Actualizare 30.09.20121
La inițiativa Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.R.) și în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Asociația Europeană de Strategii Politice „Nicolae Costin”, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Bratianu”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Asociația de Dezvoltare pentru România și Asociația „Tighina”, pe 16 septembrie a.c., la Hanul al lui Manuc, a avut loc o amplă dezbatere publică având ca temă: „23 august 1939, între trecut și actualitate”. Au fost prezenți, din partea UZPR, domnul Doru Dinu GLĂVAN – președinte UZPR, ambasadoarea Iuliana Gorea-Costin, membru în Consiliul Director UZPR, Miron Manega, vicepreședinte UZPR, Marian CLENCIU președinte al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și participanții cu lucrări: dr. Constantin Corneanu, istoric și președinte al Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I.Brătianu”; dr. Ludmila Rotaru, de la Asociația Sylabus, Republica Moldova – cercetător; conf. univ. dr. Octavian Țîcu, cercetător, coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, ex-ministru și ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova; Prof. dr. Oleg Panfilov din Georgia.
Video:
Știrea inițială
Pe 16 septembrie a.c. cu începere de la ora 17:00, va avea loc la Hanul lui Manuc din București, dezabaterea publică cu tema „23 AUGUST 1939, ÎNTRE TRECUT ȘI ACTUALITATE”. Porivit Comunicatului transmis de către organizatori, către redacția romaniabreakingnews.ro, la dezbatere vor participa specialiști pe teme de istorie, diplomație și jurnalism din România, Republica Moldova, Ucraina și Georgia. În cadrul evenimentului va avea loc și o lansare de carte, a autorului Oleg PANFILOV, „Istorii Antisovietice”.
Organizatorii, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Asociația Europeană de Strategii Politice „Nicolae Costin”, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Bratianu”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Asociația de Dezvoltare pentru România și Asociația „Tighina”, și-au propus să readucă în atenția publicului, profesori, studenți, ziaristi, oameni de cultura, pe toti cei interesați de istoria, prezentul dar mai ales viitorul nostru, momentul și efectele nefaste ale odiosului Pact Ribbentrop-Molotov.
La 17 septembrie 1939, armata roșie sovietică a atacat regiunile răsăritene ale Poloniei în cooperare cu Germania. Sovieticii ocupau zonele convenite în anexa secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop, care împărțea Europa Răsăriteană între sferele de influență sovietică și nazistă. (extras din comunicat)
Temele comunicărilor și invitații speciali:
„Pactul Ribbentrop-Molotov și anexarea Poloniei, prima victimă a celui de-al Doilea Război Mondial”. Prezintă: Dr. Ion CONSTANTIN, România.
„Schimbările etno-teritoriale referitor la Bucovina în prima perioadă a celui de-al Doilea război mondila în contextul înțelegerilor secrete sovietico-germane”. Prezintă: Serhii HAKMAN, conferențiar universitar, director adjunct al Centrului regional Cernăuți de perfecționare a calificării, Ucraina.
„Pactul Ribbentrop-Molotov și anexarea țărilor baltice (1939-1940) în lumina documentelor de arhivă”. Prezintă: Dr. Silviu MILOIU, Prof. univ. prorector al Universității „Valahia” din Târgoviște, președinte al Asociației Române pentru Studii Baltice și Nordice.
„Trasarea granitelor in 1940 in maniera sovietica- frontiera dintre RSSMoldoveneasca si RSSUcraineana”. Prezintă: Dr. Ludmila ROTARU, cercetator, Asociația Sylabus, Republica Moldova.
„România, Pactul Molotov – Ribbentrop și implicații geopolitice”. Prezintă: Dr. Constantin CORNEANU, președintele al Consiliului-Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, România .
„R. Moldova la 30 de ani de independeță: percepții şi interpretări asupra Pactului Hitler-Stalin”. Prezintă: Dr. Octavian ȚÎCU, Conf. univ. cercetător – coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, ex-ministru şi ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
„23 августа 1939 – между правдой и пропагандой” / „23 August 1939- intre Adevar si propagandă”. Prezintă: Oleg PANFILOV, publicist, autor si coautor a peste 57 volume, autor de scenarii la 8 filme si a 5000 de articole, in diverse ziare si reviste. Laureat al premiilor internaționale si al marelui premiu al festivalului internațional „Chipul credinței” (1993), cavaler al Ordinului de Onoare, Georgia.
Despre volumul „Istorii Antisovietice”, viziunea autorului, scriitor de origine rusă, stabilit în Georgia.
(scurt extras din prezentarea cărții de pe pagina Librăriei Cartier)
În linii mari, fiecare dintre imperii – fostul Imperiu Rus sau cel Sovietic, la fel ca și actuala formațiune „democratică”, – se continuă reciproc. Imperiul a fost înființat inițial din contul teritoriilor străine și al populației cotropite. Chiar și procesul ca atare era asemănător – sunt introduse trupele sub orice pretext, de exemplu, în anul 1783 Crimeea a fost cucerită astfel: din cauza supărării pentru strâmtorarea negustorilor, iar ulterior era inventată povestea justificării – despre faptul că acest teritoriu era de când lumea rusesc, apoi începea asimilarea sau deportarea populației, locuitorii rămași pe loc își pierdeau cu timpul identitatea etnică și limba, transformându-se într-un fel de accesoriu al imperiului, desemnat cu adjectivul „rus”.
Nu contează cine a domnit în Moscovia, viitoarea țară cu denumirea grecească „Rusia”, Rurikizii sau Godunovii, Cei șapte boieri sau Romanovii – scopul era același: „adunarea pământurilor rusești”, iar cuvântul „rusești” nu indica un etnonim, ci doar faptul de a-i aparține ocupantului. Abia acum savanții recunosc cuvântul „rus” drept etnonim, dar asta oricum pare la fel de stupid ca și în cazul în care polinezienii, locuitorii din Noua Zeelandă a secolului al XVIII-lea ar fi fost numiți „britanici” în calitatea lor de locuitori ai unor colonii ale Marii Britanii. (Oleg PANFILOV)