3-4 iulie 1941, Armata Română se angaja în Bătălia pentru Eliberarea orașului Cernăuți

Bătălia de la Cernăuți s-a desfășurat la scurt timp după angajarea armatei române în cel de-al Doilea Război Mondial (22 iunie 1941), în contextul în care Grupul german de armate „Sud”, comandat de feldmareșalul Gerd von Rundstedt, înregistra succese pe frontul din Galiția. Acest lucru l-a determinat pe Hitler să ordone trecerea efectivă la ofensivă și cu forțele Grupului de armate „general Ion Antonescu” (armatele 3, 4 române și 11 germană, dislocate în partea de est a României, în cadrul operației „Munchen”) potrivit site-ului romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com  Misiunea de a executa, începând cu 2 iulie 1941, un „atac peste Prut, din spațiul de la est de Botoșani, cu direcția spre nord-est” pentru a se ajunge „în spatele liniei întărite care pleacă de la Moghilev prin Podolsk spre nord” a revenit Corpului de munte (comandant: generalul Ion Dumitrache) din Armata 3 română (comandant: generalul Petre Dumitrescu), care la rându-i era subordonată Armatei 11 germane (comandant: Eugen von Schobert). 

Pentru îndeplinirea misiunii, comandamentul Armatei române a fost reinvestit, în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941, cu atribuții operative, iar generalul Petre Dumitrescu a precizat că principala misiune a armatei (în special a Corpului de munte), era să elibereze orașul Cernăuți, capitala Bucovinei istorice, și să ajungă cât mai repede pe Nistru, între Râscov și Darabani. Cu același prilej, el a stabilit concepția ofensivei: manevră dublu învăluitoare cu două grupări de forțe care să înfrângă trupele sovietice din zona Storojineț, Cernăuți și Herța, urmată de ofensivă pe direcția loviturii principale (Mihăileni – Noua Suliță – Hotin). În situația în care trupele sovietice s-ar fi retras, Corpul de munte trebuia să înainteze „fără alt ordin” până la Prut, să ocupe trecerile de peste râu la est de Cernăuți și să fie în măsură să intervină, la ordin, cu o parte din forțe spre Siret, în ajutorul Diviziei 7 infanterie. Rezerva armatei (Brigada 8 cavalerie) a fost dispusă înapoia forțelor de la flancul drept, pe direcția loviturii principale. În fața Armatei 3 române se aflau forțe ale Armatei 18 sovietice.

Ofensiva s-a declanșat în dimineața zilei de 3 iulie 1941, inițial spre Storojineț, batalioanele 1 și 2 vânători de munte din Brigada 1 mixtă munte ajungând pe Siret, după care, printr-o manevră îndrăzneață, au trecut râul prin vad (podurile fuseseră distruse de inamic). Apoi au eliberat orașul și au constituit un cap de pod la nord de râu. Pretutindeni, populația a primit militarii români eliberatori cu „flori și cu mare bucurie”, între timp, Brigada 4 mixtă munte a ajuns, în seara zilei, între Pătrăuți și Dobrova, iar Divizia 7 infanterie, care a întâmpinat cea mai puternică rezistență în zona Fântâna Albă, Cerepcăuți, Petricani, a trecut temporar la apărare activă, cu misiunea de a interzice pătrunderea inamicului spre sud.

5 iulie1941: Brigăzile 1 şi 4 Mixte Munte din cadrul armatei române au eliberat oraşul Cernăuţi.

La 5 iulie, pentru a nu se permite forțelor sovietice să se consolideze la teren, generalul Petre Dumitrescu a ordonat continuarea ofensivei spre Cernăuți cu batalioanele Brigăzii 1 mixtă munte (la flancul stâng) și Brigăzii 4 mixtă munte (la flancul drept), precum și executarea unei manevre spre Fântâna Albă, cu un detașament din Brigada 4 mixtă munte, în spatele și flancul drept al trupelor sovietice care se opuneau Diviziei 7 infanterie. Ca urmare, unitățile Brigăzii 1 mixtă munte (flancate la vest de Detașamentul „colonel Albustin”), au înaintat energic și viguros, manevrând rezistențele inamice din zona Cernăuți, au înfrânt rezistența opusă de acestea în fața orașului și au pătruns în după-amiaza zilei în capitala istorică a Bucovinei (cu batalioanelor 3 și 23 vânători de munte), fiind primite cu entuziasm de către populația românească.

Vestea eliberării Cernăuțiului a provocat un entuziasm „de nedescris”, în întreaga țară. „Copiii soldaților care au intrat în capitala Bucovinei acum 23 de ani – se menționa în ziarul «Universul» – intră azi, la rândul lor, în Cernăuți, frați de sânge și de suflet, cu pasul sprinten, cu ochi tineri, cu fruntea sus… Ne închinăm cu recunoștință adâncă și sinceră pietate în fața tuturor acelora care, prin sacrificiul lor, ne-au dat acest ceas istoric”.

Victoria românească de la Cernăuți a permis trupelor române să acționeze ofensiv spre Hotin, unde au desfășurat, între 6 și 8 iulie 1941, o altă bătălie strălucită, dusă de Brigada 8 cavalerie și Brigada 2 mixtă munte, soldată cu respingerea trupelor sovietice dincolo de Nistru și cu eliberarea părții de nord a Basarabiei. Modul exemplar în care militarii români și-au îndeplinit misiunile de luptă în nordul Bucovinei și Basarabiei a fost remarcat și de către generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, care a adresat alese cuvinte de apreciere. La rându-i, comandantul Armatei 3 române, recunoscând contribuția trupelor germane la repunerea bornelor de hotar pe Nistru a relevat: „Fără ei nu am fi putut face reîntregirea neamului”.