Președintele Klaus Iohannis, a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat marți, 14 aprilie a.c., decretul privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României.

Vă prezentăm în continuare textul decretului:

Având în vedere că, pe plan mondial, atât numărul de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, cât și numărul de decese provocate de acesta crește semnificativ, fără să existe, deocamdată, semne certe ale unei eventuale încetiniri a ritmului evoluției pandemiei sau ale unei plafonări a numărului de cazuri, în pofida restricțiilor fără precedent adoptate de statele lumii,

Ținând seama de faptul că, de la momentul instituirii stării de urgență pe teritoriul României prin Decretul nr.195/2020, atât numărul de îmbolnăviri înregistrate, cât și numărul de decese provocate de coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat curbe ascendente,

Constatând că după instituirea stării de urgență în România și dispunerea graduală a unor măsuri restrictive și de distanțare socială:

– avem de-a face cu o răspândire intracomunitară, deocamdată limitată la nivelul a 10 județe (Suceava, Neamț, Timiș, Arad, Brașov, Hunedoara, Cluj, Constanța, Galați și Ilfov) și al municipiului București, ceea ce totalizează aproximativ 70% din numărul cazurilor confirmate,

– există două zone în care nivelul de răspândire a coronavirusului SARS-CoV-2 este de tip comunitar, respectiv municipiul Suceava și localitățile limitrofe, precum și orașul Țăndărei din județul Ialomița, pentru care a fost dispusă măsura carantinei totale,

Luând în considerare că se menține contextul excepțional care a determinat instituirea stării de urgență și că interesul public general reclamă prelungirea acestei stări excepționale, menținerea aplicării măsurilor deja adoptate, precum și adoptarea unor noi măsuri, care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei,

Văzând că în această perioadă necesarul de materiale și echipamente de protecție, dezinfectanți, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale sau alte produse necesare în contextul gestionării pandemiei de COVID-19 poate fi cu greu satisfăcut, în lipsa unor mecanisme adaptate, atât în materia achizițiilor publice – care să țină seama de urgența demersurilor, de volatilitatea prețurilor oferite de piață și de restricțiile impuse la export – cât și în materia donațiilor oferite entităților ce realizează un serviciu public – care să permită, de o manieră facilă, acceptarea și transferul bunurilor oferite,

Considerând că sunt necesare atât mecanisme care să permită rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public în condițiile legii, atunci când situația o va impune, cât și mecanisme referitoare la utilizarea materialelor din rezervele de stat sau de mobilizare,

Având în vedere că, dincolo de eforturile pentru asigurarea intervenției medico-sanitare, sunt necesare și măsuri care să permită asigurarea și menținerea capacității de intervenție a forțelor de ordine, atât pentru aplicarea și urmărirea respectării măsurilor restrictive instituite pe durata stării de urgență, cât și pentru prevenirea unor amenințări la adresa ordinii publice, de natură a afecta siguranța națională sau democrația constituțională,

Văzând că, pentru diminuarea efectelor generate de reducerea unor activități economice și sociale, ca urmare a măsurilor cu caracter preventiv sau restrictiv destinate protejării populației României, este necesară adaptarea măsurilor pentru a permite funcționarea neîntreruptă a administrației publice, a justiției și a altor servicii publice, a unor infrastructuri care asigură servicii esențiale pentru populație, stat și operatorii economici,

Întrucât protejarea economiei, prin măsuri specifice stabilite, de regulă, prin acte normative, și desfășurarea relațiilor de muncă sunt, în continuare, obiective de interes major pentru instituțiile statului,

Constatând că toate elementele mai sus prezentate fac parte dintr-un ansamblu de răspuns conjugat la actuala situație de criză generată de pandemia de COVID-19 și că, în egală măsură, sunt necesare pentru a asigura revenirea fără sincope majore la situația de normalitate,

Ținând cont de faptul că restrângerea exercițiului unor drepturi nu trebuie să afecteze substanța lor, ci să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit,

Ținând seama de faptul că prin măsurile instituite este vizat interesul public general în gestionarea evoluției COVID-19 în România,

Constatând necesitatea adaptării unora dintre măsurile prevăzute în Decretul nr.195/2020 în raport cu evoluția pandemiei în România,

Luând act de propunerea Guvernului pentru prelungirea stării de urgență, precum și de Hotărârea CSAT nr. 51/2020 privind necesitatea prelungirii stării de urgență și planul de acțiune la prelungirea stării de urgență,

În temeiul prevederilor art. 93 alin. (1) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, precum și ale art.3, art. 10 și art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.453/2004, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Începând cu data de 15 aprilie 2020, se prelungește cu 30 de zile starea de urgență pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr.195/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020.

Art. 2. – Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi şi libertăți, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (5):

  1. libera circulație;
  2. dreptul la viață intimă, familială și privată;
  3. inviolabilitatea domiciliului;
  4. dreptul la învățătură;
  5. libertatea întrunirilor;
  6. dreptul la grevă;
  7. dreptul de proprietate privată;
  8. libertatea economică.

Art. 3. – (1) Pe durata prevăzută la art.1, măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă sunt stabilite în anexa nr.1, iar măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală sunt stabilite în anexa nr. 2.

(2) Implementarea măsurilor de primă urgență cu aplicabilitate directă, prevăzute în anexa nr.1, este în responsabilitatea ministerelor de resort și a celorlalte organe de specialitate, potrivit domeniilor aflate în competența acestora, în măsura în care prin prezentul decret nu se stabilește altfel.

(3) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct.1-6 din anexa nr.2 se dispun de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct.7 din anexa nr. 2, se dispun de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Măsurile prevăzute la alin.(3) și (4) se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:

  1. intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
  2. frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
  3. numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
  4. capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
  5. capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
  6. măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
  7. capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
  8. apariția altor situații de urgență.

(6) Conducerea aplicării măsurilor stabilite prin ordonanță militară sau prin ordinul prevăzut la alin.(4) revine Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 4.– (1) Coordonarea și conducerea integrată a acțiunilor și măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate, prin Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției.

(2) Instituțiile prevăzute la alin.(1) desemnează în cadrul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției personal cu funcție de decizie.

Art. 5. – Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile instituite prin prezentul decret, precum și cele dispuse în aplicarea acestuia.

Art. 6. – Instituțiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform legislației în vigoare.

Art. 7.– Pe durata prevăzută la art.1, se mențin măsurile dispuse prin actele emise pentru punerea în executare a Decretului nr.195/2020, în măsura în care prin prezentul decret nu se dispune altfel.

Art. 8. – Anexa nr. 1 și anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul decret.

Art. 9. – Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 15 aprilie 2020.

Art. 10. – Prezentul decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuției prevăzute de art.93 alin.(1) din Constituție.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret

PRIM-MINISTRU

Ludovic ORBAN


 

ANEXA NR. 1

 

MĂSURI DE PRIMĂ URGENȚĂ CU APLICABILITATE DIRECTĂ

 

Capitolul I

Domeniul ordine publică

Art. 1. – (1) Pe durata stării de urgență se interzice organizarea și desfășurarea:

a) mitingurilor, demonstrațiilor, procesiunilor sau oricăror altor întruniri, în spații deschise;

b) oricăror altor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.

(2) Slujitorii cultelor religioase recunoscute oficial în România pot oficia în lăcașurile de cult, în spații publice sau în spații private:

a) practicile și ritualurile cu caracter public specifice cultului, fără participarea publicului;

b) practicile și ritualurile cu caracter privat specifice cultului, precum botezurile, cununiile sau înmormântările, cu participarea numărului minim de persoane potrivit normelor canonice și cu respectarea strictă a măsurilor de protecție individuală și colectivă pentru prevenirea răspândirii COVID-19.

Art. 2. – Poliția Locală se subordonează operațional Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 3. – Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor se subordonează operațional unităților teritoriale de poliție, care stabilesc activitățile de sprijin pe care acestea le execută.

Art. 4. – Serviciile voluntare de pompieri (situații de urgență) se subordonează operațional unităților teritoriale pentru situații de urgență, care stabilesc responsabilitățile și modul de acțiune al acestora.

Art. 5. – Serviciile publice de ambulanță se subordonează operațional inspectoratelor pentru situații de urgență.

Art. 6. – (1) Ministerul Apărării Naționale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea pazei și protecției unor obiective/zone, transportul de efective, materiale și tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice, triaj epidemiologic, asistență medicală și alte misiuni în funcție de evoluția situației.

(2) Instituțiile din cadrul Sistemului național de ordine publică și securitate națională suplimentează, la nevoie, efectivele și tehnica pentru intervenție, prevăzute în planuri, în funcție de evoluția situației.

Art. 7. – Personalul militar din Ministerul Apărării Naționale care participă la misiunile de sprijin în domeniul ordinii publice ori pentru asigurarea pazei și protecției unor obiective/zone este abilitat:

a) să legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor, precum și să verifice motivul deplasării/circulației persoanelor în afara locuinței/ gospodăriei;

b) să interzică, temporar, pătrunderea în clădiri, localități sau zone geografice delimitate și marcate în care sunt dispuse măsuri de carantinare sau izolare, într-un mijloc de transport, ori să dispună evacuarea temporară din acestea a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieții, sănătății sau integrității corporale, a sa ori a altei persoane;

c) să avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acțiunile prin care sunt afectate măsurile de carantinare sau izolare;

d) să dea semnale, indicații și dispoziții participanților la trafic.

Art. 8. – Instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pot organiza și derula, pe durata stării de urgență, proceduri de atribuire în vederea încheierii de acorduri-cadru, pentru acoperirea necesarului de mijloace specifice de protecție și intervenție, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. f), art. 69 alin. (4) și art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Necesarul de mijloace specifice de protecție/intervenție prevăzut la alin. (1), inclusiv cantitățile maxime de astfel de mijloace, se aprobă prin hotărâre a Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

(3) Perioada acordului-cadru nu poate depăși 3 luni de la data încheierii acestuia. Contractele subsecvente se încheie pe baza acordurilor-cadru, până la atingerea cantităților maxime.

Art. 9. – Instituțiile din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională pot angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal din sursă externă sau cadre care au trecut în rezervă, cărora le-au încetat raporturile de serviciu.

Art. 10. – Pentru ca efectivele instituțiilor din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională să fie mereu la dispoziție în scopul intervenției în cazuri reale generate de pandemia de COVID-19, pe durata stării de urgență se suspendă exercițiile, simulările, aplicațiile și orice alte activități care pot interfera cu măsurile luate de autoritățile competente destinate prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19, cu excepția celor cu caracter militar desfășurate în poligoanele de instrucție.

CAPITOLUL II

Domeniul stare civilă

Art. 11. – Instituțiile și autoritățile publice care, în exercitarea competențelor prevăzute de legislația specifică, solicită prezentarea certificatelor de stare civilă, în original și/sau fotocopii, sunt obligate să accepte extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă transmise în format electronic de către serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau de oficiul de stare civilă din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu funcționează serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor.

Art. 12. – (1) Pe durata stării de urgență, documentele primare care stau la baza înregistrării actelor de naștere și de deces se transmit de emitenți la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/oficiul de stare civilă competent, prin fax sau prin intermediul mijloacelor electronice administrate de autorități ale statului român.

(2) În termen de cel mult 90 de zile de la încetarea stării de urgență, instituțiile, autoritățile publice și persoanele fizice sunt obligate să efectueze demersuri pentru depunerea documentelor prevăzute la alin. (1), în original, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/oficiul de stare civilă care a înregistrat actul de stare civilă.

Art. 13. – Pe durata stării de urgență, termenul de declarare a decesului este de 3 zile calendaristice de la încetarea din viață a persoanei, iar în situația decesului intervenit din cauze violente, termenul de 3 zile pentru declararea decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.

CAPITOLUL III

Domeniul economic

Art. 14. – Guvernul poate adopta măsuri economice și sociale pentru susținerea operatorilor economici și a sectoarelor economice afectate direct sau indirect de criza COVID-19.

Art. 15. – Autoritățile contractante, inclusiv entitățile juridice în care statul este acționar majoritar, au dreptul de a achiziționa direct materiale și echipamente necesare prevenirii și combaterii COVID-19, cu depășirea pragului valoric stabilit de art.7 alin.(5) din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, în limita fondurilor bugetare repartizate cu această destinație.

Art. 16. – Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19 certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative.

Art. 17. – Se dispun măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare, respectiv extracție, producție, procesare, transport, distribuție, furnizare, mentenanță întreținere și reparații a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate necesare funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național, precum și asigurarea continuității funcționării acestuia și a tuturor serviciilor de utilitate publică.

Art. 18. – Se menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care expiră pe durata stării de urgență.

Art. 19. – Pe durata stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.). În situația în care se constată o scădere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pe piețele regionale, Guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte parțial sau integral în prețul final de la nivelul consumatorilor.

Art. 20. – În situația în care anumite programe sau proiecte nu pot fi derulate pe durata stării de urgență, bunurile consumptibile sau perisabile destinate a fi distribuite/ utilizate în cadrul acestora pot fi redistribuite în cadrul altor programe, proiecte sau în favoarea unor unități sanitare, de asistență socială, de îngrijire și asistență medico-socială sau beneficiarilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL IV

Domeniul fondurilor europene

Art. 21. – Pentru perioada stării de urgență, autoritățile de management și organismele intermediare emit instrucțiuni specifice în relația cu beneficiarii, astfel încât implementarea contractelor de finanțare să se deruleze în acord cu prevederile legale și cu măsurile stabilite pentru reducerea riscului răspândirii virusului COVID-19.

Art. 22. – Guvernul stabilește, în termen de cel mult 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, cadrul general și modalitățile de reorganizare, restructurare sau reprogramare a activităților care fac obiectul finanțării din fonduri europene.

Art. 23. – Pe durata stării de urgență, la solicitarea justificată a beneficiarilor, autoritățile de management și organismele intermediare aprobă reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activităților care fac obiectul finanțării din fonduri europene fără a aduce atingere indicatorilor de rezultat ai proiectelor sau obiectivelor specifice ale acestora, după caz, și fără ca prelungirea contractelor de finanțare să depășească data de 31 decembrie 2023.

Art. 24. – (1) Pe durata stării de urgență, autoritățile competente în domeniul eliberării acordurilor/ avizelor/ certificatelor pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene au obligația de a organiza dezbaterile publice prevăzute de lege pentru a obține acordurile/avizele/certificatele în mediul on-line, cu participarea corespunzătoare a tuturor părților interesate. Procesele-verbale ale consultărilor publice se încheie și se semnează de către părți în format electronic și constituie înscrisuri oficiale conform legii.

(2) Pe durata stării de urgență, autoritățile competente în domeniul eliberării acordurilor/avizelor/certificatelor pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene, au obligația de a organiza depunerea documentațiilor necesare obținerii acordurilor/ avizelor/certificatelor în format electronic. Aceeași obligație revine autorităților competente și pentru solicitarea de clarificări sau eliberarea acordurilor/avizelor/ certificatelor. Acordurile/avizele/certificatele eliberate în format electronic prin utilizarea semnăturii electronice sunt considerate înscrisuri autentice în condițiile prevăzute de lege.

Capitolul V

Domeniul sănătății

Art. 25. – În structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și unitățile subordonate, în unitățile sanitare și în serviciile de asistență socială, pentru suplimentarea personalului implicat direct în activități destinate prevenirii și combaterii pandemiei COVID-19 se poate angaja fără concurs, pe durată determinată de 6 luni, personal contractual medical, personal auxiliar, farmaciști, personal de laborator și alte categorii de personal contractual sau funcționari publici.

Art. 26. – Actele normative cu valabilitate până la data de 14 aprilie 2020, care privesc acordarea serviciilor medicale, inclusiv îngrijirilor la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și a celor privind programele naționale de sănătate – preventive și curative își prelungesc aplicabilitatea pe durata stării de urgență.

Art. 27. – Pe durata stării de urgență, din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) se decontează toate serviciile de dializă efectiv realizate, cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut la nivel național.

Art. 28. – Pe durata stării de urgență, serviciile de ambulanță private efectuează și alte servicii în afara celor contractate cu casele de asigurări de sănătate, care se suportă din bugetul FNUASS. Casele de asigurări de sănătate decontează întreaga activitate a serviciilor de ambulanță private, la nivelul indicatorilor realizați.

Art. 29. – Pentru unitățile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitalicești, în regim de spitalizare continuă sau de zi, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea sumelor contractate din bugetul FNUASS sau bugetul Ministerului Sănătății se realizează la nivelul valorii de contract indiferent de activitatea realizată sau, după caz, la nivelul activității efectiv realizate în condițiile în care acesta depășește nivelul contractat, fără a mai fi necesară o regularizare a trimestrului II.

Art. 30. – Consultațiile medicale acordate în asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, realizate pe durata stării de urgență, pot fi acordate și la distanță utilizând orice mijloace de comunicare.

Art. 31. – În cazul achiziției de medicamente de către unitățile sanitare pentru tratarea pacienților cu COVID-19, prețurile medicamentelor pot depăși prețurile maximale aprobate de Ministerul Sănătății.

Art. 32. – Pe durata stării de urgență, pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pot fi suspendate/demise din funcții, persoanele cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Sănătății sau din unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, precum și din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul lor. Nu este necesar ca persoanele desemnate să exercite temporar aceste funcții să fie funcționari publici.

Art. 33. – Pe durata stării de urgență se pot realiza transferuri între bugetul Ministerului Sănătății și bugetul FNUASS, în funcție de necesități.

Art. 34. – Influențele financiare determinate de creșterile salariale pentru personalul medical și nemedical din unitățile sanitare publice și cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale se suportă din bugetul FNUASS – titlul VI – Transferuri între unități ale administrației publice.

Art. 35. – Pentru materiale și prestări de servicii cu caracter medical acordate pe durata stării de urgență, sumele angajate și decontate din bugetul FNUASS nu vor fi limitate la cele aprobate pentru trimestrul II al anului 2020.

Art. 36. – (1) Pe durata stării de urgență se pot introduce reglementări specifice acestei perioade privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru certificatele de concediu medical de care beneficiază persoanele asigurate în această perioadă, pentru a evita, pe cât posibil, deplasarea persoanelor și contactul direct între persoane, în vederea prevenirii răspândirii infecției cu COVID-19.

(2) Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 și pacienți diagnosticați cu infecția COVID-19 va fi realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul FNUASS la nivelul necesar.

Art. 37. – (1)Pe durata stării de urgență, modificările de structură din cadrul unităților sanitare se vor aviza de către direcțiile de sănătate publică locale în funcție de necesitați.

(2) Pe durata stării de urgență, modificările de structură organizatorică în cadrul unităților sanitare din rețeaua sanitară proprie a instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se vor stabili de către direcțiile de specialitate ale acestora și se aprobă conform reglementărilor interne.

Art. 38. – (1) Pe durata stării de urgență, managementul unităților sanitare publice civile poate fi asigurat de către personal detașat din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

(2) Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale pot detașa personal pentru a executa misiuni în interesul Ministerului Sănătății, la solicitarea acestuia.

Art. 39. – În raport de evoluția contextului epidemiologic și a situației operativ sanitare a fiecărui penitenciar – spital din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, pe durata stării de urgență, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se va putea dispune subordonarea din punct vedere operațional, a unor penitenciare – spital sau, după caz, structuri ale acestora altor penitenciare – spital în ceea ce privește realizarea activităților de monitorizare, tratament și îngrijire a pacienților, precum și transferuri de resurse materiale între penitenciarele – spital.

Art. 40. – (1) Pe durata stării de urgență, prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc programele naționale de sănătate, acțiunile prioritare și serviciile medicale destinate prevenirii și combaterii COVID-19, precum și activitățile prevăzute în programele naționale care se suspendă sau, după caz, se limitează doar la cele vitale pentru asigurarea stării de sănătate a populației afectate de alte patologii decât COVID-19.

(2) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale, vaccinurile, serurile, reactivii și consumabilele aferente derulării activităților din cadrul programelor naționale care se suspendă sau se limitează potrivit alin.(1), neutilizate în perioada acestora de valabilitate, se consideră pierderi asociate măsurilor de prevenire și combatere a infecției COVID 19 și nu constituie prejudiciu.

Art. 41. – Se autorizează prescripțiile de tratamente „off-label” în cazul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, după ce aceste tratamente sunt avizate de către comisia de politică a medicamentului din cadrul unității sanitare respective.

Art. 42. – (1) Asigurarea sumelor necesare pentru achiziționarea de către direcțiile de sănătate publică de materiale și echipamente de protecție necesare în perioada pandemiei se realizează prin alocarea de către Ministerul Sănătății, în bugetul direcțiilor de sănătate publică, a sumelor cu această destinație, urmând ca achiziția să se realizeze de către direcțiile de sănătate publică prin achiziții directe, în condițiile art.15.

(2) Asigurarea sumelor necesare pentru achiziționarea de către unitățile sanitare de materiale, echipamente de protecție și medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin alocarea de către Ministerul Sănătății în bugetul unităților sanitare din subordine a sumelor cu această destinație, urmând ca achiziția să se realizeze prin procedură de achiziție directă, în condițiile art.15.

(3) Asigurarea sumelor necesare pentru achiziționarea de către unitățile sanitare care nu sunt în subordinea Ministerului Sănătății, de materiale, echipamente de protecție și medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin alocarea de către ordonatorul principal de credite în bugetul acestor unități a sumelor cu această destinație, urmând ca achiziția să se realizeze prin procedură de achiziție directă, în condițiile art.15.

(4) Ministerele cu sistem de sănătate propriu pot face achiziții directe de produse și servicii, în condițiile art.15 pentru unitățile sanitare proprii, atât din bugetele ministerelor de resort, cât și din cele ale unităților sanitare.

(5) Pe durata stării de urgență pentru asigurarea continuității hrănirii deținuților și igienei individuale corespunzătoare, unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor pot achiziționa direct, în condițiile art.15, alimente, articole de curățenie și igienă individuală destinate persoanelor private de libertate, cu autorizarea prealabilă a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(6) Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în rândul efectivelor de deținuți și a personalului din unitățile sistemului penitenciar, pe durata stării de urgență, penitenciarele-spital pot achiziționa direct, pentru unitățile arondate, în condițiile art.15, materiale și echipamente necesare prevenirii și combaterii COVID-19, din fondurile încasate în baza contractelor de prestări servicii medicale, cu autorizarea prealabilă a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Art. 43. – Ministerul Apărării Naționale poate constitui formațiuni medicale ROL 2, încadrate cu personal medico-sanitar și auxiliar sanitar și poate efectua transporturi aeriene de aprovizionare cu materiale sanitare, echipamente, medicamente și alimente.

Art. 44. – (1) Pentru asigurarea mijloacelor necesare combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19, unitățile de cercetare-dezvoltare din cadrul Ministerului Apărării Naționale au dreptul de a pune la dispoziția unităților și instituțiilor din sistemul național de cercetare-dezvoltare, precum și a operatorilor economici, cu titlu gratuit, soluțiile tehnice rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare și documentațiile tehnice aflate în administrarea sa.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se transmit în vederea dezvoltării tehnologice, fabricării și comercializării de produse necesare combaterii infecțiilor cu COVID-19.

Art. 45. – (1) Prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc măsurile de sprijinire a persoanelor vulnerabile, definite conform legii, care se află în izolare la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.

(2) Măsurile de sprijin se pun în aplicare de autoritățile administrației publice locale.

(3) Cheltuielile necesare se asigură prin transfer între bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, și bugetele locale.

CAPITOLUL VI

Domeniul muncii și protecției sociale

Art. 46. – Pe durata stării de urgență, Guvernul stabilește măsuri speciale de sprijin al angajatorilor și protecție a angajaților și familiilor acestora.

Art. 47. – (1) Pe durata stării de urgență, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidențiale și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Art. 48. – Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat introduc, acolo unde este posibil, pe durata stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului. Pe perioada desfășurării activității prin muncă la domiciliu sau telemuncă, salariații își îndeplinesc atribuțiile specifice funcției sau ocupației pe care o dețin, în conformitate cu legislația care reglementează munca la domiciliu și telemuncă.

Art. 49. – Pe durata stării de urgență se suspendă efectuarea controalelor la angajatori de către inspectoratele teritoriale de muncă, cu excepția controalelor dispuse de către ministrul muncii și protecției sociale, a celor dispuse de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a ordonanțelor militare, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.

Art. 50. – (1) Pe durata stării de urgență, se interzice încetarea sau suspendarea activității serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, publice și private, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale.

(2) Aparținătorii/susținătorii/reprezentanții legali ai beneficiarilor serviciilor prevăzute la alin.(1), în baza unei cereri, pot solicita transferul beneficiarilor din centru la domiciliu, sau după caz reședința aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali dacă își asumă, pe propria răspundere, că au condiții corespunzătoare ocrotirii temporare a acestora.

Art. 51. – Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe durata stării de urgență.

Art. 52. – Pe durata stării de urgență se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Art. 53. – (1) Modificarea contractului individual de muncă al personalului contractual încadrat în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale se realizează potrivit Codului muncii și a următoarelor reguli derogatorii:

a) delegarea poate să privească îndeplinirea de lucrări sau sarcini pentru care salariatul deține pregătirea profesională adecvată, chiar dacă acestea nu sunt corespunzătoare atribuțiilor de serviciu;

b) delegarea poate fi prelungită fără acordul salariatului;

c) prin detașare se poate modifica felul muncii fără acordul salariatului.

(2) Modificarea raportului de serviciu al funcționarilor publici încadrați în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale se realizează potrivit Codului administrativ și a următoarei reguli derogatorii: delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul funcționarului public.

Art. 54. – Pe durata stării de urgență, în funcție de specificul activității și de nevoi, pentru personalul din sectorul public, angajatorul:

a) poate dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare profesională ale personalului angajat și reluarea activității;

b) poate dispune unilateral sau aproba efectuarea totală/parțială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat.

Art. 55. – Prin excepție de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, persoana îndreptățită își păstrează stimulentul de inserție în situația pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.

Art. 56. – Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Codul Muncii nu încep să curgă iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de urgență, în cazul personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Pe durata stării de urgență, pentru aceste categorii de personal, nu se aplică dispozițiile art. 81 alin. (8) din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii.

Art. 57. – Cererile pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.

Art. 58. – Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Art. 59. – Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor sociale, provizorii și de funcționare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

CAPITOLUL VII

Domeniul justiție

Art. 60. – Dacă, din motive generate de pandemia de COVID-19, numărul de judecători necesar formării completului de judecată în cadrul unei secții nu se poate asigura, președintele instanței sau înlocuitorul acestuia, prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune participarea unor judecători de la alte secții ale instanței, desemnați prin tragere la sorți.

Art. 61. – Pe durata stării de urgență continuă activitatea de redactare și comunicare a hotărârilor judecătorești, de înregistrare a cererilor de chemare în judecată introduse pe durata stării de urgență, precum și efectuarea oricăror alte activități, sub rezerva respectării regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu și cu observarea dispozițiilor prezentului decret.

Art. 62. – Prescripțiile, uzucapiunile și termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art. 63 alin. (12), nu încep să curgă iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.

Art. 63. – (1) Pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.

(2) Pe durata stării de urgență, pentru judecarea proceselor prevăzute la alin. (1), instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi.

(3) În procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

(4) La solicitarea instanței învestite cu soluționarea unei cauze dintre cele prevăzute la alin. (1), instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces asigură, dacă este posibil, echipamentele audio-video necesare participării acestora la ședințele de judecată prin videoconferință, și procedează la identificarea persoanelor menționate, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, printr-un judecător desemnat de președintele instanței.

(5) În aplicarea dispozițiilor referitoare la dispunerea măsurilor necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și la identificarea persoanelor care participă la acestea nu se întocmesc încheierile de ședință specifice procedurii comisiei rogatorii.

(6) Când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice.

(7) Amânarea judecării cauzelor prevăzute la alin. (1) poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul stării de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

(8) Dispozițiile art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă rămân aplicabile pe durata stării de urgență. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic.

(9) Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului National privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.

(10) În cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii.

(11) În temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.

(12) Termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice fel în cauzele prevăzute la alin. (11), aflate în curs la data prelungirii stării de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele prevăzute la alin. (11) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.

(13) După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor prevăzute la alin.(11) se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.

Art. 64. – (1) Activitatea de urmărire penală se desfășoară cu precădere cu privire la:

a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;

b) actele de urmărire penală, măsurile procesuale și procedeele probatorii a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, cele privind audierea anticipată, precum și luarea măsurilor asigurătorii;

c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, cauzele având ca obiect infracțiuni contra vieții și cauzele enumerate la alin.(5);

d) rezolvarea de către procuror, potrivit art. 327 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, a cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea instituirii stării de urgență, verificarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior și soluționarea plângerilor împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală.

(2) Sesizarea prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției a instanței de judecată competente se poate realiza doar în cazurile prevăzute limitativ la alin. (5).

(3) Organul de urmărire penală încunoștințează părțile, subiecții procesuali principali și avocații acestora, cu privire la desfășurarea urmăririi penale în cauzele prevăzute la alin. (1), cu excepția situațiilor în care ar fi afectată buna derulare a cercetărilor și aflarea adevărului în cauză. Ordonanța prin care procurorul constată că nu a operat suspendarea cursului prescripției răspunderii penale se comunică, de îndată, persoanelor interesate.

(4) Judecătorii de drepturi și libertăți soluționează cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind cauzele prevăzute la alin. (1) lit. a) – c).

(5) Procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția cauzelor în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, a altor cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau instanța de judecată, precum și a următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele privind contestații la executare, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor. Dispozițiile art. 63 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(6) În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, judecătorul sau instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

(7) Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte.

(8) Termenele de comunicare a ordonanțelor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate de alin. (1) lit. a) – c), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată.

(9) Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.

(10) Dacă există mijloace audio-video corespunzătoare, în cursul urmăririi penale, ascultarea altor persoane decât cele prevăzute la alin. (9) se face prin videoconferință cu acordul acestora. Dispozițiile art. 63 alin. (4) se aplică în mod corespunzător în procesele penale.

(11) Se suspendă de plin drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale, cu excepția licitațiilor publice desfășurate prin mijloace electronice.

(12) Pe durata stării de urgență, bunurile în privința cărora au fost instituite măsuri asiguratorii și sunt necesare prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19 pot fi rechiziționate, în condițiile Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.

(13) Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă. Suspendarea operează de drept, fără a fi necesară emiterea unei ordonanțe sau a unei încheieri în acest scop.

(14) Dacă pe durata stării de urgență, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este împiedicat să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării cauzei.

(15) Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19, o instanță de judecată este împiedicată să-și continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același grad care să preia soluționarea cauzelor a căror judecată continuă pe durata stării de urgență, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanței desemnate.

(16) Pe durata stării de urgență cauzele în materia liberării condiționate și cauzele având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se soluționează de urgență și cu precădere, termenele de judecată fiind, de regulă, de 7 zile. Pentru motive temeinic justificate, instanța poate acorda termene mai scurte.

(17) Prin derogare de la prevederile art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, inculpatul față de care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune nu se prezintă la sediul unității de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura. Pentru supravegherea inculpatului, organul de poliție menționat se va deplasa, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori se apreciază a fi necesar, la domiciliul inculpatului.

Art. 65. – Urmărirea penală și judecata se desfășoară conform Codului de procedură penală, cu posibilitatea, la nevoie și în funcție de evoluția situațiilor generate de starea de urgență sau efectele acesteia, instituirii unor norme speciale privind procedura de urmărire și judecată a infracțiunilor săvârșite in timpul stării de urgență sau profitând de această stare, precum și în cazul infracțiunilor flagrante.

Art. 66. – Pe durata stării de urgență, prevederile art. 63 se aplică în mod corespunzător și în procedurile de competența Inspecției Judiciare.

Art. 67. – (1) Pe durata stării de urgență, activitatea oficiului registrului comerțului continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, precum și prin corespondență, pe suport de hârtie, în format letric.

(2) Declarațiile pe proprie răspundere pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și pot fi transmise la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate.

(3) Specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate.

(4) Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice se derulează prin mijloace electronice, iar activitatea de furnizare de informații din registrul comerțului și de eliberare de copii și certificate constatatoare, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează, prin mijloace electronice, precum și prin corespondență, pe suport de hârtie, în format letric.

Art. 68. – (1) Pe durata stării de urgență se suspendă, la sediul din București al Autorității Naționale pentru Cetățenie și la birourile teritoriale, activitatea de depunere a dosarelor de cetățenie, susținerea interviului organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ședințele de depunere a jurământului de credință față de România.

(2) Pe durata suspendării îndeplinirii activităților prevăzute la alin. (1), termenele prevăzute la art. 15 alin. (5) și art. 20 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă; după încetarea stării de urgență, termenele își reiau cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte de suspendare.

Art. 69. – În executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata stării de urgență. Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.

Art. 70. – (1) În executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.

(2) Pentru menținerea legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 de minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 de minute pe zi. Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.

(3) Prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgență persoanele fără mijloace bănești au dreptul de a utiliza, pentru achiziționarea de bunuri și produse alimentare, precum și pentru efectuarea convorbirilor telefonice, inclusiv suma de bani reprezentând cota de 10% din venit, consemnată pe numele acestora, la Trezoreria Statului, cu excepția sumei necesare plății transportului până la domiciliu, la punerea în libertate.

(4) Prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgență se suspendă activitatea de transfer a persoanelor private de libertate între locurile de deținere, cu excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare, schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță. În toate aceste cazuri, transferurile se realizează numai cu avizul Direcției de Supraveghere Medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(5) Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.

(6) Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentant legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.

(7) În situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate și a personalului, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune relocarea unor efective mari de persoane private de libertate, în alte penitenciare, indiferent de profilul acestora, sau în centre educative/centre de detenție ori stabilimente/facilități de cazare aparținând unităților care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.

(8) În vederea respectării dreptului la asistență medicală și a realizării actului medical necesar persoanelor private de libertate, pe durata stării de urgență, la solicitarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a directorilor unităților subordonate acesteia cu avizul directorului general, cu acordul Ministerului Sănătății și al comandantului acțiunii, se desemnează specialiști din partea rețelei sanitare publice și a structurilor de sănătate publică teritoriale, pentru sprijinirea modalității de acordare a asistenței medicale în cazul persoanelor private de libertate, inclusiv la nivelul locului de detenție.

(9) În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor.

(10) Pe durata stării de urgență, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.

(11) În situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea deținuților și a personalului, în cazuri excepționale, la solicitarea fundamentată a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne și/sau Ministerul Apărării Naționale asigură sprijinul necesar pentru realizarea în condiții de siguranță a misiunilor de pază a perimetrelor locurilor de deținere, respectiv de relocare a unor efective mari de deținuți la alte penitenciare sau stabilimente/facilități de cazare, prin personal și/sau tehnică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și/sau Ministerul Apărării Naționale.

Art. 71. – (1) Prevederile art.70 se aplică în mod corespunzător și în centrele de reținere și arestare preventivă, cu următoarele excepții:

a) dreptul la convorbiri telefonice se suplimentează pentru persoanele private de libertate, la maximum 45 minute pe zi;

b) transferul persoanelor private de libertate se dispune și în următoarele cazuri:

1. după trimiterea în judecată și verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, potrivit prevederilor art. 207 alin. (2)-(4) și art. 348 alin. (2) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală;

2. pentru buna desfășurare a actului de justiție, când au fost încarcerate în alt centru decât cel de pe raza teritorială a organului judiciar care efectuează urmărirea penală;

3. când capacitatea legală de cazare a centrului este depășită.

Art. 72. – Pe durata stării de urgență, paza și supravegherea persoanelor private de libertate internate în unități sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se realizează prin intermediul dispozitivelor electronice de supraveghere la distanță, fără consimțământul acestora, alături de celelalte măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

CAPITOLUL VIII

Domeniul afaceri externe

Art. 73. – Pe durata stării de urgență, Ministerul Afacerilor Externe îndeplinește următoarele atribuții:

a) va menține funcțiile și atribuțiile sale conform Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, și va asigura, prin misiunile diplomatice ale României, reprezentarea României în cadrul tuturor reuniunilor care vor fi organizate pe durata menținerii stării de urgență în România, în special la nivelul Uniunii Europene, Consiliului Europei, NATO, ONU, indiferent de domeniul vizat de reuniune;

b) va notifica Secretarului General al ONU și Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate prin decretul de prelungire a stării de urgență care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ce revin României;

c) va asigura comunicarea exclusivă cu misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România, precum și cu reprezentanțele/birourile organizațiilor internaționale din România; în acest scop, autoritățile competente vor coopera cu Ministerul Afacerilor Externe și vor furniza toate informațiile necesare;

d) va asigura respectarea normelor dreptului internațional relevante în contextul aplicării dispozițiilor prezentului decret în situația în care membrii misiunilor diplomatice / oficiilor consulare / reprezentanțelor / birourilor organizațiilor internaționale vor fi testați pozitiv cu COVID-19;

e) va menține comunicarea cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate pentru transmiterea oricăror instrucțiuni și informări necesare în contextul aplicării prezentului decret, sens în care autoritățile competente vor furniza MAE informațiile necesare;

f) va dispune măsurile necesare în condițiile în care membrii misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României vor intra în auto-izolare sau carantină conform legii din statele de reședință în cazul testării pozitive cu COVID-19 a unuia sau a unor membri ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României (inclusiv membrii de familie), inclusiv din perspectiva asigurării continuității drepturilor acestora (salariale sau de orice altă natură).

CAPITOLUL IX

Domeniul transporturilor și infrastructurii

Art. 74. – Pe durata situației de urgență, Guvernul stabilește condițiile specifice de asigurare a serviciilor de transport, de călători și marfă, astfel încât să fie asigurată cu prioritate protecția populației și a bunurilor.

Art. 75. – Furnizorii de servicii de comunicații electronice au obligația de a stabili măsuri tehnice și organizatorice în vederea asigurării integrității rețelelor de comunicații electronice, de a asigura continuitatea furnizării serviciilor de comunicații electronice și de a evita posibilele situații de întrerupere a traficului de voce și/sau de date în rețelele publice de comunicații electronice pentru utilizatorii autorități militare și civile.

Art. 76. – Pe durata stării de urgență, furnizorii de servicii de comunicații electronice pot utiliza și serviciile de mesaje scurte (SMS), pentru îndeplinirea obligațiilor privind transmiterea informațiilor precontractuale și contractuale, încheierea contractelor și obținerea confirmării încheierii contractului. În acest caz, sarcina probei îndeplinirii obligațiilor legale revine furnizorului de servicii de comunicații electronice.

Capitolul X

Domeniul educație și cercetare

Art. 77. – Pe durata stării de urgență, se suspendă toate activitățile didactice ce impun prezența fizică a ante-preșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și studenților în unitățile și instituțiile de învățământ.

Art. 78. – Pe durata stării de urgență, unitățile de învățământ preuniversitar organizează, în măsura posibilităților, desfășurarea de activități din planurile de învățământ, în format online. Derularea acestor activități, precum și modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educației și Cercetării.

Art. 79. – Pe durata stării de urgență, instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare-învățare-evaluare, în format online.

Art. 80. – Activitățile didactice și/sau de cercetare din planurile de învățământ, nerealizate pe durata stării de urgentă, se organizează și se desfășoară de către fiecare instituție de învățământ superior, în baza autonomiei universitare. Activitățile didactice de tipul laboratoare, proiecte, activități de cercetare, care impun interacțiunea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice și de cercetare vor fi recuperate după încetarea stării de urgență.

Art. 81. – Pentru finanțarea din fonduri publice a proiectelor de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare cu impact asupra limitării efectelor pandemiei COVID -19, competițiile de propuneri de proiecte demarate în perioada stării de urgență se vor desfășura în procedura accelerată și simplificată, stabilită de Guvern

Capitolul XI

Alte măsuri

Art. 82. – Pe perioada situației de urgență, Guvernul adoptă măsurile care se impun pentru a fi asigurată securitatea alimentară a populației și continuitatea în aprovizionarea, producția, procesarea, transportul, distribuția și furnizarea de produse în cadrul lanțului alimentar, pentru bunurile de strictă necesitate.

Art. 83. –  Pe durata stării de urgență, autoritățile administrației publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar vor lua măsuri pentru organizarea activității astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.

Art. 84. – (1) Autoritățile și instituțiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfășurării optime a activității, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc, precum și ale celorlalte profesii.

(3) Organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a măsurilor prevăzute la alin. (1).

Art. 85. – (1) Ministerul Apărării Naționale sprijină, la cerere, autoritățile administrației publice centrale și locale:

a) prin delegare/detașare a personalului propriu pentru aplicarea măsurilor stabilite prin ordonanțele militare și ordinele autorităților competente, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

b) prin executarea de activități/acțiuni specifice pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 a comunităților, în funcție de pregătire și resursele avute la dispoziție.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consiliile județene sau locale pun la dispoziție spații pentru cazarea personalului, instalarea sau parcarea echipamentelor și tehnicii militare și asigură accesul la utilitățile necesare intervențiilor.

Art. 86. – La propunerea ministerelor și autorităților publice locale, Ministerul Afacerilor Interne, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, analizează și face propuneri de folosire a unor resurse materiale și umane în vederea sprijinirii populației afectate, precum și satisfacerii cererilor de produse și servicii destinate nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, inclusiv prin scoaterea, în condițiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.

Art. 87. – (1) La solicitarea instituțiilor și autorităților publice centrale și locale beneficiare, autoritățile împuternicite de lege pregătesc și efectuează rechiziții de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, necesare prevenirii și combaterii COVID-19, în condițiile Legii nr.132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.

(2) Plata prestărilor de servicii în interes public, efectuate în timpul stării de urgență, se efectuează la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar. În cazul în care activitatea prestată nu poate fi asociată unei funcții existente în sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar, plata se face la nivelul unei funcții similare, stabilită de beneficiar, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Art. 88. – Dispozițiile art.86 și art. 87 se aplică în mod corespunzător și Administrației Naționale a Penitenciarelor, în scopul sprijinirii unităților din subordinea acesteia, pentru prevenirea îmbolnăvirii și tratarea persoanelor private de libertate afectate, precum și pentru satisfacerea cererilor de produse și servicii destinate nevoilor sistemului penitenciar, inclusiv prin scoaterea, în condițiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.

Art. 89. – (1) Pe durata stării de urgență, unitățile sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială, precum și instituțiile și autoritățile publice pot primi, sub forma darului manual, indiferent de valoarea evaluată, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, vaccinuri, seruri, reactivi și consumabile aferente, cu avizul de acceptare al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

(2) Pe durata stării de urgență, categoriile prevăzute la alin.(1) pot primi, sub forma darului manual, indiferent de valoarea evaluată, echipamente de protecție și dezinfectanți.

Art. 90. – Pe durata stării de urgență, drepturile prevăzute la art. 35 alin.(2) – (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, se acordă fără a se ține cont de obligativitatea încadrării în limita de 3% prevăzută la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol și fără a ține cont de plafonul maxim de ore anual stabilit la alin. (6) al aceluiași articol.

Art. 91. – (1) Instituțiile și autoritățile publice, precum și operatorii privați contribuie la campania de informare publică privind măsurile adoptate și activitățile desfășurate la nivel național.

(2) În situația propagării unor informații false în mass-media și în mediul on-line cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire, instituțiile şi autoritățile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod corect şi obiectiv populația în acest context.

(3) Furnizorii de servicii de găzduire şi furnizorii de conținut sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o rețea de comunicații electronice ori stocarea conținutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire.

(4) În situația în care eliminarea la sursă a conținutului prevăzut la alin. (3) nu este fezabilă, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să blocheze imediat accesul la respectivul conținut şi să informeze utilizatorii.

(5) La decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a bloca imediat accesul utilizatorilor din România la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție şi prevenire şi este transmis într-o rețea de comunicații electronice de către persoanele de la alin. (3) care nu se află sub jurisdicția legislației naționale.

Art. 92. – Pe durata stării de urgență pot fi depășite normele de dotare și consum prevăzute de reglementările în vigoare, dacă această depășire se datorează efectelor evoluției COVID-19 și măsurilor de protecție și prevenire.

Art. 93. – Pe durata stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor se dublează.

Art. 94. – Guvernul României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor financiare necesare.


 

ANEXA NR. 2

 

MĂSURI DE PRIMĂ URGENȚĂ CU APLICABILITATE GRADUALĂ

 

1. Izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;

2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;

3. Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;

4. Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului;

5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;

6. Asigurarea pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național;

7. Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente:

(i) urgențe de ordin I – pacienți internați prin unități de primiri urgențe/compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;

(ii) urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați, nu pot fi externați);

(iii) pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.




Condiția Planului de (I)MOBILIZARE (?) pe timpul Stării de Urgență. Întrebări arzătoare ce caută răspuns!

Când pandemia va fi trecut și ne vom linge rănile, ne vom număra câți mai suntem în viață și câți au dispărut dintre noi, atunci se vor stabili si vinovățiile pentru uciderea oamenilor răpuși de coronavirus, deși ar fi putut fi salvați.

Fiți sigur că se vor cântari erorile și se vor evalua toate complicitățile. Atunci se vor înșirui acuzele și se vor trece pe o listă din ce în ce mai lungă probele și evidențele ce vor duce inevitabil la condamnări definitive. Dar pănă atunci să reflectăm un pic la câteva aspecte legale formulate și transmise redacției Romania Breaking News de inginerul Valentin-Nicolae Bercă, fondator al proiectului romaniamagnifica.ro

Legea 45/1994 (2011) si respectiv Legea 477/2003 (2014) fac referire la PLANUL DE MOBILIZARE a economiei nationale pentru aparare; respectiv sistemul de prioritati si alocare a resurselor pentru aparare este alocat de Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale (ANRSPS); domeniul OCROTIRII SANATATII constituie CAPACITATE PENTRU APARARE; rezervele de mobilizare cuprind materii prime, materiale, echipamente si alte produse deficitare, etc.

Intrebarea pe care o pun este daca actualele lipsuri din sistemul de sănatate sunt cauzate de existenta unui plan de mobilizare superficial sau de deficiențe în activitatea ANRSPS?

Milioanele de măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți, echipamente RT-PCR n-ar fi trebuit sa existe acum în REZERVA DE MOBILIZARE, suficiente pentru UN AN?

Operatorii economici din domeniul sănătății n-ar fi trebuit sa existe în Registrul furnizorilor certificati de MApN?

In plus SANATATEA reprezinta o INFRASTRUCTURA CRITICĂ, conf. OUG nr. 98/2010.
Iar INFRASTRUCTURA CRITICĂ reprezinta un INTERES ESENTIAL DE SIGURANTĂ, conf. Legii nr. 232/2016 privind industria nationala de aparare.

Pentru romaniabreakingnews.ro
Ing.Valentin Berca




Ce este nou în ORDONANȚA MILITARĂ nr. 8 din 09.04.2020 ??? Măsuri care vizează exporturile, relaxarea circulației pentru animite scopuri, aziluri de bătrâni

Ministrul de Interne, Ion Marcel Vela, secretarul de stat Bogdan Despescu și secretarul de stat Raed Arafat au susținut o declarație de presă, joi seară, în care au anunțat ce prevede Ordonanța Militară 8.

Ordonanța militară 8: Companiile din România nu mai pot exporta biscuiți, ulei, zahăr, cereale, alte produse interzise la export, măsuri de relaxare a circulației pentru pescuit comercial, apicultură și reparația de autovehicule, măsuri speciale pentru aziluri de bătrâni și alte centre pentru persoane vulnerabile, suspendarea zborurilor România – Spania, prelungită încă 14 zile și măsuri pentru a nu se repeta situația de pe aeroportul din Cluj

Textul ordonanței în întregime:

Ordonanță militară

Art.1 – (1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor
activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie, sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.2 – (1) Se prelungește măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania și din Spania către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 14 aprilie 2020.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și aterizărilor tehnice necomerciale.

(3) Măsura prevăzută la alin.(1) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.

Art.3 – (1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.4 – (1) Se prelungește, potrivit anexei nr.1 la prezenta ordonanță militară, pe întreaga perioadă a stării de urgență, închiderea temporară – totală sau parțială – a punctelor de trecere a frontierei de stat, stabilită prin Hotărârile Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență nr.8/2020 și nr.12/2020.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I

Art.5 – (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare, lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Ungaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19.

(2) Prin lucrător transfrontalier se înțelege persoana care face dovada că locuiește și lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-ungare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, și care se reîntoarce la locuință cel puțin o dată pe săptămână.

(3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-ungare prin care se permite intrarea în România în condițiile alin.(1) sunt următoarele: Cenad, Nădlac, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Săcuieni, Urziceni și Petea.

(4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-ungare prevăzute la alin.(3) se permite și  intrarea/ieșirea lucrătorilor transfrontalieri cu mașini și utilaje agricole.

(5) În cazul nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.6 – (1) Se exceptează de la măsura izolării la domiciliu/carantinării persoanele care intră în România pentru prestarea unor activități de instalare, punere în funcțiune, mentenanță, service a echipamentelor și tehnicii medicale, dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu
beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică și pentru domeniile științific, economic, apărare, ordine publică și securitate națională.

(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.7 – (1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.8 – (1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.9 – (1) Se interzice, pe perioada stării de urgență, încetarea sau suspendarea activității serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, publice și private, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2014 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a  regulamentelor cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Aparținătorii/susținătorii/reprezentanții legali ai beneficiarilor serviciilor prevăzute la alin.(1), în baza unei cereri, pot solicita transferul beneficiarilor din centru la domiciliu, sau după caz la reședința aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali dacă își asumă, pe propria răspundere, că au condiții corespunzătoare ocrotirii temporare a acestora.

(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.10 – (1) Se instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul angajat al centrelor prevăzute la art.9 alin.(1) pe o perioada de 14 zile.

(2) Perioada prevăzută la alin.(1) este urmată ciclic de o perioadă de izolare preventivă la domiciliu, pe o perioadă egală cu cea de izolare preventivă la locul de muncă, prezența personalului în centru asigurându-se în ture/schimburi.

(3) În termen de 24 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentei ordonanțe militare, șeful de centru, înlocuitorul desemnat sau coordonatorul personalului de specialitate stabilește organizarea turelor pe perioada stării de urgență.

(4) În lipsa personalului prevăzut la alin. (3), directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pentru serviciile sociale publice din structura direcției generale, primarul, pentru serviciile sociale organizate în cadrul/în subordinea autorităților administrației publice locale și reprezentantul legal alfurnizorului privat stabilesc organizarea turelor pe perioada stării de urgență.

(5) În situații excepționale, în cazul serviciilor sociale private, pentru care personalul prevăzut la alin.(3) și (4) nu există, comitetul județean pentru situații speciale de urgență desemnează persoana responsabilă cu organizarea turelor în vederea izolării preventive la locul de muncă/domiciliu și a asigurării managementului serviciului.

(6) Refuzul izolării preventive la locul de muncă de către personalul centrelor prevăzute la art.9 alin.(1) atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz.

(7) Accesul vizitatorilor/aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor serviciilor sociale în centrele rezidențiale prevăzute la art.9 alin.(1) este interzis.

(8) Măsura prevăzută la alin.(7) se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.11 – (1) În situația în care furnizorii de servicii sociale nu au resurse proprii de cazare pentru aplicarea prevederilor art.10 alin.(2), autoritățile administrației publice locale pe raza de competență a cărora funcționează serviciile sociale prevăzute la art.9 alin.(1) au obligația identificării și asigurării, în proximitatea acestora, de spații pentru cazarea personalului izolat preventiv la locul de muncă, a hranei zilnice necesare acestuia precum și asigurării transportului personalului, care este în izolare preventivă la domiciliu, de la locul de muncă la domiciliul/reședința acestuia și invers, cu respectarea măsurilor de protecție și prevenire a infecției.

Art.12 – (1) Personalului care deservește centrele prevăzute la art.9 alin.(1) i se asigură de către furnizorul de servicii sociale echipamentele igienico-sanitare și de protecție necesare.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.13 – (1) Pe perioada stării de urgență, prin excepție de la prevederile legale în vigoare, în cazul demisiei angajaților centrelor prevăzute la art.9 alin.(1), termenul de preaviz este de 45 de zile calendaristice.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.14 – (1) În scopul prevenirii apariției unor focare de infecție, în cazul manifestării simptomatologiei specifice COVID-19 sau, după caz, a unor informații din care rezultă contactul direct cu o persoană infectată în rândul beneficiarilor sau al personalului, direcțiile de sănătate publică asigură testarea beneficiarilor și a întregului personal, la sediul serviciului social.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.15 – (1) Pe perioada stării de urgență se suspendă procedurile de vânzare/cumpărare de pachete majoritare de acțiuni ale companiilor din Sistemul Energetic Național, indiferent de forma de proprietate a acestora.

(2) Reluarea procedurilor se va face după încheierea stării de urgență cu decalarea corespunzătoare a termenelor prevăzute în calendarul anterior. (3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.16 – Se recomandă autorităților administrației publice locale și proprietarilor, persoane fizice sau juridice, să monteze dispozitive cu soluții dezinfectante la intrările în imobilele cu destinația de locuințe colective și să dezinfecteze periodic lifturile, casa scărilor și celelalte spații comune din interiorul acestor imobile.

Art.17 – În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.

Art.18 – (1) După alineatul (3) al articolului 9 din Ordonanța militară nr.1/2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.219 din 18 aprilie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru nerespectarea măsurii prevăzute la art.5, pe lângă sancțiunea contravențională principală, în funcție de natura și gravitatea faptei, se poate aplica și sancțiunea contravențională complementară a confiscării bunurilor al căror transport în vederea distribuirii în afara teritoriului României este interzis.”

(2) Măsura se aplică începând cu data de 11 aprilie 2020.

Art.19 – (1) După alineatul (3) al articolului 1 din Ordonanța militară nr.5/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.262 din 31 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins:

„(4) Măsura prevăzută la alin.(2) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.”

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.20 – (1) Ordonanța militară nr.7/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.284 din 4 aprilie 2020, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4) al articolului 9 se introduce un nou alineat, alin.(5), cu următorul cuprins:
„(5) Măsurile prevăzute la alin.(1) și (3) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului  afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.”

2. Alineatul (1) al articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Sunt permise zborurile efectuate de toți transportatorii aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de origine și de destinație.”

3. Alineatul (1) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În vederea prevenirii răspândirii COVID-19, ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale asigură pentru personalul din sistemul public sanitar, la cerere, spații hoteliere destinate repausului dintre ture sau gărzi, hrana – trei mese pe zi și apa.”
(2) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.21 – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare:
a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3;
b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsura prevăzută la art.2;
c) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Poliția de Frontieră Română și direcțiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzute la art.4- 6;
d) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8;
e) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin instituțiile subordonate, aflate sub autoritatea sau coordonarea sa, direcțiile de sănătate publică, precum și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsurile prevăzute la art.9 – 14;
f) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru măsura prevăzută la art.15;

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1-15 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.

Art.22 – Prevederile art. 6 și 7 din Ordonanța militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, își încetează aplicabilitatea.

Art.23 – Anexele nr.1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță militară.

Art.24 – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.

Ministrul Afacerilor Interne
Ion Marcel Vela




„Fără amintirea Patriei” – ROMÂNII DE LA EST DE BUG în cercetarea echipelor organizate de Institutul Central de Statistică 1941-1944 (Ep.2)

FRAGMENTE DIN VOLUMUL IN PREGATIRE „CALATORII IDENTITARE”

În continuarea articolului

„Fără amintirea Patriei” – ROMÂNII DE LA EST DE BUG în cercetarea echipelor organizate de Institutul Central de Statistică (Ep.1)

(…) Echipa I.R.E.B. (Institutul Central de Statistică 1941-1944)  a plecat din Bucureşti, cu acceleratul de Tighina, pe data de 19 decembrie 1941, ajungând la destinaţie a doua zi, la ora 14:00. În total 14 specialişti, de formaţii diferite, cu orientări politice diferite (inclusiv comunistă), care împărtăşeau entuziasmul pentru cunoaşterea românilor răsăriteni. (Ulterior, numărul cercetătorilor din echipa iniţială a crescut, adăugându-se nume noi, iar alţii s-au retras din motive obiective). Începe inventarierea populaţiei româneşti de dincolo de Bug, expediţia coordonată de Anton Golopenția (foto) constituind, până în prezent, un model impecabil de obiectivitate şi probitate ştiinţifică. (5)

Iniţial, I.R.E.B s-a concentrate asupra satelor dintre Nistru şi Bug, în aşteptarea autorizaţiei organelor militare germane de a trece Bugul de Sud. (Transnistria se găsea sub administrare militară românească, în timp ce Germania controla restul Ucrainei. Singurele noastre forţe militare la est de Bug erau cele trei divizii ale Corpului de armată “Decebal”, condus de generalul Corneliu Dragalina). Ataşatul militar german de la Bucureşti a comunicat Marelui Stat Major abia pe 3 martie 1942 încuviinţarea administraţiei germane că cercetarea să înceapă între Bug şi Nipru.

Anton GOLOPENȚIA undeva la Est de Bug, lângă epava unui avion sovietic doborât

Grupul de Armate Sud aproba, câteva zile mai târziu, că itinerariul de studiu să cuprindă şi românii din Crimeea şi litoralul Mării Azov. În cele aproape trei luni de aşteptare, au fost studiate localităţile apropiate de Bug (Bulgarka, Rakova, Novogrigorievski) şi satele transnistrene Kantacuzinka şi Valea Hoţului. Pe data de 4.6.1942 conducătorul statului autorizează I.C.S. să –si trimită echipele peste Bug. Până la sfârşitul lui 1943 I.R.E.B a acoperit o arie geografică vastă, în împrejurările excepţionale ale războiului, depunând un efort copleşitor. Membrii echipelor, lucrând uneori singuri au izbutit să depăşească obstacolele create de terenul dificil, vitregia climatului, şi, mai ales, temperaturile aduse de “generalul ger”. Uneori, iarna erau blocaţi cu lunile într-o localitate.La început, întregul proiect părea caracterizat de expresia “a căuta acul în carul de fân”. Imensitatea spaţiului, lipsa iniţială a informaţiilor, ca şi complexitatea subiectelor abordate nu au afectat excepţionalitatea întregului demers. Într-o scrisoare din 1942 adresată soţiei sale Ştefănia, Golopentia afirma cu entuziasm nedisimulat:

                    “Munca de aici merge. Explorăm românii, cu şi fără conştiinţă moldoveniei lor, judeţ de judeţ, plasă cu plasă şi până în cătunele pierdute. Cum alţii caută zăcăminte de preţ…”.

          Temele de cercetare, cuprinse într-un “Proiect de sumar” redactat de Anton Golopenția arată ample preocupări: cultura tradiţională, biserica şi credinţa, meseriile şi industria, colectivizarea satelor şi regimul colhozurilor, situaţia lingvistică, convieţuirea romano-ucrainieana (inclusiv căsătoriile mixte), cu toate aspectele adiacente. Golopentia îşi îndemnă permanent colaboratorii să respingă tentaţia propagandistică, atent la corectitudinea datelor colectate:

                    “Cea mai mare inventive a secolului o constituie propaganda… Nu pentru asta am venit aici… Voi trebuie să căutaţi adevărul, aşa cum a fost el. Şi dacă aflaţi adevărul veţi afla de multe ori că el poate fi neconvenabil… Trebuie să câştigaţi încrederea oamenilor cu care veţi sta de vorbă. Prin încredere veţi ajunge şi la adevăr “.

          În privinţa rosturilor mai adânci ale cercetării ne lămureşte o scrisoare trimisă lui Golopentia (5.11.1943) de către dr. Sabin Manuila, superiorul său direct şi finanţatorul programului I.R.E.B, corespondenţa care stabileşte în termeni cât se poate de categorici obiectivul fundament:

                   “Fă tot ce omeneşte poţi face pentru a ajuta. Este unul din principalele rosturi ale oamenilor superiori. Să rezolvăm probleme? Este o şansă rară pentru care trebuie mult noroc. Cred că evenimentele ne împiedică de a realize idealul nostru. Dar asta nu înseamnă că nu puteţi salva nenumărate suflete… Naţiunea trăieşte şi mâine, nu numai astăzi…”.

Drumurile echipelor I.R.E.B. au acoperit spaţiul geografic dintre Bug şi Nipru, începând de pe malul stâng al Bugului de Sud (Nemirov, Olviopol, Alexandrova, Voznessensk, Şerban, Noua Odesa, Nicolaev), continuând spre răsărit spre Bazinul Donbass (Donet şi Lugansk), Cotul Niprului- cu grupul de sate româneşti Voloskoe pe Nipru, Kamenskoe, regiunea Dnepropetrovsk) trecând prin Mirgorod, Arkanghelsk, Krivoi Rog, pe râul Ingulet. Traseele au străbătut efectiv judeţele (“oblast”) Vosnessensk, Pervomaisk, Nicolaev, Anamenka şi regiunile limitrofe; sute de sate şi cătune (“hutore”), localităţi urbane. Au fost cercetate Melitopol, “Poarta Crimeiei” (70 km de Marea Azov, 150 km de Crimeea), Mariupol la Marea Azov şi satele din “Donet oblast”. (Lista aşezărilor studiate e lungă, întocmindu-se în mod riguros listele care urmau să fie ataşate rapoartelor şi scrisorilor expediate în ţară. (De exemplu: lista localităţilor cu populaţie românească din Tauria de Nord – situaţia pe mai, iunie, iulie 1943 – cuprinde peste 35 de centre, inclusiv o ‘Moldova Noua” şi un sat “Volcanesti”). Trebuie subliniat că nu am avut la dispoziţie hărţi contemporane pentru a verifica toponomia folosită în rapoarte şi am folosit o harta întocmită de Nichita Smochină, destul de sumară. Am apelat pentru numele actuale la informaţii pe internet întâlnind mai multe dificultăţi: toponimia din perioada 1941-1944 a fost schimbată, ca şi organizarea administrativ-teritoriala din Ucraina sau Federaţia Rusă. De exemplu: Ekaterinoslav poartă, din 2016 numele Dnipro; Kirovograd a fost redenumit Kropivnitki, tot în 2016. În alte cazuri, nu sunt disponibile date despre zonele regionale restrânse. Astfel, râul Sută, afluent al Niprului nu este menţionat; pe harta lui N. Smochină, în această aria geografică sunt trecute satele româneşti Hotin, Dimitrievka, Român, Mala Divizia şi Varvara. Tot la Smochină apare localitatea Bucureşti pe cursul mijlociu al Niprului, în faţa localităţii Cremenciuc, acum dificil de reperat. Ca urmare, localizarea unor localităţi, ca şi denumirea lor contemporană nu au putut fi actualizate cu exactitate.

La începutul anului 1943 I.C.S. a organizat în sala bibliotecii o primă informare de etapă, prezentând rezultatele cercetării de dincolo de Bug. Cu această ocazie au fost prezentată o expoziţie de ţesături populare ale românilor din Bazinul Donetului, cusături care prin “izvoadele” lor constituiau un indiciu pentru stabilirea regiunii de origine a locuitorilor. Motivele cusăturilor expuse dovedeau o certă identitate cu arta popular românească. Exponatele erau destinate Muzeului de arta naţională din Bucureşti şi muzeelor din Sibiu şi Timişoara. Pe simezele expoziţiei au fost expuse şi fotografiile realizate de Nicolae Economu, înfăţişând locuitorii cu diverse prilejuri: petreceri, nunţi, munca câmpului.Au vorbit Dr. Sabin Manuila, Anton Golopentia şi profesorul Constantin Brăiloiu. Interesul real pe care l-a stârnit manifestarea s-a vădit prin audienţa prezentă: Maria (Mareşal) Antonescu, Veturia (Octavian) Goga (ambele doamne se aflau în conducerea Consiliului de Patronaj), profesorii Ion Nistor, Alexandru Tzigara Sarmurcas, Vasile Stoica (din partea Ministerul Afacerilor Străine), etnograful şi scriitorul Emanuil Bucuţa.

Pentru a descoperi cât mai mult din spaţiul cu populaţie românească, pe teren s-a apelat şi la intervierea unor informatori – plecaţi din satele lor – care puteau oferi date despre cătunele unde nu ar fi putut ajunge specialiştii I.R.E.B.. Aşa este cazul informatorilor Straton, Nichita şi Grosu, întâlniţi la Tiraspol care au furnizat date despre satele româneşti din Caucaz.

În marea lor majoritate, românii dintre Bug şi Nipru se identificau drept moldoveni, numindu-şi limba “moldovenească”. Populaţia de aici, muncitori ai pământului, cu un nivel de instrucţie redus sau chiar absent nu puteau să distingă – şi nici nu li se putea cere – între un grai al limbii române şi limba romană pe care o vorbeau ei înşişi. În plus, unii dintre strămoşii lor veniseră chiar din Principatul Moldovei, colonizaţi de Ecaterina a II-a (1729-1796).

Împărătiţa” planificase crearea unei “Moldove Noi” şi translarea graniţelor ‘Vechii Moldove”. Ajunşi în spaţial răsăritean înainte de unirea din 1859 nu ştiau nici de “români”, nici de “România”, memorând doar ceea ce l-ar fi povestit străbunii despre ţara moldovenească. Ca atare “amintirea patriei” româneşti nu exista; se considerau “moldovieni”, aşa cum făcuseră şi înaintaşii lor. Nu aveau o conştiinţă naţională – nu aveau cum – dar, folclorul lor se referă la originea lor etnică.

Motive populare românesti dincolo de Bug

(De altfel, până la 1792 când intră în componenţa Imperiului Ţarist, Transnistria era o “margine”, o “kraina”, unde se stabileau locuitori din Bucovina, Podolia, Moldova, laolaltă cu fugari slavi, ucrainieni, polonezi, cazaci, întemeindu-şi gospodării, departe de o autoritate care să controleze arealul geografic. Cu toate acestea, marea surpriză a echipelor I.R.E.B. a fost descoperirea faptului că locuitorii dintre Bug şi Nipru provenea, de fapt, din toate provinciile locuite de români înainte de crearea în 1918 a statului naţional unitar român. Pe lângă emigrarea naturală, spontană către un teritoriu subpopulat sau nepopulat a existat şi o politică activă de colonizare, promovată de autorităţile ţariste pentru a asigura populaţia/forta de muncă necesară imenselor teritorii dobândite în urma războaielor victorioase. Începând din sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea, emigranţii din principate îşi părăseau locurile de baştină din cauza catastrofelor de tot felul (ciumă, foamete, războaie) şi a regimului fiscal; încă se mai păstrează expresia: “a da bir cu fugiţii”. Imigranţii din Transilvania suportau, mai ales după urbariile Mariei Tereza şi presiunea catolicizării şi a maghiarizării. Vremurile tulburi îi determină pe românii din Crisana şi din Banat să plece în bejenie spre Rusia “ortodoxă”. În Banat, demilitarizarea satelor grănicereşti româneşti şi sârbeşti a îngroşat rândurile românilor din Rusia. În regiunea Kirovogradului, trei sate – Martanosa, Pancevo, Kani – purtau numele satelor de la vărsarea Tisei în Dunăre de unde plecaseră coloniştii. Fenomenul a existat şi invers – deplasări mai reduse către vest – în sensul că muntenii treceau Oltul în Transilvania. Un cântec popular, cu circulaţie până la sfârşitul sec. al XIX-lea suna astfel: “Hai mindro să trecem Oltul/Să schimbăm vorba şi portul/C-aici nu ne prieşte locul”. Aceeaşi stare de spirit trebuie să fi existat şi printre alţi imigranţi.

Începând din 1750 prinde contur regiunea Noua Rusie (numită iniţial Noua Şerbie), concept politico-adminstrativ care vehiculat din nou, după anexarea Crimeei în 2014. Conduşi de un anume colonel Lupu (Zverev), cetele de pribegi români primesc pământ în regiunea Ecaterinoslavului. După Pacea de la Bucureşti (1812) boieri şi funcţionari din Moldova au fost împroprietăriţi în gubernia Kerson: un Catargiu primeşte 24.000 desetine (1 desetina rus. =1,09 ha. Rom.), Scarlat Sturdza (primul guvernator al Basarabiei) 12.000 desetine, un Cantacuzino 10.750 desetine, consilierul Cucu 6.050 destine, s.a. Un studiu cuprinzător publicat de Nicolae Dragomir urmăreşte transhumanţa ciobanilor din Mărginimea Sibiului. Drumurile i-au purtat în Turkmenistan, Daghestan, regiunea Terek, Bataisk de lângă Don şi Caucazul de Nord. Unii dintre aceşti păstori iernau cu turmele lor în bălţile Niprului. Destui au rămas pe loc, suferind de pe urma politicilor de “rasculacire” (deschiaburire) de după revoluţia bolşevică. (6) Anterior acestui volum, unele surse au menţionat caravanele aromânilor (“carvanarii”) din Zagorul Pindului care ajungeau la Chişinău şi Odesa, înaintând până la Nijni Novgorod, la confluenţa fluviului Volga cu afluentul sau Oka.

          Până la adoptarea teoriei “moldovenismului”, autorii sovietici recunoşteau caracterul românesc al populaţiei stabilite la est de Nistru.

Astfel, geograful Lev Semionovici Berg (născut la Tighina), în lucrarea “Populaţia Basarabiei” (Ed. Academia de ştiinţe a Rusiei, Petrograd, 1923) preciză: “Moldovenii sunt românii care populează Moldova, Basarabia şi părţile vecine Basarabiei, a guberniilor Podolia şi Kerson; într-un număr mai mic, ei locuiesc, de asemenea, în gubernia Ecaterinoslav “.

Folclorul românilor stabiliţi dincolo de Bug documentează, indirect, locurile de unde au plecat bunii şi străbunii lor. Surprinzător este faptul că ţărani stabiliţi la mii de km. depărtare de ţară – unii dintre ei fără să-şi fi părăsit vreodată cătunele izolate – pomenesc în cântecele lor de locuri şi localităţi care nu aveau practic de-a face cu orizontul stepei unde îşi duceau traiul.

Gheorghe Retegan, participant la cercetările I.R.E.B. povesteşte: “Mi-a cântat o babă din Bazinul Donetului “Jiule puştiule/Secati-ar izvoarele/Să trec cu chicioarele “. Nu zicea “picerele” cum zic oltenii, ci “chicioarele”. Deci se moldovenizase, chiar dacă ea fusese olteancă… Nu ea, străbunica ei.” (7)

          Anton Raţiu consemnează câteva cântece auzite la ciobanii din Crimeea:

                  – “Du-te drace de te suie/Pe masă la Orăştie/

                      Şi ie drumul care scrie/Muscalii la cătănie”

                   – “Câte târguri am umblat/Piste-ai tăi ochi n-am dat/

                    Numa-n tirgu’ Chişinău/Creste-0 floare-n chipul tău “

                  – “Cât îi Tara Ungurească/Nu-i ca fata rumâneasca/

                   Asa-nanta şi frumoasă…”

                   – “Murguleţ cu coamă val/Hai de-o vale şi-nca-un deal/

                    S-ajungem noi în Ardeal/Să-mi văd pe surori şi fraţi/

                    Cei de tara-nstrainati “

                  – “Murguleţ, inim-aprinsa/Hai mă scoate pân-la Tisa/

                   C-acolo-i tabara-ntinsa”

Într-un cântec baladesc, haiducul sta de vorbă cu murgul sau pe drumul până la Cernăuţi, unde îşi întâlneşte tovarăşii:

                   – “C-acolo toţi fraţii vin/Din Soroca şi Hotin/

                     De la Bălţi şi din Orhei

Geografia subiectivă care apare în poezia populară e mai puţin amintirea unor experienţe personale, cât memoria reziduală a celor auzite cândva în familie. Astfel apar cele trei cursuri de apă (Bugul, Nistru şi Prutul) de care fusese legată existenţa comunităţilor:

                   – “Buhule malosule/Saca-ti-ar izvoarele/Să-mi petrec chicioarele/

                     Să-mi văd surauarele/Se mai fac sarneanele”

                    – “Nestri, Nestri, malu tău/Diparti-s di neamu’meu”

                    – “Trecu- i Nistru-n ceia parte/În neagră străinătate”

                    – “Prutu ista ne desparte/Prutu ista n-are moarte/

                    De ne-om pune noi cândva/Şi cu gura l-om saca “

                    – “Frunza verde saminoc/Am să trec/Prutu înot/

                    Ş-am să-l trec în cela mal/Să mă răcoresc de-amar”

Folclorul cules de echipele I.R.E.B. transmite repetat sentimentul apăsător de înstrăinare trăit de primii colonişti ai estului. Cântecul “Frunza verde păpuşoi” a avut o circulaţie quasi-generala în satele dintre Bug şi Nipru:

                    “Frunza verde păpuşoi/Ne-a avut maică pe doi/

                    Unu marţi, da unu joi/Şi-o umplu ţările cu noi

                    Frunza verde de secară/Şi-o purces maica prin ţară

                   Să ne strângă grămăjoară/Să ne strângă, să ne plângă

                   Da’ de strâns nu ne-o mai strâns/S-o pus jos şi tot ne-o plâns (8)

Fără să amintească locul de baştină, cei plecaţi departe tânjeau după “fraţi” (în sensul de “conaţionali”, de “neam”) şi o “ţară” unde să regăsească sentimentul de unitate, dorindu-şi – aşa cum mărturiseşte versul popular – să vadă “fraţii grămăjoară/adunaţi toţi într-o ţară”; fără să conştientizeze îşi doreau o patrie sanctuar. Câteva cântece din Transbugia amintesc amarul experienţei imigranţilor:

                    “Creşte plopu dintr-un sânge/Strainia mă mănânce/

                   Creşte plopu dintr-un glod/Pui străin am să mă-ngrop “.

Un studiu semnat de Ion Apostol, participant la I.R.E.B. (9) înregistrează onomastica frecvenţa în 15 sate aşezate pe malul stâng al Bugului şi alte 10 sate din regiunea Kirovograd. Onomastica era românească: Anghel, Albu, Balaban, Barbalata, Barladeanu, Căprior, Codreanu, Ciorba, Dinu, Dănilă, Florea, Focsa, Gaina, Galusca, Harbuz, Huţul, Iacob, Irimia, Lapusneanu, Lupaşcu, Manea, Moldovan, Munteanu, Oancea, Oprea, Pana, Picirita, Plăcintă, rasol, Rata, Roman, Sandu, Scarlat, Smochină, Sprânceană, Talpă, Tălmăci, Ţigănaş, Ursache, Ursu, Vasilache, Veveriţă, Zir, Zmeul. Potrivit autorului: “Tabloul acesta onomastic constituie una dintre dovezile puternice ale romanităţii moldovenilor de la est de Bug. El poate oferi interesant sugestii asupra ţinuturilor româneşti de unde au plecat băjenarii de odinioară “.

Etnomuzicologul Constantin Brăiloiu, invitat de Golopentia să studieze folclorul musical în satele Lisa Horă, Martinosa, Horosco (Elisavetgrad) şi Alexandrovca (Vosnessensk) a intregistrat mai multe discuri pentru Arhivă de Folclor. Profesorul Brăiloiu a constatat mai multe asemănări cu muzica ţărănească din Muntenia şi Oltenia, decât cu melosul din Moldova, Basarabia sau Bucovina, ţinuturi apropiate de regiunile estice cercetate. După autoexilarea sa în Elveţia, Constantin Brăiloiu a inclus cinci dintre piesele muzicale înregistrate în Transbugia în colecţia pe care o editează la Geneva. În România, vechile înregistrări par de negăsit. (10)

Comunităţile ţărăneşti cercetate indicau o îndârjită menţinere a culturii tradiţionale comune, în linii generale, tuturor ţinuturilor locuite de români. Marile evenimente din ciclurile existenţiale (naştere, căsătorie, moarte) respectau modelele culturale cunoscute în etnografia noastră. Organizarea casei şi a gospodăriei (cultura materială) şi obiceiurile tradiţionale de sărbători (spiritualitate) au împrumutat mai puţin sau de loc de la ucrainienii şi ruşii cu care convieţuiau. Colindele Crăciunului sau Pluguşorul cântat la trecerea dintre ani, de exemplu, nu sunt decât variante locale ale aceluiaşi tezaur folcloric. Păstrarea limbii materne (lb. Română în grai moldovenesc) – chiar dacă, inevitabil, ucrainizată sau rusificată – a dovedit cercetătorilor o rezistenţă etnică neobişnuită. În contact cu românii (militari din teatrul de război sau antropologi din echipele I.R.E.B) spuneau, cu vădită mirare: “Ori dumneavoastră sunteţi moldoveni, ori noi suntem români, că tari ghine ni-ntalegim…” (11). Anton Raţiu a vorbit despre o identitate de structură spirituală, explicând: “Toţi cei de acolo te primesc cu acelaşi căldură şi ospitalitate caracteristică neamului nostru, cu acelaşi suflet cald ca şi românii din preajmă Carpaţilor. Iar dacă asişti la manifestările lor de sărbători, greu poţi crede că te afli atât de departe de pământul patriei şi foarte greu poţi crede că ei au trăit atâtea generaţii rupţi complet de trupul patriei. Când vezi toate acestea este cu neputinţă să nu te întrebi ce forţă i-a putut menţine atât de statornici în păstrarea identităţii lor, în ciuda tuturor tendinţelor de slavizare la care au fost supuşi, nu de puţine ori cu brutalitate”. (12)

grup de romance de la Est de Bug

Fireşte, complexitatea studiului sociologic realizat sub conducerea lui Anton Golopentria nu poate fi prezentat aprofundat în spaţiul restrâns al unui articol. Ne limităm să enumerăm, strict ilustrativ, temele majore de cercetare – unele finalizate în studii şi referate, altele nu – pe care le-au urmărit echipele I.R.E.B. Menţionăm astfel: observaţii lingvistice (Eugen Seidel), studii folclorice (Anton Gopolentia, Ion Apostol Anton Raţiu, Ion Chelcea, Diomid Strungaru), Crăciunul şi Anul Nou la românii de la est de Bug (Ion Apostol), graiul românimii orientale în cadrul unităţii şi latinităţii limbii române (Diomid Strungaru), românii şi ucrainienii (Popescu Gheorghe), organizarea administrativă sovietică (Ion Oancea), ideea de justiţie (Gheorghe Bucurescu), mecanismul şi principiile sistemului educativ (Nicolae Marin Dunăre), asistenţa socială (Traian Georgescu), funcţionarea colhozurilor (Bucur Schiopu), organizarea comerţului şi creditului (P. Mihăilescu), administraţia românească în Transnistria (Ion Oancea).

     În ceea ce priveşte răspândirea românilor în Rusia şi Ucraina (fosta R.S.S. Ucrainiana) două referate întocmite de Alexandru Smochină oferă perspectiva generală:

  • Primul grup de localităţi cu populaţie românească se găsea între Nistru şi Bug (Trasnistria propriu-zisă). Aşezările începeau la nord de Moghilau, deasupra oraşului Baltă şi se întindeau în est pe ambele maluri ale Bugului de Sud. La vest, localităţile urmau cursul Nistrului, fără întrerupere până în sud, spre Limanul Nistrului, în apropiere de localităţile Maiaki şi Ovidiopol
  • Al doilea grup ocupa malurile Bugului, începând la sud de oraşul Olviopol (aproximativ vis a vis de Golta pe malul sting), iar la est până dincolo de satele Moldovanka, Moldovka şi Odaia. Satele românilor continuau spre sud, pe malul drept, până la Novaia Odesa.
  • Câteva aşezări exitau în regiunea Nicolaev, Teaghinka şi Kerson.. În oraşul port Odesa, unul din cele trei cartiere locuite de români se numeşte şi acum “Moldovanka”.

Alexandru Smochină a elaborat studiul (probabil în 1941), fiind destinat informării cercetătorilor din teren. Autorul – fiul lui Nichita Smochină – era la acea dată funcţionar în cadrul I.C.S. Atât textul citat aici, intitulat “Aşezarea şi răspândirea românilor în Ucraina şi Rusia”, cât şi un al doilea referat, datat 25.5.1941 (cu titlul “Aşezările românilor de peste Nistru”) au fost descoperite, prin eforturile doamnei profesor Sanda Golopentia, după mai multe decenii (abia în iunie 2002) în “Fondul G”, arhivat obscur, fără alte menţiuni, în depozitele Institutului Naţional de Statistică.

În afara celor două grupe principale de populaţie românească au existat (mai exista oare?) insule compacte de sate în jur de Elisavetgrad, în regiunea Dnepropetrovsk pe Nipru, câteva aşezări în ţinutul Kievului, la est de Kiev. În regiunea Jitomir (cu localităţile Berdicev, Singura, Traian, Rauta s.a.) prezenţa românilor se datorează, probabil, colonizărilor dintre sec. XIV-XVI. În reg. Harcov, unde se refugiase Dimitrie Cantemir, autorul apreciază – fără să dezvolte susţinerea – că românii/moldovenii se aflau acolo, dinainte de sosirea domnitorului. În Caucazul de Nord, pe râul Terek care se vărsa în Marea Caspică se aflau satele din apropierea oraşului Mosdok. Dincolo de M. Caspică au fost menţionate colonii în jurul oraşului Vernoe sau în regiunea Akmulinsk.În urma războiului Crimeei, pe malul răsăritean al Marii Negre au fost aşezaţi primii colonişti români, între oraşele Krinsnodar, Novorossiisk şi Gagry. În Peninsulă Crimeea, prezenţa românilor e semnalată în jurul localităţii Perecop, satele Subsan, Soloniesti, Tamaba. Studiile lui Al. Smochină oferă informaţii interesante despre românii din Siberia care au fost impropietariti acolo sau au fost exilaţi în perioada ţaristă sau după 1929 când a început colectivizarea. Între 1914-1918 sunt duşi în Siberia românii căzuţi în prizonierat, majoritatea lor fiind transilvănenii care au luptat în armata austro-ungară.

Note

5) Prof.dr. Sanda Golopentia, editor, “Anton Golopentia. Romanii de la est de Bug “, cu introducere, note si comentarii, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 2006. Lucrarea, publicata in doua volume ( vol. I- 615 pagini, vol. II – 926 pagini ) reprezinta o referinta esentiala, indispensabila pentru cunoasterea tuturor aspectelor asociate cu proiectul care a urmarit identificarea romanilor de la Bug.
6) Nicolae Dragomir, “ Oierii margineni din Basarabia, Crimeea, Caucaz si America de nord”, Cluj, 1939 ; de asemenea: Nicolae M. Popp, “Transnistria. Incercare de monografie regionala”, Bucuresti, 1943 si Stefan Metes, “ Emigrari romanesti din Transilvania in sec. XIII-XX . Cercetari de demografie istorica”, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1971
7) Interviu inregistrat in 1985 de Zoltan Rostas, publicat in Sanda Golopentia, op. cit., vol.II, p. 465
8) Pentru folclorul romanesc de dincolo de Bug a se vedea studiile semnate de Anton Golopentia, Ion Apostol, Anton Ratiu, Ion Chelcea, Diomid Strungaru in Sanda Golopentia, op. cit. , vol. II
9) Publicat in revista “Sociologie romaneasca”, anul V, nr. 1-6, 1943
12) Anton Ratiu, in Sanda Gopolentia, op. cit., vol.II, p.494
10) Constantin Brailoiu, “ La collection universelle de musique populaire enregistree”, 40 de discuri ,aparute intre 1951-1958, Geneva
11) Diomid Strungaru , “Numarul romanilor transnistreni”, in Sanda Golopentia, op.cit. , vol. II,p. 626
12) Anton Ratiu, in Sanda Golopentia,op. cit. , vol. II, p. 494

Alte articole recomandate de autor:

„Fără amintirea Patriei” – ROMÂNII DE LA EST DE BUG în cercetarea echipelor organizate de Institutul Central de Statistică (Ep.1)

Exclusiv. Despre Neam, Țară și Ființă Națională, dincolo de fruntarii, cu domnul „Golescu”, …la 15 ani de activitate

ROMÂNII DE PRETUTINDENI ÎN PROGRAMA ȘCOLARĂ

Exclusiv: Descoperirea Geografiei Românilor de pretutindeni

În pragul ZILEI LIMBII ROMÂNE ( O ZI NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI?)




Ordonanța Militară nr.7 Data: 04.04.2020 ora 16:40 / Se instituie măsura de carantinare în orașul Țăndărei, județul Ialomița

România suspendă zborurile către SUA, Austria, Belgia, Elveția, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia și Iran

Având în vedere dispozițiile art.24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.453/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale art.2 și art.4 alin.(2) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020,

Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr.18 din 04.04.2020,
Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor pct.1, 3 și 4 din anexa nr.2 la Decretul Președintelui României nr.195/2020,
În temeiul art.20 lit.n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare,

Ministrul afacerilor interne emite următoarea

Ordonanță militară
Capitolul I
Instituirea măsurii de carantinare în orașul Țăndărei, județul Ialomița

Art.1. – Se instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de carantinare în orașul Țăndărei, județul Ialomița.

Art. 2. – În localitatea carantinată prevăzută la art. 1 este permisă intrarea, respectiv ieșirea pentru:
a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice în localitatea carantinată, precum şi a aprovizionării populaţiei;
b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicațiilor şi transporturilor.

Art. 3. – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, precum şi operatorii economici din domeniul transportului feroviar de persoane nu vor comercializa bilete/ abonamente sau alte titluri de călătorie pentru transportul călătorilor în localitatea carantinată decât dacă sunt respectate dispozițiile art. 2.

Art. 4. – În localitatea carantinată potrivit art.1, se aplică în mod corespunzător toate interdicțiile și restricțiile stabilite prin ordonanțele militare emise în perioada stării de urgență.

Art. 5. – Se împuternicește Centrul Județean de Coordonare şi Conducere a Intervenției Ialomița (CJCCI) pentru a stabili completări şi derogări în ceea ce privește dispozițiile prevăzute la art. 2, cu acordul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

Art. 6. – (1) Organele cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale vor stabili măsuri specifice de prevenire şi limitare a intrării, respectiv a ieșirii persoanelor în/din localitatea carantinată.
(2) Autoritățile administrației publice locale şi judeţene vor aduce la cunoştinţă obligațiile ce le revin persoanelor, referitoare la deplasarea şi accesul în/din localitatea carantinată.
(3) Aplicarea măsurilor de verificare, control şi acces în/dinspre localitatea carantinată se realizează de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 7. – Consiliul Județean Ialomița, primarul şi consiliul local al orașului Țăndărei vor lua măsuri de a asigura funcționarea serviciilor de protecție şi asistență socială, funcționarea corespunzătoare a serviciilor de utilităţi publice, precum şi aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susţinători sau altă formă de ajutor şi care nu se pot deplasa de la locuinţă/gospodărie.

Art. 8. – Este strict interzisă intrarea/ieșirea în/din orașul Țăndărei, județul Ialomița, prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale.

Capitolul II
Alte măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19

Art.9. – (1) Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Turcia și Iran și din aceste țări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile.
(2) Măsura se aplică începând cu data de 5 aprilie 2020, ora 23.00, ora României.
(3) Se prelungește măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Franța și Germania și din aceste țări către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 8 aprilie 2020.
(4) Măsurile prevăzute la alin.(1) și (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 10. – (1) Sunt permise zborurile efectuate de toți operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de destinație.
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică lucrătorilor care-și desfășoară activitatea în domeniul sanitar și al asistenței sociale.
Art. 11. – Se suspendă transportul rutier internațional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos și Turcia și din aceste țări către România, pe toată perioada stării de urgență.

Art. 12. – La intrarea în România, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care nu prezintă simptome asociate COVID-19, completează o declarație pe propria răspundere, al cărei model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, prin care își asumă locația unde pot fi contactați în perioada dintre curse. Aceștia nu se supun măsurilor de izolare la domiciliu/ carantinare, cu condiția asigurării de către angajator a materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19.

Art. 13. – Prevederile art.12 se aplică în mod corespunzător conducătorilor autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care de deplasează în interesul desfășurării profesiei din Romania într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în România, ca stat de rezidență al conducătorului auto, indiferent dacă deplasarea se face la bordul autovehiculului de transport marfă sau prin mijloace individuale  au în cont propriu. Aceștia trebuie să prezinte, la intrarea în România, o adeverință de salariat, asumată de angajator.

Art. 14. – (1) Conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, care tranzitează teritoriul României, nu sunt obligați să completeze, la intrarea pe teritoriul României, declarația epidemiologică, dacă respectă următoarele condiții minimale:
a) utilizează doar coridoare de tranzit și puncte pentru trecerea frontierei de stat situate la capetele acestor coridoare, aprobate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne, fiind interzisă abaterea de la acestea;
b) tranzitarea teritoriului României se face într-un interval de timp minim, fără a depăși 48 de ore de la intrarea în România, incluzând și perioadele de staționare pentru odihna zilnică normată;
c) staționarea autovehiculului se realizează exclusiv în parcări situate pe coridoarele de tranzit, marcate în mod corespunzător.
(2) În cazul nerespectării condițiilor prevăzute la alin.(1), conducătorul autovehiculului va fi obligat să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea sa. Autovehiculul poate fi preluat, în acest caz, de un reprezentant al deținătorului.
(3) La intrarea în România, conducătorul auto este obligat să aplice, pe părțile vitrate ale autovehiculului (parbriz), un colant special pus la dispoziție de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, respectiv să păstreze asupra sa formularul de tranzit al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor.

Art. 15. – Prevederile art. 5 din Ordonanța militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, nu se aplică mecanicilor de locomotivă și personalului feroviar.

Art. 16. – (1) Ministerele cu reţea sanitară proprie şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura, la cerere, spații hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17. – (1) Personalul Gărzilor Forestiere teritoriale și județene sau cu atribuții de control/de pază pe linie silvică va participa în dispozitivele de ordine publică și control al circulației pe drumurile publice, împreună cu personalul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale, în vederea desfășurării activităților/controalelor specifice pe linie de control silvic.

(2) Controalele specifice se fac în punctele de control existente, în funcție de personalul disponibil la nivelul gărzilor forestiere sau cu atribuții de control/de pază pe linie silvică.

Capitolul III

Dispoziții finale

Art. 18. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare:
a) Poliția Română, Jandarmeria Română şi poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art. 2 și 8;
b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, pentru măsurile prevăzute la art. 3 și 9;
c) Poliția de Frontieră Română, pentru măsurile prevăzute la art.11 și 13;
d) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română și Jandarmeria Română, poliția locală, direcțiile de sănătate publică şi conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsura prevăzută la art.12;
e) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, pentru măsura prevăzută la art.14;
(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.2, 3, 8, 9 și 11 – 14 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenții şi să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. – Prevederile art. 4 din Ordonanța militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, își încetează aplicabilitatea.

Art. 20. – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin două zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.

Ministrul Afacerilor Interne

Sursa: Grupul de Comunicare Strategică




Deputatul Constantin Codreanu cere Guvernului să asigure personalul din instituțiile medicale din România cu echipamente de protecție produse în țară.

Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu a trimis o interpelare către ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu cu privire la situația dotării cu echipamente de protecție a spitalelor din România, în contextul pandemiei COVID-19.

Majoritatea cadrelor medicale din România infectate cu noul coronavirus s-au îmbolnăvit din cauza lipsei echipamentelor de protecție, indispensabile în asemenea situații.

În România există sute de fabrici care produc echipamente de protecţie pentru diferite domenii, inclusiv pentru cel medical. Cu toate acestea, Guvernul nu le-a căutat, acordând contracte în valoare de peste 180 de milioane de lei unor firme care importă astfel de produse din alte state.

Clasificate după cifra de afaceri, primele 10 din acest domeniu sunt Trotuștex (jud. Bacău), Intervenții active în atmosferă (mun. București), Rusancom Prod (jud. Mureș), Matei Conf Grup (mun. București), Stecolflex România (jud. Ialomița), Avanti (jud. Sibiu), Interbabis (jud. Brașov), Dalgeco Confecții Textile (jud. Constanța), New Fashion (jud. Botoșani), Tag Grup (mun. București). În total sunt 388 de firme românești, care ar putea produce, dacă ar fi solicitate, echipamente pentru personalul medical, de la măşti la halate şi combinezoane.

„Am cerut informații cu privire la gradul de asigurare cu echipamente de protecție a instituțiilor medicale din România, defalcat pe unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II, județe și municipiul București. Totodată, i-am întrebat pe miniștrii Sănătății și Finanțelor Publice care sunt măsurile pe care le vor lua pentru a asigura spitalele din România cu echipamente produse în țară, nu în străinătate”, a transmis deputatul Constantin Codreanu.

Parlamentarul a mai solicitat date referitor la contractele încheiate de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate sau de către alte instituții și unități, pentru achiziționarea echipamentelor de protecție medicală care să provină de la producători din România, nu din import.

„Trebuie să avem grijă de cadrele medicale din România, ei sunt eroii zilelor noastre!”, este mesajul deputatului Constantin Codreanu.




79 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. Ziua națională în memoria românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și din alte zone ale deportărilor, foamei și alte forme de represiune

Azi se împlinesc 79 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, în care, într-o sigură noapte, aproape 3.000 de români au fost executați de trupele ocupante sovietice.
Parlamentul României a decis, în 2011, ca ziua de 1 aprilie să fie declarată Ziua națională în memoria românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și din alte zone ale deportărilor, foamei și alte forme de represiune organizate de sistemul totalitar sovietic în Ținutul Herta, nordul Bucovinei, și întreaga Basarabie.

În urmă cu 78 de ani, la data de 1 aprilie 1941, în teritoriile românești ocupate de trupele sovietice și care astăzi se află pe teritoriul Ucrainei, NKVD-ul (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a lansat zvonuri potrivit cărora s-ar permite trecerea graniței în România.

Drept urmare, mulți români din aproximativ zece sate de pe malul Siretului s-au îndreptat către frontieră, dornice să ajungă în Țară. La mai puțin de trei kilometri de locul de graniță, mai exact în localitatea Fântâna Albă, grănicerii sovietici i-au somat pe români să se oprească, după care au tras în plin, secerându-i cu mitraliere. Cei care au supraviețuit au fost urmăriți și spintecați cu sabia, iar, după masacru, atât morții, cât și raniții au fost aruncați în gropi comune, dinainte pregătite.

Puținii români care au supraviețuit au fost arestați de trupele NKVD la Adâncata și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din localitate și aruncați de vii într-o groapă comună, care nu a fost acoperită cu pământ, ci cu var nestins, pentru a mări suferințele oamenilor.

Acest articol este publicat ca parte din activitatea de promovare a istoriei și valorilor identitare, desfășurată de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina / Filiala București / 01 aprilie 2020