30 august 1877 – Dorobanții au ridicat tricolorul românesc deasupra redutei otomane Grivița! Video-RBNpress pe urmele gloriei dorobanților români (1)

Bătălia de la Grivița I a fost prima operațiune militară inițiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independență. Cucerirea redutei Grivița și deschiderea drumului către Plevna (Bulgaria) a fost plătită cu prețul a 2.565 de morți și răniți, printre care s-au aflat și eroii maiorul George Sonțu și capitanul Valter Mărăcineanu.

Atacul concertat ruso-român asupra cetății Plevna a eșuat în fața puternicului sistem defensiv otoman. Astfel, în strategia convenită de părțile rusă și română, la 29 august/10 septembrie 1877, armatei române îi revenea sarcina de a cuceri reduta Grivița, considerată elementul de rezistență al aliniamentului de la Plevna.

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Sonțu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acțiuni ofensive. Lipsa hărților și a referințelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din fața Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Situația din teren arăta cu totul diferit față de informațiile existente, Divizia 3 Infanterie acționând împotriva unei alte redute, despre existența căreia nu se știa și care va fi numită ulterior Grivița 2.

Combatanții au fost nevoiți să se deplaseze spre baza văii largi de mai bine de 500 m, sub focul continuu al soldaților otomani și în condiții meteorologice nefavorabile. Situația neprevăzută a influențat și acțiunile Diviziei 4, care, teoretic, urma aceeași țintă, dar înainta dintr-o direcție diferită. Atacul acesteia se va îndrepta către reduta Grivița, numită ulterior Grivița 1.

Trupele române au efectuat trei atacuri nereușite asupra redutei, soldate cu pierderi importante și cu retragerea pe poziții mai sigure. Abia un al patrulea asalt, realizat prin învăluire și din două părți, care a beneficiat și de sprijin rusesc a reușit să-i alunge pe turci din dispozitiv și să-și adjudece victoria. Rămășițele garnizoanei otomane au părăsit locația și s-au îndreptat către Grivița 2, abandonând în mâinile armatei române drapelul, echipamentele militare, răniții și hrana.

„Sub focul cel mai viu al inamicului ați înfruntat moartea cu bărbăție, ați luat o redută, un drapel și trei tunuri. Țara vă va fi recunoscătoare de devotamentul și abnegația voastră […]; deși am avut simțitoare pierderi, deși deplâng cu voi bravii camarazi căzuți pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea și independența patriei.”, ordinul de zi nr. 58, din 5/17 septembrie 1877 al principelului Carol I.

La Grivița a fost prima victorie pentru obținerea independenței de stat de sub suzeranitatea otomană. Aveau să urmeze și cele de la Rahova, Smârdan, Opanez, Plevna și Vidin, care au dus la înfrângerea finală a turcilor. România a reușit să-și obțină independența, plătită cu sânge, la Congresul de pace de la Berlin, din anul următor.

Video –  RBNpress pe urmele gloriei dorobanților români (1) :

Plevna – Casa „Carol I ”

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (III) Copacul sădit de Carol I

Muzeul Participarii Armatei Romane la razboi 1877 (Plevna)

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (II)

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (partea I)

Va urma…

Material Video: DTh /R.B.N. Press