Diplomație și interes identitar în Ucraina. România vs Ungaria și Bulgaria

Nu ştiu în câte zile a creat Dumnezeu statele naţionale sau a făcut-o prin interpuşi că a rămas o problemă… minorităţile. Ele pot fi punţi sau probleme în relaţiile dintre state. Aşa a vrut Dumnezeu şi mai marii lumii ca şi România să aibă vecini o sumedenie de români în toate cele patru vânturi cu tot ceeace îi defineşte ca români. Limbă, port, obiceiuri,cimitire, trecut istoric şi cumva/probabil şi un viitor care în cel mai bun caz stipulat prin legi reciproce la care statele se angajaza conform intelegerilor prealabile sau legilor internationale. Modificările bune sau rele, mascate sau nu duc intotdeuna la probleme ce se rezolvă ori în interiorul statului ori pe cale diplomatică prin solicitările statului vecin. Asta în lumea normală, în lumea reală nu se întâmplă chiar aşa pentru ca disponibilitatea de a asculta şi discută civilizat, argumentat, diplomatic este obstrucţionată de moduri perimate de abordare mai ales când dreptul unuia este mai mare decât dreptul celuilalt şi atunci se vor folosi momente şi metode de a forţa o decizie.

Urmăresc cu interes situaţia românilor din jurul Romnaiei oglindită în presa locală şi naţională şi constat că până acum am cam ţopăit doar în piciorul stâng ori ceeace credeam eu că este diplomaţie s-a cam vărsat.Desi Romania este un exemplu real  recunoscut de comportament fata de minoritati standardul romanesc vecinii nostrii nu-l aplica in reciprocitate ba chiar mai gasesc cusururi. O aglomeraţie de ONG-uri mai vechi sau mai noi, finanţate, altele excluse de la finanţare, mai nult sau mai puţin vocale, vizibile sau omise pentru că şi Dumnezeu are criterii de selectare, finanţare, vizibilitate şi egoism. Vechi sau noi aceste ONG şi numai ele emit judecaţi şi opinii pentru a se împăuna ca portdrapel al luptătorului pentru drepturile românilor. Dorinţa de a se evidenţia, această boală a numărului 1 îi face să nu recunoască sau măcar să nu fi auzit de eforturile altora aşa cum am constatat în presa că România trebuie, România dezinteresată, România se dezice etc exact în momentul în care România pe cale diplomatică, la cel mai înalt nivel se implică prin ME, Comisii Parlamentare. SRP în sprijinul comunităţilor româneşti.

Am să vă supun atenţiei un aspect. Citind o statistică a populaţiei Ucrainei constat că în continuare există evidenţiaţi moldoveni şi români.De ce?? Din convingere, prostie sau rea intenţie ,declaranţii au ales singuri.

În campaniile electorale minorităţile reprezintă o monedă forte şi este momentul când problemele se prezintă radical, în forţă, cu multe promisiuni.

Iată Ungaria

Iată ce sitesc în presa maghiară recent

-Peter Szijarto „Tocmai m-am consultat telefonic cu ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, deoarece bulgarii au și o comunitate națională semnificativă în Ucraina, care sunt afectați și de reorganizarea administrației ucrainene.

Atât bulgarii, cât și noi, ne străduim să menținem un district majoritar bulgar și maghiar, chiar și după reformă.

Desigur, această problemă va fi evidențiată și în discuțiile viitoare cu ministrul de externe al Ucrainei. „

Ungaria declarase că va bloca apropierea Ucrainei de NATO dacă nu satisfice cerinţele minorităţii maghiare. Poti fi băţosi că dă bine dar iată ce spune în data de 17 iunie 2020 Jens Stoltenberg: Parteneriatul extins al Ucrainei cu NATO nu va rezolva dezacordul cu Ungaria.

Acum când reforma teritorială s-a încheiat poate prietenii maghiari încă n-au aflat dar viceguvernator al transcarpatiei a fost numit Oleh Kocyuba, un general al Serviciului de Securitate din Ucraina

Bulgaria

Se pare că doar bulgarii se bucură, cel puţin aşa înţeleg din comunicatul Vicepremierul și ministrul afacerilor externe. Ekaterina Zaharieva, a mulțumit omologului său ucrainean Dmytro Kuleba, guvernului, parlamentarilor ucraineni și președintelui Zelensky pentru sprijinul acordat pentru păstrarea drepturilor comunității bulgare din Ucraina.

17 iulie 2020, ora 17:37 vesti bg

Romania

În timp ce vecinii noştrii au obţinut sau nu satisfacţie România este acuzată de dezinteres în timp ce au loc întâlniri între co-președinți ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Discuțiile dintre Neculăescu și Fomenko au avut loc ca urmare a convorbirilor telefonice repetate purtate în perioada martie-iunie 2020 între miniștrii de externe român și ucrainean, Bogdan Aurescu și Dmytro Kuleba.

Nu spun că intenţiile ucrainei sunt echitabile mai ales că la Kiev o mie de protestatari deja de 2 zile demonstrează în faţa Radei împotriva legii folosirii limbii de stat.

Doi oficiali co-președinți ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Discuțiile dintre Neculăescu și Fomenko au avut loc ca urmare a convorbirilor telefonice repetate purtate în perioada martie-iunie 2020 între miniștrii de externe român și ucrainean, Bogdan Aurescu și Dmytro Kuleba.

” În cadrul acestor convorbiri telefonice, cei doi miniștri au convenit, la propunerea părții române, să fie reluată activitatea Comisiei și, în acest scop, să aibă loc discuții la nivelul co-secretarilor și co-președinților Comisiei”, potrivit unui comunicat MAE român.

Ministerul de externe reamintește că în cadrul convorbirilor dintre cei doi miniștri au fost abordate și aspecte relevanţe privind dreptul la educație în limba română al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și alte teme de interes circumscrise problematicii protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității române,

Cu acest prilej, co-președintele român a reiterat necesitatea reluării cât mai rapide a lucrărilor Comisiei și a reiterat disponibilitatea părții române de a se angaja într-un dialog constructiv și de a conferi consecvență activității acestui mecanism, la toate nivelurile de lucru.

În cadrul discuției, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat că România urmărește aplicarea deplină a normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în vederea respectării și promovării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și a persoanelor aparținând minorității ucrainene din România.

De asemenea, a reiterat importanța deosebită a consultării etnicilor români din Ucraina cu privire la toate deciziile care au implicații majore asupra acestora, inclusiv în ceea ce privește reforma administrativ-teritorială din Ucraina.

La rândul său, ministrul adjunct Svitlana Fomenko a evidențiat determinarea părții ucrainene de a coopera cu partea română în vederea identificării de soluții durabile menite să răspundă preocupărilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.(Libertatea Cuvântului – www.lyberti.com)

Comună Mămăliga, încotro? – Discuții cu guvernatorul regiunii Cernăuți despre reforma administrativ-teritorială

În data de 15 iulie a.c. în încinta Administrației Regionale de Stat Cernăuți a avut loc o întâlnire a unui grup de inițiativă din comună Mămăliga, însoțit de jurnaliști și membri ai mediului asociativ românesc, cu guvernatorul Serghei Osaciuk, notează Agenția BucPress din Cernăuți.

La invitația locuitorilor comunei Mămăliga la eveniment au participat membri ai mediului asociativ românesc (Vitalie Zâgrea, Marin Gherman, Iurie Levcic). Unde or fi fost restul reprezentanţilor asociativului românesc?? Ori problema Mămăligii nu privea pe toţi românii din Ucraina??

Comunicat de presă: Consiliul Național al Românilor din Ucraina condamnă orice inițiative de trădare a învățământului în limba română (22 iulie 2020/lyberti.com)

Nu am să citez din articol, vă îndemn să-l citiţi, dar dacă trădarea vine din interior( o fi prima oara?) nu diplomaţia romană este de vină.

Agenția BucPress a informat… despre activităţile diplomaţiei romane

– Ucraina şi România au convenit să intensifice dialogul cu privire la respectarea drepturilor minorităţile naţionale

– Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, şi ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, au convenit în cadrul unei convorbiri telefonice asupra intensificării dialogului prvind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, notează Libertatea Cuvântului cu referire la serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei.

„Miniştrii au convenit să intensifice dialogul privind minorităţilor naţionale, în special continuarea celei de-a VII-a şedinţe a Comisiei mixte ucraineano – române privind asigurarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi reluarea negocierilor privind încheierea unui protocol referitor la cooperarea în domeniul în educaţiei între Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România „. – Se spune în mesajul instituţiei, scrie Libertatea Cuvântului.

– Miniştrii au discutat şi despre perspectivele dialogului politic bilateral la cel mai înalt nivel, dezvoltarea în continuare a relaţiilor comerciale, investiţii, infrastructura de frontieră şi domeniul energetic.

De asemenea, discuţiile s-au concentrat pe cooperarea tehnico-militară, cu accent pe menţinerea securităţii în regiunea Mării Negre.

Dmytro Kuleba a mulţumit părţii române pentru ajutorul umanitar Ucrainei în eforturile de combatere a răspândirii COVID-19.

– La invitaţia lui Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat disponibilitatea de a vizita România.

Despre verticalitatea unor reprezentanţi ai mediului asociativ românesc de ori unde ar fi ei(din tara sau afara) ar trebui să discutăm noi şi nu interpuşii iar despre limba fraţi nostril din sud au lăsat posterităţii Părintească demindare

Strigă ai noştri buni părinţi

Blastem mare să aibă în casă

Care de limba lui se lasă….

 Nu apar si nu judec pe nimeni dar cele semnalate  intristeaza profund. Discordia pe tortul Covid este o realizare. A cui? Pentru ce? Cui foloseste?

Marian CLENCIU – Președinte al Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina




Carolina, basarabeanca din Atlasul Frumuseții: „M-am simțit la Iași mereu ca acasă, chiar uneori mai bine…”

Carolina Ciubotaru, originară din Chișinău, a oferit un interviu publicației ROMÂNIA BREAKING NEWS. Răspunsurile la întrebări au fost oferite colegului nostru, Tudor Vișan-Miu. Povestea se referă la actualitatea momentului și continuă ceea ce publicul a aflat din interviul Carolina, moldoveanca din ”Atlasul Frumuseții” [Jurnal de Chișinău, 22 ianuarie 2016]. – Redațía ROMÂNIA BREAKING NEWS

Atlas al Frumuseții. Femeile lumii în 500 de portrete”, reunind o serie de instantanee ale fotografului Mihaela Noroc, editat în anul 2017 de Editura Humanitas. Cu acest prilej a oferit o serie de interviuri unor agenții de presă locală.

Carolina Ciubotaru - foto1
Carolina Ciubotaru surprinsă într-un moment de atenție și implicare, la un local din Chișinău. Foto Roman Friptuleac/2020.
Dragă Carolina,
Precizez de la început că tema întrebărilor va fi pur umană, cu o dublă adresabilitate: pentru românii din părțile voastre și peste românii din părțile celelalte. S-ar referi, de o parte, la întrebările celor care, născuți în spațiul vostru, vizează viața universitară a statului numit România (cu dificultățile ei cunoscute), precum și curiozitățile celor care între sloganul „Basarabie e România” și frumusețea ochilor tăi nu prea știu unde să se plaseze.
Carolina Ciubotaru în Grădina Botanică din Chișinău, în timpul unei filmări. Foto Roman Friptuleac/2020.

Acesta este piesa care descrie 100% sentimentul meu de a fi basarabeancă, dacă e corect așa de spus! Versurile sunt scrise de Aurelian Silvestru, el fiind ai directorul liceului în care mi-am făcut studiile toți 12 ani! Solista sunt eu. Mereu îmi dădeau lacrimile când interpretam această piesă, mai ales când auzeam publicul cum cânta cu mine.

VIDEO. GRUPUL CORAL „PROMETEU” din Chișinău, a venit la Iași să cu prilejul Festivalului, „Grigore Vieru” din 17-18 mai 2016.

Aici e un recital al ansamblului, din care am făcut parte. Pe atunci încă nu știam ca o să-mi fac studiile la Iași, chiar dacă mergeam des la Iași cu ansamblul, la diferite festivaluri.

Ce poeți și cântăreți români îți sînt ție dragi în limba lacrimilor gemene? De pildă: Eminescu? Vieru? Păunescu? soții Aldea Teodorovici? Etc.
Cu soții Aldea Teodorovici am crescut, la fel și cu Vieru și Eminescu. Am interpretat cântecele scrise pe versurile acestora toți cei 7 ani în care am făcut parte din ansamblul liceului Prometeu-Prim.

Ascultând cred că îmi pot imagina cât de mult iubești graiul nostru. Da, te poți numi basarabeancă sau moldoveancă. Sigur că noi facem diferența între moldovenii din județele României și cei din raioanele Moldovei, dar asta în funcție de ce persoane cunoaștem și de ce gusturi avem.

Carolina Ciubotaru - foto3
Carolina Ciubotaru ca domnișoară de onoare la o nuntă a unei prietene, la Chișinău. Fotografie de pe profilul personal de Facebook.
***
EPILOG
Adepta naturaleții.
Carolina Ciubotaru este o mândră fiică a Basarabiei. Îi puteți privi superbii ochi care au făcut înconjurul planetei. Puteți afla că nu a dorit să facă o carieră în modelling, dar a acceptat de câteva ori să pozeze cu machiaj sau în timp ce se ruja, ori în ținută sportivă, fiind la Ipsarion în Grecia. Cei curioși pot găsi chiar ipostaze cu un umăr dezgolit. Noi, câțiva, o preferăm în ie, dar vedem că îi stă bine și cu ochelari. Iar când o vedem în ținuta office, cu o cafea în mână sau cu ochelari de soare, deja cred că este clar că stăm de vorbă cu o persoană responsabilă și capabilă.
Ceea ce însă rămâne esențial de sesizat este faptul că ea, ca atâtea alte basarabence, este devotată unor valori și modele pe care, în loc de a le numi, mai degrabă le-am iubi așa cum sunt.
Tudor Vișan-Miu, istoric / Redactor RBN Press