloneze (să nu cumva să le periclităm statutul de furnizor de mere), bulgărești (al cui e Mărțișorul?!), belaruse (poate se va da foc la niște troleibuze!), italiene (să-și mai ia câteva mii de moldoveni lumea în cap și să meargă să refacă economia din peninsulă), canadiene (în căutare de noi emigranți), azere (drept răzbunare pentru vânzarea de armament Armeniei), franceze (să aibă material și pentru alt studiu, deja despre cei mai proști) etc. etc.
natiadinurma.wordpress.com

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: