21 Octombrie 2014. România a inaugurat cel mai puternic laser din Europa și al doilea ca putere din lume. Cercetarea românească are de acum puterea de a străpunge barierele actuale ale științei

România are cel mai puternic laser din Europa și al doilea laser din lume, de un petawat, inaugurat la Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației de la Măgurele.

Finanțat integral de statul român
„Avem astăzi deosebita satisfacție să asistăm la finalizarea și operaționalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial: Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL), o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduiește cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawat cu o durată de 25 femtosecunde„, a declarat ministrul delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu.

Potrivit acestuia, infrastructura CETAL este rezultatul unui proiect finanțat integral de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în cadrul Programului național de cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2013.

„Este unic în Europa prin gama echipamentelor și nivelul tehnologic de ultimă oră. Constituie o etapă esențială în realizarea infrastructurii ELI -NP, mai celebrul proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawați„, a spus ministrul. El a susținut că, odată cu inaugurarea CETAL, se vor deschide noi perspective pentru cercetări de vârf, cum ar fi aplicații în fizică, chimie, biologie, medicină, energie, știința materialelor, tehnologii ultra avansate de producție care vor avea un impact important pentru economia românească.

„Chiar dacă menționăm doar uriașul potențial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spațială, generarea razelor X dure pentru aplicații industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcții în care cercetarea românească va străpunge cu siguranță barierele actuale. Noua generație de cercetători din România și generațiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în țară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat acest lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora științifică românească”, a mai declarat Costoiu.

La eveniment au fost prezenți premierul Victor Ponta, președintele Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad, ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, ministrul Apărării, Mircea Dușa, secretarul de stat în Ministerul Educației Tudor Prisecaru.

Surse foto: adevarul.ro, gandul.info, realitatea.net, timetv.ro, dcnews.ro, agerpres.ro, stirileprotv.ro, economica.net, rfi.ro

R.B.N. Press 19 iunie 2014 : România pe harta mondială a înaltei tehnologii și a cercetării. Cele mai mari lasere prind contur la Măgurele

România va inaugura  primul laser de un petawatt (PW), cel mai puternic din Europa și al doilea din lume după cel din Statele Unite, care are 1,7 PW Un proiect cu care Romania se mandreste , pentru ca ilustreaza capacitatea noastra pentru cercetare si inovare, dar si impactul atragerii fondurilor europene. Proiectul face parte din Programul  CETAL

Audio: preluare de la Radio Romania Actualiăți 

Tot ca parte integranta proiectelor dezvoltate pe platforma de la Măgurele  se dezvoltă și Proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) care este un proiect al Uniunii Europene ce are drept  scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. Proiectul va fi găzduit de România, Ungaria și Cehia. În România, proiectul va fi amplasat la Măgurele, lângă Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN) și urmează a fi construit până la sfârșitul lui 2015. Este cel mai important proiect științific pe care România a avut ocazia să-l găzduiască vreodată.

Cunoscută pentru reactorul nuclear, Platforma de la Măgurele se pregătește pentru construcția unuia dintre cele mai puternice lasere din lume și crearea unui centru de cercetare paneuropeană în România.

Proiectul “European Light Infrastructure” -ELI- este primul de asemenea proporții din Europa, iar rezultatele tehnologiei dezvoltate vor avea aplicații în medicină, electronică, produse farmaceutice sau fizică nucleară.

“Medicina este unul dintre domeniile pe care le vom spijini în perioada următoare și la Măgurele cu sume extrem de generoase. De altfel, primele aplicații vor începe foarte curând, când, probabil în luna iunie (2014), vom inaugura primul laser de mare putere din Europa, de un PW, cel mai mare laser de mare putere din Europa, al doilea din lume după cel de la Barclay-Livermore, de 1,7 PW, și care va avea prime aplicații în zona medicală. Probabil în luna iunie vom avea inaugurarea oficială cu o aplicație la acest laser”, a spus ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu.

Proiectul științific amintit de ministrul delegat Mihnea Costoiu nu are legătură cu Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele. Laserul de un petawat este realizat de Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) .

Proiectul CETAL a început prin programul IMPACT, în 2007, parte a Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, conform informațiilor publicate pe site-ul proiectului – cetal.inflpr.ro

Pe platforma Măgurele, se vor vor face și experimente atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de așteptat ca rezultatele să depășească legile relativității. Proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure), comparabil cu celebrul CERN de la Geneva, va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spațiul ex-comunist, punând, practic, România pe harta lumii științifice.
Experimentele de la Măgurele se vor cupla cu cele ce vor avea loc în alte două instalații cuprinse în proiectul ELI. Astfel, în timp ce lângă București se vor testa energiile de cea mai mare putere, la Szeget, în Ungaria, experimentele vor viza fizica attosecundelor (attosecunda reprezintă a miliarda parte dintr-o miliardime de secundă), iar la Praga se va încerca descoperirea unor surse de noi radiații. Consorțiul ELI este format din 12 țări: Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Spania și Ungaria, la care se adaugă Statele Unite și Japonia, ce au statut de observator. Costul întregului proiect se ridică la suma de 500 de milioane de euro, bani ce vor fi obținuți prin fonduri structurale. Construcția instalației de la Măgurele va începe în anul 2011 și va costa 280 de milioane de euro.
Specialiștii români speră ca descoperirile care vor fi făcute aici să aducă râvnitul premiu pentru prima dată în țara noastră. Firme precum IBM și Siemens și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Povestea laserului gigantic de la Măgurele a început în 2009, când România și-a depus candidatura la Comisia Europeană pentru a fi implicată într-un experiment științific de amploare. Un an mai târziu a fost aleasă, împreună cu Ungaria și Cehia, să găzduiasă proiectul Extreme Light Infrastructure, pe scurt ELI, care are ca scop construirea unui laser de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser existent în prezent în lume. „În fiecare dintre cele trei țări vor fi studiate aspecte diferite ale laserelor. În Cehia se urmărește dezvoltarea tehnologiei Beamline, iar în Ungaria va fi studiată fizica attosecundelor. La Măgurele vor fi organizate experimente care vizează interacțiunea laserelor cu materia”, a explicat Nicolae Zamfir. Practic, la Măgurele vor fi construiți nu unul, ci două lasere care vor fi capabile să genereze fiecare o putere de 10 petawați (10 la puterea a 15-a wați) pentru a se studia, printre altele, sincronizarea lor. „Aceste valori sunt atât de mari încât nimeni nu știe îm prezent cum să facă acest lucru. Aici, la Măgurele, va fi construită o parte importantă din fizica viitorului”, a adăugat directorul IFIN. Pe lângă cele două lasere, viitorul laborator de lângă București va găzdui și un dispozitiv care va emite un fascicul de raze gamma de un milion de ori mai puternic decât cel mai puternic disponibil azi. Acest tip de tehnologie, denumită X-Band, va fi pusă la dispoziție de reprezentanții SUA.

Rezumand, în luna iunie a.c. vom avea finalizat un laser care va fi ca marime al doilea din lume si cel mai mare din Europa, iar în anul 2015 laserul de 1000 x 1,7 PW !

Aplicațiile care vor putea fi dezvoltate în urma experimentelor ce se vor desfășura la Măgurele sunt pe cât de variate, pe atât de valoroase. În primul rând, laserele vor putea asigura un management mult mai eficient al deșeurilor nucleare.

Acestea vor putea fi distruse în intervale de timp foarte mici, și nu în milioane de ani, așa cum ar fi normal dacă ar fi depozitate în starea lor naturală în locuri speciale. Mai mult, experimentele țintesc dezvoltarea unei tehnologii care să ajute la depistarea rapidă în aeroporturi a materialelor care pot fi folosite la construirea bombelor nucleare, asemănătoare scanerelor cu raze X.

Ambele tehnologii prezintă un interes enorm de mare.

O altă zonă de cercetare este domeniul medical, laserele putând fi folosite cu succes în terapia anti-cancer. Astfel, acestea vor putea fi folosite pentru distruge celulele canceroase fără a distruge tot țesutul sănătos din jurul lor.

Potențialele viitoare descoperiri au atras deja atenția unor firme de renume mondial, precum IBM și Siemens, care și-au anunțat deja disponibilitatea de a-și deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a vizitat, platforma laserului de la Măgurele, în luna aprilie,  declarând că este impresionat și că Uniunea Europeană a investit mulți bani „în locul potrivit”.

Schulz a spus la finalul vizitei că, în opinia sa, platforma „este un loc unic” și s-a declarat impresionat de calitatea a ceea ce a văzut.

„Ce am văzut aici este un exemplu minunat că investițiile naționale și cele ale Uniunii Europene duc împreună la o calitate înaltă a cercetării, cu efecte în ecomomie, investiții și dezvoltare. Ceea ce am văzut aici este, dați-mi voie să spun, neașteptat și m-a impresionat mult. (…) Cred că Uniunea Europeană a investit mulți bani în locul potrivit. (…) Pentru că vreau să fiu mereu onest, trebuie să recunosc că nu am înțeles tot”, a spus președintele PE.

Martin Schulz a adăugat că platforma de la Măgurele este un exemplu despre cum cooperarea națională și europeană, la nivel politic și administrativ, construiește cadrul necesar pentru cercetare.