Este Ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos și a Eroilor

Sărbătoarea Înălțării Domnului Iisus Hristos se sărbătorește la 40 de zile după Învierea Domnului și nu are o dată fixă în calendar. Această zi sfântă este cunoscută şi sub numele de Ispas și marchează momentul în care creştinii se salută unul pe celălalt cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.

Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor militarilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.
Țara noastră a pierdut în prima mare conflagrație a secolului al XX-lea aproape un milion de militari și civili.

Concretizarea prevederilor actului de pace s-a făcut în România printr-un decret în 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie celebrată cu prilejul sărbătorii creștine a Înălțării Domnului. România a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii străini în rândul celor naționali.

Cu ocazia Zilei Eroilor, care este sărbătorită de Înălţarea Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, va participa, joi, la ceremonia de depunere de coroane de flori de la Mormântul Ostaşului Necunoscut.

Astfel de ceremonii militare şi depuneri de coroane vor avea loc în cimitirele eroilor din întreaga ţară, dar şi la monumentele dedicate acestora. Procesiunile se vor desfășura cu respectarea limitărilor impuse de măsurile pentru prevenirea şi combaterea noului coronavirus,

Pentru a celebra eroii neamului, Patriarhia Română anunţă că, la ora 12.00, vor fi trase clopotele tuturor bisericilor ortodoxe.




Hidrogenul ca vector alternativ de energie. Guvernul României se implică în sprijinirea HUB-ului Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice ROHYDROHUB

Guvernul vrea să dea un semnal puternic de sprijin pentru cercetare şi inovare prin adoptarea memorandumului pentru înfiinţarea HUB-ului Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice ROHYDROHUB, iar cercetarea în domeniul utilizării hidrogenului ca sursă de energie este o componentă care trebuie încurajată, a declarat secretarul general al Executivului, Antonel Tănase.

Potrivit Agerpres, Secretarul general al Guvernului a participat, marţi, la dezbaterea „RO-HYDROHUB, hidrogenul ca vector alternativ de energie”, eveniment organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, desfăşurat în regim de videoconferinţă, la care au mai luat parte, printre alţii, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie şi ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

„Guvernul este preocupat în permanenţă să furnizeze cele mai bune soluţii pentru cercetare şi inovare, întrucât suntem convinşi că prin dezvoltarea acestui domeniu putem progresa. (…) În următorii 30 ani statele europene îşi propun să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. Acest plan ambiţios poate fi pus în practică printr-o reformă profundă a sectoarelor energetice. România va avea acces la fonduri europene pentru investiţii în mecanismele de finanţare create la nivelul Uniunii Europene. În acest fel avem ocazia să transformăm provocările în oportunităţi”, a afirmat Tănase.




O nouă donație din România a trecut Prutul pentru a ajuta R.Moldova în lupta cu COVID-19.

O nouă donație din România a trecut Prutul pentru a ajuta R.Moldova în lupta cu COVID-19, anunță Radio Chișinău citat de romaniabreakingnews.ro . Despre aceasta a anunțat pe Facebook, secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Ana Guțu.

„Am trecut Prutul….cu greu, dar am reușit! 10 tone de hipoclorit, donație de echipamente medicale de protecție au ajuns la primăria Cahul. Mulțumim primarului Nicolae Dandiș și doamnei consul al României din Cahul Anca Corfu pentru diligențe. Mulțumim respectuos întreprinderii Chimcomplex, Episcopiei Dunării de Jos, profesorilor Universității „Dunărea de Jos” din Galați pentru generozitate. Exprimăm gratitudinea europarlamentarului român domnului Eugen Tomac pentru contribuția substanțială la realizarea acestei misiuni umanitare în Republica Moldova”, a afirmat Ana Guțu.

Menționăm că, recent, 35.000 de viziere au ajuns în R.Moldova din România, grație Asociației „Voci pentru Democrație și Justiție” (VeDemJust) și voluntarilor din cadrul „Vă ajutăm din Cluj!”. De asemenea, tot pentru combaterea pandemiei, Guvernul României a oferit un ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro. Și zeci de medici de peste Prut au muncit timp de două săptămâni alături de colegii din R.Moldova pentru a ajuta în lupta împotriva COVID-19.

Sursa FOTO: Facebook/Ana Guțu




10.500 de bucureșteni sunt testați pentru COVID-19 pe Stadionul Național

Începând cu data de 25 mai, a fost demarat proiectul de testare a anticorpilor la COVID-19 pe un eșantion de 10.500 de bucureșteni din toate sectoarele, a anunțat primarul general al capitalei, Gabriela Firea. Potrivit anunțului  dat de Primărie, testele se vor realiza pe Arena Națională, cu respectarea tuturor reglementărilor internaționale în domeniu.

În ceea ce privește proiectul de testare gratuită a celor care doresc să afle dacă sunt contaminaţi sau nu cu noul coronavirus Gabriela Firea a precizat că aproape 8 mii de locuitori ai Bucureștiului s-au înscris pe platforma pusă la dispoziție de municipalitate. Într-o primă etapă sunt disponibile 11.000 de test./pvelisar




COVID-19, retragerea Statelor Unite din Tratatul Cer Deschis și evoluțiile din Republica Moldova, temele centrale ale discuțiilor dintre oficiali SUA și România

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit vineri, 22 mai 2020, pe ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman. Potrivit MAE, cei doi oficiali au discutat aspecte referitoare la cooperarea bilaterală în contextul pandemiei de COVID-19, despre anunțul privind retragerea Statelor Unite din Tratatul Cer Deschisevoluțiile din Republica Moldova, programul Visa Waiver, aderarea României la OECD și perspectivele Inițiativei celor Trei Mări.

Cu prilejul reuniunii, ambasadorul Zuckerman a înmânat ministrului Bogdan Aurescu informarea oficială prin care SUA anunță oficial decizia de retragere din Tratatul Cer Deschis, care va intra în vigoare la 6 luni după data anunțului. Șeful diplomației române a exprimat apreciere pentru consultările bilaterale frecvente pe tema aplicării Tratatului Cer Deschis și a subliniat că acesta își menține valoarea, România susținând ferm Tratatul și contribuind la acesta cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai pentru misiuni de observare. A evidențiat că România împărtășește preocuparea Statelor Unite, partener strategic și aliat extrem de important în cadrul NATO, cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare, care nu corespund spiritului Tratatului. A arătat că în contextul dat, România înțelege poziția SUA de a se retrage din acest Tratat și a asigurat că România va depune în continuare eforturi pentru ca la nivelul Alianței să existe o abordare unitară și fermă, care să determine Rusia ca în următoarele 6 luni, la finalul cărora notificarea ieșirii SUA din Tratat își va produce efectele juridice, să revină la implementarea deplină a acestuia.

Ambasadorul Adrian Zuckerman a transmis mulțumirile SUA pentru reacția și abordarea României și a propus ca România și SUA să mențină un dialog apropiat pe această temă în următoarea perioadă.

Totodată, cei doi oficiali au discutat despre perspectivele aprofundării Parteneriatului Strategic România-SUA în ansamblul său și au exprimat satisfacție pentru cooperarea foarte bună dintre România și SUA, inclusiv în context COVID-19, în ceea ce privește sprijinul reciproc în vederea repatrierii cetățenilor, sprijinul SUA pentru transportul și achiziția de echipament medical pentru România, ajutorul de 800 de mii de dolari pentru combaterea pandemiei. Ministrul Bogdan Aurescu a reamintit, în acest context, că România va trimite în perioada următoare o delegație militară formată inclusiv din personal medical în SUA, în contextul pandemiei.

Un alt subiect important de pe agenda de discuție ridicat de către ministrul Bogdan Aurescu a fost facilitarea accesului României în programul Visa Waiver, acest demers având impact deosebit pentru cetățenii români, inclusiv în ceea ce privește contactele people-to-people, oportunitățile investiționale și economice, schimburile educaționale și nu numai. Ambasadorul Zuckerman a asigurat că acordă o atenție deosebită acestui obiectiv comun și că analizează în profunzime modalitățile prin care autoritățile române și cele americane pot colabora pentru obținerea unor rezultate concrete.

În ceea ce privește aderarea României la OCDE, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat că acesta continuă să fie un obiectiv prioritar al Guvernului României, iar ambasadorul Adrian Zuckerman a asigurat că SUA susține deplin acest obiectiv al României.

Totodată, au fost trecute în revistă evoluțiile pozitive înregistrate pe palierul Inițiativei celor Trei Mări, inclusiv în contextul anunțului recent făcut de SUA cu privire la alocarea a sumei de 1 miliard de dolari pentru investiții în proiecte energetice în cadrul Inițiativei, precum și a deciziei recente a unor țări precum Estonia, Letonia și Ungaria de a se alătura Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, la care România participă deja. A fost agreată continuarea coordonării apropiate dintre România și SUA în pregătirea eficientă a rezultatelor Summit-ului Inițiativei celor Trei Mări de la Tallinn, din octombrie, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea Fondului de Investiții și implementarea proiectelor prioritare de interconectivitate ale Inițiativei.

Ministrul Bogdan Aurescu și ambasadorul Adrian Zuckerman au avut un schimb de opinii și cu privire la evoluțiile din Republica Moldova. Ministrul Bogdan Aurescu a punctat elementele cele mai importante din cadrul vizitei pe care a realizat-o la Chișinău, la 30 aprilie 2020, în contextul pachetului consistent de sprijin acordat de România cetățenilor din R. Moldova, în eforturile de combatere a pandemiei de COVID-19, concretizat prin trimiterea unei echipe medicale și donarea unor echipamente medicale, medicamente și dispozitive medicale în valoare de cca 3,5 milioane de Euro. Cei doi oficiali au agreat ca SUA și România să continue coordonarea pe linia încurajării autorităților din R. Moldova pentru intensificarea, în mod consecvent și credibil, a reformelor necesare apropierii de UE și respectarea, pe deplin, a principiilor democratice și ale statului de drept. Șeful diplomației române a arătat că România va continua să urmărească cu prioritate respectarea intereselor și așteptărilor legitime ale cetățenilor din Republica Moldova, parcursul european fiind singurul în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al cetățenilor săi.




Primarul de Iași, către premierul RM: Ați vorbit urât în limba română despre țara care, cu același grai, a întins o mână de ajutor

Declarațiile denigratoare ale premierului R.Moldova la adresa României au stârnit indignare și peste Prut. După ce Ministerul de Externe de la București, dar și mai mulți europarlamentari au catalogat afirmațiile lui Ion Chicu ca fiind absolut inacceptabile, și primarul municipiului Iași a venit cu o reacție, potrivit deschide.md. Acesta scrie că nu s-a supărat pe premierul de la Chișinău, pentru că nici nu a avut mari așteptări de la el. Totuși, Mihai Chirica subliniază că, prin afirmațiile sale, Chicu a jignit milioane de basarabeni care au și cetățenie română.

„Scuze publice, domnule Chicu, vremelnic premier al Republicii Moldova. Ne pare nespus de rău, domnule Chicu, vremelnic prim-ministru al Republicii Moldova, că ați ratat șansa de a rămâne, cât de puțin, în cartea de istorie a Moldovei. Dar nu suntem supărați, și știți de ce? Pentru că nu aveam și nu am avut așteptări de la domnia voastră. Cum poți să te superi pe un repetent la istorie că ia note mici? Dar bunul simț, tradițional, al tuturor românilor, oare unde este? Cum credeți că vă privesc românii din Basarabia, când ați jignit pe cei care au venit să-i ajute?”, întreabă retoric edilul.

Totodată, Mihai Chirica îi amintește șefului Cabinetului de miniștri de la Chișinău că România, din puținul ei, a ajutat cetățenii din dreapta Prutului. Primarul a remarcat că cei care conduc R.Moldova calcă în picioare propriii cetățeni.

„Tot ce a făcut și va mai face România pentru cetățenii Basarabiei este pentru că această națiune este călcată în picioare de proprii ei conducători, este umilită și sărăcită, vândută la străini și, mai nou, jignită. Ați jignit România, românii, limba română, istoria noastră comună, moșii și strămoșii noștri, pe propria dumneavoastră mamă și pe copiii care-i aveți. Ați vorbit urât în limba română despre țara care, cu același grai, a întins o mână de ajutor. Și nu suntem o țară bogată, dar din puținul nostru am dăruit celor care au același sânge ca noi. Ați jignit milioane de basarabeni care au și cetățenie română, au copii aici la școală, au afaceri prospere la noi și se uită cu mândrie la istoria noastră comună”, scrie Chirica.

Primarul de Iași i-a mai amintit lui Chicu de sacrificiul medicilor români, care au venit în R.Moldova pentru a lupta cu noul virus și pentru a intinde o mână de ajutor personalului medical de aici.

„Nu ne-am supărat, căci nu merită atenția ceea ce ați spus despre noi toți, dar imaginați-vă cum ar fi fost dacă germanii din estul zidului Berlinului îi apostrofau pe germanii din vest? Oare ce înțelegeți de aici? Se pare că mai nimic. Nu suntem supărați, domnule Chicu, chiar dacă ne-am îmbolnăvit medicii, îngrijind pe ai noștri. Și știți de ce? Pentru că nu va dura foarte mult și dumneavoastră n-o să mai fiți nimic, dar absolut nimic, ci doar o pată roșie pe o floare albă – Basarabia!”

În concluzie, edilul a mărturisit că: „m-ați făcut să-i iubesc și mai mult pe frații mei din Moldova”

Sursa citată amintiește că, după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a scris că Guvernul actual al R.Moldova a eșuat în implementarea reformelor, premierul Ion Chicu a publicat un text ofensiv la adresa acestuia, utilizând calificative și un limbaj non-diplomatic, agresiv. Mai mult, în postare, prim-ministrul aduce critici și României, scriind că aceasta „geme de cea mai mare corupție din Europa”, asta în condițiile în care Guvernul de la București a oferit o donație de aproape 3,5 milioane de euro pentru R.Moldova în lupta cu COVID-19.




Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah a mulțumit României pentru construcția unui bloc nou al liceului românesc „Mihai Eminescu” din Comrat

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, i-a mulțumit ambasadorului României în R. Moldova, Daniel Ioniță, pentru sprijinul de 15 milioane de lei acordați de statul român pentru construcția unui bloc nou al liceului românesc „Mihai Eminescu” din Comrat, informează deschide.md, citat de romaniabreakingnews.ro Totodată, Vlah l-a informat pe ambasador că au fost identificați și restul banilor pentru realizarea proiectului, în valoare de 5,6 milioane lei, din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Subiectul a fost discutat astăzi în cadrul unei întrevederi de lucru dintre cei doi oficiali.

Tot în cadrul întrevederii, Vlah a menționat că autoritățile din Găgăuzia sunt gata să implementeze practici privind învățarea profundă a limbii de stat – limba română. Aceasta a subliniat că, în anul viitor de studii, la liceul nr. 2 din Ceadîr-Lunga, pentru prima dată va fi formată o clasă care va studia în limba română.

Bașcanul și ambasadorul României au discutat și despre lupta împotriva coronavirusului. Vlah a menționat că în aceste zile în Ceadîr-Lunga se va deschide al doilea centru COVID-19. Astfel, cei doi au vorbit despre disponibilitatea livrării de aparataj medical necesar pentru combaterea infecției.

Menționăm că, construcția blocului de studii al liceului românesc „Mihai Eminescu” din Comrat va fi  posibilă grație sub-proiectului „Lucrări de construcție a blocului de studii la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din mun. Comrat, UTAG”, finanțat în cadrul Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României, conform Hotărârilor de Guvern nr. 436/2014 și nr. 487/2019.




O CARTE ÎN IZOLARE…

O carte despre Bucovina – Geopolitica Bucovinei -, poate paradoxal, sau ironia soartei, o carte despre destinul dramatic al provinciei de suflet a României, care a apărut într-un moment la fel de dramatic al Bucovinei noastre și deopotriva și celeilalte, oblasti Cernovțî, lovite nu numai de un virus mondial, ci, mai grav, de virușii interni ai incompetenței și iresponsabilității, aflate sub masca politicilor democratice a grijii față de om, față de … români”! Că, deh,  … dă mai bine, la mainstream!

Cartea a ieșit de sub tipar, pe 20 martie a.c., la Sibiu, și cu oareșcari dificultăți a ajuns pe 23 martie la București – când se instalase ,,starea de urgență” -, prin efortul demn de laudă al editorului și al unui bun mărginean, ce și-a asumat această ,,datorie de suflet”, de-a aduce cartea, autorului, sfidând zelul cerberilor unui regim abulic, deja, depășit de situație.

Un fel ,,Badea Cârțan story”, de secol XXI, pe sub nasul virușilor și al vigilenței autorităților.

De ce ,,o carte în izolare”?! ….

Simplu, deoarece, această carte, care trebuia lansată cu prilejul unui eveniment de importanță istorică, pentru mulți dintre noi, deocamdată, se află, încă, sub biroul autorului, în așteptarea momentului când se vor deschide librăriile și va putea fi pusă la dispoziția celor care mai vibrează, uneori, nu numai la celebrul refren ,,Bucovină plai cu flori”, …




„Fără amintirea Patriei” – ROMÂNII DE LA EST DE BUG în cercetarea echipelor organizate de Institutul Central de Statistică 1941-1944 (Ep.3)

FRAGMENTE DIN VOLUMUL IN PREGATIRE „CALATORII IDENTITARE”

În continuarea articolului

„Fără amintirea Patriei” – ROMÂNII DE LA EST DE BUG în cercetarea echipelor organizate de Institutul Central de Statistică 1941-1944 (Ep.2)

* * *

Multe din localităţile bejenilor români aveau nume româneşti: Arcaşi (pe malul drept al Bugului), Grădiniţă, Şerban, Solobozia Valahă (între Nistru şi Bug), Bucureşti, Vaslui (pe Nipru), Olteanka, Voloskaia (Valahă), denumirile geografice indicând explicit naţionalitatea locuitorilor.

O încheiere la această succintă prezentare a campaniei de identificare a românilor de la est de Bug ar trebui să cuprindă şi destinul oamenilor care au realizat studiul, ca şi posteritatea enormului material documentar rezultat în urma efortului de cercetare.

         OAMENII.

Anton Golopentia şi-a continuat activitatea în cadrul I.C.S. în funcţia de director general 1947-19148). În 1950 a fost arestat (ridicat din Biblioteca Academiei) în procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, cu care colaborase anterior. Nu a mai fost eliberat din detenţie. Moare în închisoarea Văcăreşti la numai 42 de ani, după ce “cunoscuse” tehnicile de interogare care începuseră să fie folosite în Republica

Anton Golopentia

Populară România. În 1996, George Popescu, fostul său colaborator îi aduce un cald elogiu, spunând esenţialul despre Anton Golopentia: “Domnia sa ştia că nu eram doar un teritoriu şi o populaţie. Ci un popor şi o ţară”. Nicolae Betea a fost condamnatla 10 ani închisoare şi 5 ani domiciliu forţat în Bărăgan, lângă Feteşti. A murit intr-u azil de bătrâni din Bucureşti. Constantin Pavel, care a executat şi el, o condamnare identică, înnebuneşte. Sabin Manuila a reuşit în 1948 să părăsească România, stabilindu-se la New York. Aflat pe pământ american colaborează cu dr. Wilhelm Filderman, fostul conducător al “Uniunii Comunităţilor Evreieşti”. Împreună elaborează studiul” Evoluţia numerică regională a populaţiei evreieşti din România”. Anton Raţiu, de asemenea, anchetat de securitate avea să scrie în volumul publicat în 1994: “Viaţa mi s-a scurs pe acelaşi făgaş, al aceluiaşi destin întunecat, amar, obscur. Destin hărăzit de mereu aceeaşi şi aceeaşi sursă cinică şi barbară”. Nichita Smochină, recunoscut acum drept cel mai reprezentativ exponent al românilor transnistreni a fost nevoit să se ascundă în munţi ceva timp. Supravegheat operativ de securitate – situaţie de care era conştient – evită să-şi mai întâlnească apropiaţii pentru a nu-i expune unor eventuale măsuri administrative. Târziu, i se recunoaşte calitatea de membru corespondent al academiei, dar fără să primească şi pensia la care era îndreptăţit în această calitate. Alexandru Smochină care funcţionase ca subprefect în Gvernamintul civil al Transnistriei (1941-1944) a fost interogat cu privire la activitatea sa din Tiraspol şi Berezovca în timpul războiului. În decembrie 1948 a fost arestat de securitatea romană şi predat organelor sovietice de “specialitate”. Rechizitorul împotriva sa menţiona următoarele infracţiuni prevăzute în Codul penal al R.S.S. Ucrainiene: “spionaj împotriva statului sovietic”, “propagandă antisovietică pe timp de război” şi… “românizarea moldovenilor”. În 1949 a fost condamnat la 25 de ani de Gulag, pedeapsa pe care a executat-o la Kolama, Republica Yakutia, dincolo de Cercul Polar. A fost eliberat în 1956.

Nu toţi colegii şi colaboratorii lui Golopentia au avut de suferit: Henri H. Stahl şi-a continuat opera. În 1969 primeşte titlul de “profesor emerit al R.S.R”, devenind în 1974 membru corespondent al Academiei Române. Corneliu Mănescu a ajuns ministru de externe, demis în perioada Ceauşescu. Traian Herseni a continuat să-şi publice studiile de referinţă până la încetarea din viaţă. Ovidiu Bârlea a lucrat la Institutul de folclor Bucureşti. În 1981 a semnat excepţionalul studiu “Folclorul românesc “(volum II publicat în 1983). Întreaga sa activitate a fost recunoscută ca o pagină de excepţie în istoria folcloristicii româneşti. Nicolae Marin Dunăre va publica mai multe lucrări de arta populară, studii despre portul popular, broderii ţărăneşti şi ornamentică tradiţională. Gheorghe (George) Retegan, arestat în 1950 sub acuzaţia de “crimă de înaltă trădare” va fi achitat de Tribunalul Militar Bucureşti. A publicat în “Revista român de statistică”. Până la pensionare a fost profesor la A.S.E. şi Universitatea Bucureşti.

MATERIALULUI DOCUMENTAR. Represaliile care s-au abătut asupra unora dintre cercatatori au fost însoţite de o politică de respingere a oricărei analize a rezultatelor obţinute pe teren în condiţii vitrege, datorate numai şi numai abnegaţiei membrilor echipelor coordonate de Anton Golopentia. Materialul documentar oferit cercetătorilor spre studiu, analiza şi, eventual, actualizare nu a mai fost valorificat din punct de vedere academic, ştiinţific sau documentar.În parte, acest dezinteres a fost încurajat şi de atenuarea interesului pentru destinul românilor din afara ţării, în general şi a romanităţii răsăritene, în special. Volumul publicat de Anton Raţiu în 1994 a reprezentat singura apariţie în peste 50 de ani. Abia în 2006, când apare monumentală monografie a activităţii I.R.E.B., editată de Sanda Golopentia, preocupările unei generaţii de valoare au fost readuse în atenţia publică; o generaţie care a continuat opera înaintaşilor fără a căror eforturi am fi rămas doar o populaţie obscură, îngroşând rinduriele locuitorilor dintr-un imperiu vecin. Comunităţile studiate între 1941-1944 au suferit, ele însele un proces de deznaţionalizare/asimilare.

Simboluri populare la românii de la Est de Bug

Vasile Harea sesizase devreme că situaţia grupurilor izolate în stepa nu poate dăinui: Această stare de lucruri nu poate să se prelungească la nesfârşit. Înstrăinarea completă îi ameninţa…” (13). Lucurile s-au schimbat după cel de-al II-lea război mondial când, potrivit propagandei sovietice, aceste grupuri de populaţie au început: “Să trăiască în familia unită a popoarelor Uniunii Sovietice, fiind egali în drepturi, fericiţi şi liberi “. Procesul de pierdere identitară a continuat în ritm accelerat; aria limbii române s-a restrâns totodată dramatic. Dispariţia grupurilor etnice, minoritare, izolate de masă mare a contionalilor nu reprezintă, la scara istorică, un caz singular. În ceea ce priveşte evoluţia populaţiilor româneşti se cunoaşte cazul pisticosilor, locuitori valahi din Bitinia, nord-vestul Asiei Mici sau situaţia goralilor din Polonia, desprinse, în timp, din trunchiul lot etnic. După decembrie 1989, nici noi nu ne-am mai preocupat de cei rămaşi departe. Exceptând fotografiile prof. Vasile Soimaru. (14) şi un documentar realizat de Marian Voicu pentru Televiziunea Romană nu există alte mărturii contemporane despre românii/moldovenii de la est de Bug. Cu atât mai remarcabile au fost cercetările folcloriştilor din Chişinău, sub direcţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei (la acea epocă, încă R.S.S.M.) în regiunile Nikolaev, Khirovograd, în raioanele Voznesensk, Arbuzinca, Pervomaisk, Olsansk (1969-1970) sau în Nordul Caucazului (1987-1988. Trebuie menţionate: culegerea de folclor moldovenesc “Şi cânt codului cu drag” publicată în 1987, volumul lui T. Colac “Nistrule, apleacă-ţi malul. Folclor poetic din Transnistria” apărut la Chişinău în anul 2004 sau lucrarea “Folclor românesc de la est de Nistru, de Bug, din Nordul Caucazului” publicată în două volume sub egida Institutului de folclor al A.S. M., Chişinău, 1987.

Jurnalistul de televiziune, Marian Voicu a oferit un document impresionant care ne îngăduie să vedem astăzi, o comunitate românească, ce fusese studiată şi de participanţii la I.R.E.B. Sub titlul “Români uitaţi. Moldovenii de dincolo de Prut”, reportajul intră în viaţa locuitorilor din Martanosa şi Grutkoe, regiunea Kirovograd, sate aflate în stepa ucrainiana de peste 300 de ani. Aflăm un grup uman marginalizat care-şi practică limba maternă în cadrul limitat al relaţiilor de familie; o limbă de ogradă. Deşi îşi vorbesc limba numai în jurul mesei – aşa cum apar filmaţi – lb. Romană rămâne singurul reper de identitate şi o sursă puternică de confort identitar. Sunt conştienţi de precaritatea vieţii lor. Îi atrag atenţia reporterului ca mai vorbesc lb. Romană, deşi influenţă de lb. Ucrainiana, recunosc că “au calicit limba”. Unul “grăieşte curat”, dar un puşti declara “Ia niznaiu moldovski “, cu toate că înţelege lb. Maternă. Şcoala e în ucrainiana, iar biserica nu şi-a reveni după decenii de “ateism ştiinţific”. Matusa Maria Vartic se arata mai sceptică şi precizează, râzând, că ei vorbesc… “limba martanosa”. Mai au rude în Moldova (Basarabia), pe la Cahul. “Acolo e România?” întreabă o mătuşă.” Nu “, vine răspunsul. “Nu încă”?, se mira mătuşă. (filmul, realizat în iunie 2000 este disponibil pe vimeo.com). Gustul amar care persistă după vizionare avertizează că, în absenţa unui sentiment real de solidaritate culturală şi lingvistică, românii estici pot fi considerate de-acum încolo doar un subiect de arhivă, o pagină de carte cumpărată la anticariat, un expozeu istoric; fără materialitatea solidă a unei existenţe sociale. O amintire…

Temele de cercetare şi metodologia aplicată în teren aprofundate de poiectul I.R.E.B. constituie o operă unică care ne oferă şi în prezent argumentele pentru a înţelege mai bine mecanismele asimilării. Subiectul este cu atât mai actual cu cât marile migraţii contemporane- spre statele Uniunii Europene, spre S.U.A sau Canada, şi nu numai – indică şi un scenariu posibil al pierderii condiţiei naţionale originare. Ştiri de presă menţionau că în anul 2016 s-au născut mai mulţi copii români în afara frontierelor ţării, decât în interiorul lor; un avertisment care justifica abordarea de urgenţă a fenomenului. Exodul masiv al populaţiei României şi deteritorializarea sentimentului identitar pot fi urmate de un proces de deculturalizare, desfăşurat în etape desigur, dar ireversibil.

În sfârşit, soarta ţesăturilor expuse în 1943 la sediul I.C.S. trebuie umarita peste ani. Conform art. 12 din Convenţia de Armistiţiu (publicată în Monitorul Oficial nr. 219/22 septembrie 1944) semnată la Moscova de către Lucreţiu Pătrăşcanu şi mareşalul sovietic Rodion Malinowski, guvernul român s – a obligat să restituie, în “desăvârşită bună stare”, valorile luate de pe teritoriile Uniunii Sovietice în timpul războiului. Astfel, toate cusăturile – textile de interior sau de port – toate ţesăturile lucrate în şezători de tărăncile române din Dombass au devenit “captură de război” care trebuiau restituite. Şterguri, şervete, păretare, chilimuri, paturi înflorate, scoarţe, broderii în fir de lână sau de mătase, căpătâie (feţe de perne) au devenit la insistenţa învingătorilor – subit interesaţi de arta populară românească – “pradă de război “a învinsului. Nu au mai ajuns în muzeele noastre etnografice. Au fost restituite Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

În mod cu totul miraculos, o mică parte din cusături rămăseseră în grija familei Golopentia în aşteptarea unor vremuri prielnice. După emigrarea doamnei Sanda Golopentia în S.U.A., o parte din ţesăturile achiziţionate la schimb pe malurile Donetului au reintrat în posesia fiicei sociologului Anton Golopentia. În anul 2006, aceasta donează piesele Muzeului Ţăranului Român. După 71 de ani, ţesăturile ajung, din nou, în faţa unui public avizat: se organizează expoziţia “În urma acului. Românii de peste Bug”, coord. Ioana Popescu, M.T.R., 2014.

Un epilog nesperat, singurul, marcat de încrederea stăruinţei.

Note

13) citat de dr. hab. Nicolae Baiesu, “ Observatii privind cultura populara a romanilor de la est de Nistru, Bug, din Nordul Caucazului” , in revista “Akademos”, nr. 2 (13), iunie 2009, Chisinau
14) Vasile Soimaru, “Romanii din jurul Romaniei. Monografie etnofotografica”, Ed. Magic Print-Onesti si Ed. Serebia-Chisinau, 2014
15) Dr. hab. Nicolae Baiesu, op. cit., p. 109-111

Alte articole recomandate de autor:

„Fără amintirea Patriei” – ROMÂNII DE LA EST DE BUG în cercetarea echipelor organizate de Institutul Central de Statistică (Ep.1)

Exclusiv. Despre Neam, Țară și Ființă Națională, dincolo de fruntarii, cu domnul „Golescu”, …la 15 ani de activitate

ROMÂNII DE PRETUTINDENI ÎN PROGRAMA ȘCOLARĂ

Exclusiv: Descoperirea Geografiei Românilor de pretutindeni

În pragul ZILEI LIMBII ROMÂNE ( O ZI NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI?)




O fetiță de 11 luni cere ajutorul oamenilor în lupta cu CANCERUL

Astfel de cuvinte nu ar trebui niciodată rostite de un părinte, cu atât mai mult de mama unui copilaș mai mic de 1 an! Și totuși, într-o astfel de realitate se găsește Cristina după ce a aflat că fiica ei, Elena, suferă de neuroblastom. Tumora canceroasă localizată în creier i-a refuzat micuței șansa unei copilării normale. Păpușile, jocurile și multele bomboane și acadele colorate au fost înlocuite cu medicamente, branule, operații și chimioterapie. Micuța și-a petrecut deja jumătate din viață mai mult prin spital.

Este încadrată la gradul mijlociu.

„Nu este cel mai bun grad, dar mulțumesc Bunului Dumnezeu că nu este ultimul stadiu…”  (Extras din Comunicatul de presă al Asociației “Salvează o inimă”)

În mijlocul disperării, văzându-și fiica la un pas de moarte, familia Floria a plecat în Turcia, unde medicii dispun de experiența și aparatura necesară pentru astfel de cazuri. Tratamentele și intervențiile menite să o salveze depășesc cu mult puterea financiară a familiei, însă nu și puterea solidarității noastre. Cei 51.000€ de care e nevoie pentru intervenții și tratament pot fi strânși cu ușurință printr-un SMS cu textul „Elena” trimis la numărul 8832. Cu doar 2€ o putem salva pe Elena din chinurile prin care trece deja de jumătate de an.

„Avem nevoie de voi ca să se recupereze gărgărița noastră!”  (Extras din Comunicatul de presă al Asociației “Salvează o inimă”)

Fără ajutorul nostru financiar, Elena Floria nu va supraviețui cumplitului cancer. Destinul ei poate fi schimbat cu un singur SMS. „Elena” la 8832 poate fi mesajul de speranță și de victorie în fața bolii. Ce bucurie mai mare poți avea decât să știi că ai salvat un copil nevinovat?

Cum o putem ajuta?

Vedeți mai mult pe pagina Floria Elena salveazaoinima.ro

Asociația “Salvează o inimă” a fost inființată pe data de 12 decembrie 2012, și își dorește să reunească sub același acoperiș un număr cât mai mare de profesioniști din diferite domenii, oameni bine pregatiți și motivați, oameni de bine, oameni simpli, cinstiți și onești, oameni care cu suflet și dedicare pot ajuta în campaniile și proiectele noastre și astfel împreună să ne atingem scopul final de a lăsa copiilor noștri o moștenire valoroasă, mărturie a faptului că noi oamenii, comunitatea în ansamblul ei, suntem tot ce trebuie și suficient pentru ca lucrurile să meargă într-o direcție bună.