Tot ce trebuie să știm despre noul Coronavirus (Covid-19)

Ministerul Român al Sănătății a dat publicității pe 24 februarie a.c., detalii despre ce trebuie să știm și mai ales cum să ne ferim de Coronavirus. Comunicatul a fost publicat pe site-ul ms.ro

Iată cele 10 elemente comportamentale care trebuiesc urmate:

    1. Spălați-vă mâinile de multe ori;
    2. Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute;
    3. Nu vă atingeți ochii , nasul si gura cu mâinile;
    4. Acoperiți-vă gura și nasul daca stranutați sau tușiți;
    5. Nu luați medicamente antivirale si nici antibiotice decât în cazul în care va prescrie medicul;
    6. Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool;
    7. Utilizați masca de protecție doar în cazul in care suspectați că sunteți bolnav sau în cazul în care acordați asistență persoanelor bolnave;
    8. Produsele ”MADE in CHINA” sau pachetele primite din China nu sunt periculoase;
    9. Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele in carantina din Europa de cel puțin 14 zile;
    10. Animalele de companie nu transmit coronavirus.

Spălați-vă mâinile de multe ori

Spălarea și dezinfectarea mâinilor sunt acțiuni decisive pentru a preveni infecția. Mâinile se spală cu apă și săpun cel putin 20 de secunde. Daca nu exista apă și săpun, puteți folosi un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool de 60%.

Spălarea mâinilor elimina virusul.

Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute

Mențineți distanța de cel puțin 1 metru între dumneavoastră și alte persoane, în special când acestea tușesc, strănută sau au febră, deoarece picăturile de salivă pot transmite virusul de la o distanță apropiată.

Nu vă atingeți ochii , nasul și gura cu mâinile

Virusul se transmite mai ales pe cale respiratorie, dar poate intra în corp prin ochi, nas și gură, astfel eviați atingerea dacă nu v-ați spălat bine mâinile.

Mâinile intră in contact cu suprafețele contaminate de virus răspândidu-se in tot corpul .

Acoperiți-vă gura și nasul dacă strănutați sau tușiți

Dacă aveți infecție respiratoare acută, evitați apropierea de alte persoane, tușiți cu gura acoperită sau într-un șervețel de preferat de unică folosință, purtați mască de protecție si spălați măinile. Dacă in momentul în care tușiți vă acoperiți gura cu mâinile ,puteți contamina obiecte sau persoane cu care veniți în contact.

Nu luați medicamente antivirale și nici antibiotice decât în cazul în care vă prescrie medicul

Momentan, nu există cercetări științifice  care  evidentiază ca folosirea medicamentelor antivirale, pot  preveni infectarea cu noul coronavirus (Covid-19). Antibioticele funcționeaza doar  impotriva bacteriilor nu împotriva virusului.

Covid-19 este un virus, deci nu se utilizează antibiotic ca și metodă de prevenire sau tratament, decât în cazul în care se constată și o infecție bacteriană.

Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool

Dezinfectanții chimici ce pot ucide noul coronavirus (Covid-19), sunt dezinfectanți ce conțin, clor, înnălbitori, solvent, etanol de 75%, acid paracetic si cloroform. Medicul și farmacistul dumneavoastră vor ști ce să recomande.

Utilizați mască de protecție doar în cazul în care suspectați că sunteți bolnav sau în cazul în care acordați asistență persoanelor bolnave

Organizația Mondială a Sănătății, recomandă folosirea  măștii de protecție doar în cazul în care suspectați că ați fost contaminat  cu noul coronavirus, și prezentați simptome de tuse, strănut, sau în cazul in care acordați asistență unei persoane care este suspectă de a fi infectată cu noul coronavirus. (O calatorie recenta în China sau zonele in carantina din Europa, cu simptome respiratorii).

UTILIZAREA MĂȘTII DE PROTECȚIE – ajută și limitează  răspândirea virusului dar trebuie să fie folosită împreună cu celelalte măsuri de igienă printre care spălarea mâinilor pentru cel puțin 20 de secunde. Nu este necesar a se  folosi măști de protecție suprapuse una peste alta.

Produsele MADE in CHINA sau pachetele primite din China nu sunt periculoase

Organizația Mondial a Sănătății a declarat că persoanele care primesc pachete din China nu se supun nici unui risc de a se contamina cu noul coronavirus, deoarece acesta nu trăieste mult timp pe suprafețe . Până în prezent nu există nici o dovadă că produsele/obiectele produse în China pot transmite noul coronavirus (Covid-19).

Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele in carantina din Europa de cel puțin 14 zile

Perioada de incubație a noului coronavirus, este cuprins intre 1 și 14 zile. Daca v-ați întors dintr-o călătorie din China sau zonele in carantina din Europa de mai puțin de 14 zile sau ați intrat în contact cu persoane care s-au întors din China sau zonele in carantina din Europa de mai puțin 14 zile și aveți febră, tușiți, prezentați dificultate respiratorie, dureri musculare și stări de oboseală, sunați la 112 pentru a primi informații necesare. Purtați mască de protecție dacă intrați în contact cu alte persoane, folosiți servețele de unică folosință și spală bine mâinile.

10.-Animalele de companie nu transmit coronavirus

În acest moment nu există dovezi că animalele de companie, câini și pisici pot fi infectate de virus. În orice caz, trebuie  să ne spălăm tot timpul mâinile cu apă și săpun după ce intrăm în contact cu animalele de companie.

 

Potrivit Societății Române de Microbilogie Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care se găsesc atât la animale, cât și la oameni. Unele infectează oamenii și sunt cunoscute ca fiind cauza unor boli, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și Sindromul respirator acut sever (SARS).

Ce este un coronavirs ”nou”?
Un coronavirus nou (CoV) este o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusul nou, denumit recent COVID-19, nu a fost detectat înainte de focarul raportat din Wuhan, China în decembrie 2019.

Cât de pericoulos este?
La fel ca în cazul altor boli respiratorii, infecția cu COVID-19 poate provoca simptome ușoare, inclusiv secreții nazale, dureri în gât, tuse și febră. Poate fi mai severă la unele persoane și poate duce la pneumonie sau dificultăți de respirație. Mai rar, boala poate fi fatală. Persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni medicale preexistente (cum ar fi diabetul și bolile de inimă) par a fi mai vulnerabile la îmbolnăvirea severă cu virusul.

Pot să iau COVID 2019 de la animalul meu de companie?
Nu, în prezent nu există dovezi că animalele de companie, cum ar fi pisicile și câinii, au fost infectate cu virusul sau l-au transmis.

Poate fi COVID 2019 transmis de la o persoană la alta?
Da, acesta provoacă boli respiratorii și poate fi transmis de la o persoană la alta, de obicei după un contact apropiat cu un pacient infectat, de exemplu, la locul de muncă, în gospodărie sau într-o unitate de asistență medicală.

Trebuie să port mască pentru a mă proteja?
Purtarea unei măști medicale poate ajuta la limitarea răspândirii unor boli respiratorii. Cu toate acestea, simpla utilizare a unei astfel de măști nu garantează oprirea transmiterii infecțiilor și trebuie combinată cu alte măsuri de prevenire, inclusiv igiena mâinilor și a căilor respiratorii și evitarea unui contact strâns – distanță de cel puțin 1 metru între tine și alte persoane. OMS recomandă utilizarea rațională a măștilor medicale, evitând astfel risipa inutilă a resurselor prețioase. Aceasta înseamnă să utilizați măști numai dacă aveți simptome respiratorii (tuse sau strănut), sunteți suspect de infecția cu COVID-19 cu simptome ușoare sau aveți grijă de cineva cu suspiciune de infecție cu COVID-19. O infecție suspectată cu COVID-19 este legată de călătorii într-o zonă din China unde s-a raportat COVID-19 sau de contact strâns cu cineva care a călătorit din China și are simptome respiratorii.

Cine se poate îmbolnăvi de acest virus?
Persoanele care trăiesc sau călătoresc într-o zonă în care circulă virusul COVID-19 pot prezenta risc de infecție. În prezent, 2019-nCoV circulă în China, unde au fost raportate cele mai multe persoane infectate. Cei infectați din alte țări sunt persoane care au călătorit recent din China sau care trăiesc sau lucrează îndeaproape cu acești călători, precum membrii familiei, colaboratorii sau personalul medical care îngrijește un pacient, înainte să știe că pacientul a fost infectat cu COVID-19.
Personalul medical care îngrijește persoane bolnave cu COVID-19 prezintă un risc mai mare și trebuie să se protejeze cu proceduri adecvate de prevenire și control al infecțiilor. OMS monitorizează continuu epidemiologia acestui focar pentru a înțelege mai bine cum circulă virusul și modul în care oamenii se pot proteja de infecții. Citiți integral materialul pe site-ul Sociteății Române de Microbiologie




„Fără amintirea Patriei” – ROMÂNII DE LA EST DE BUG în cercetarea echipelor organizate de Institutul Central de Statistică (Ep.1)

FRAGMENTE DIN VOLUMUL IN PREGATIRE „CALATORII IDENTITARE”

„FĂRĂ AMINTIREA PATRIEI”

ROMÂNII DE LA EST DE BUG ÎN CERCETAREA ECHIPELOR ORGANIZATE DE INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICĂ SUB CONDUCEREA SOCIOLOGULUI ANTON GOLOPENTIA (1941-1944)

Episodul 1

          În ziua de 23 august 1939, Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei naziste a semnat la Moscova, alături de Viaceslav Molotov, ministrul de externe sovietic cel de-al 2-lea Tratat de Neagresiune dintre Germania şi Uniunea Sovietică. I.V. Stalin a fost prezent la eveniment. Actul a devenit cunoscut drept “Pactul Ribbentrop- Molotov”. Documentul reprezenta de fapt acordul la care ajunseseră cele două dictaturi ale Europei în ceea ce privea delimitarea sferelor de influenţă şi direcţiile de expansiune în Europa răsăriteană. La sfârşitul anului 2019, Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse a criticat poziţia Uniunii Europene, referitoare la înţelegerea diplomatică din anul 1939, apreciind că “nu se bazează pe nimic real” şi a calificat-o drept “o minciună neruşinată”. Istoriografia rusă contemporană consideră documentul “un rău necesar”, aproape un act defensiv, pentru a preîntâmpina ofensiva nazistă asupra Uniunii Sovietice. Indiferent de aceste aprecieri, protocolul secret – parte integrantă a înţelegerii – conţinea prevederi explicite privitoare la împărţirea Finlandei, Lituaniei, Estoniei şi Letoniei, o clauză referitoare la Polonia care aborda şi posibilitatea dispariţiei sale ca stat independent, dar şi o alta clauză referitoare la Basarabia. Partea germană şi-a declarat dezinteresul total faţă de teritoriul provinciei dintre Prut şi Nistru, achiesând la intenţiile sovietice de a modifica frontierele estice ale Regatului Român.

       Consecinţele tratatului semnat la Moscova sunt, de acum, bine cunoscute.

Pe data de 26 iunie 1940, ora 22:00 comisarul sovietic pentru afaceri străine îi transmite lui Gheorghe Davidescu, ministrul român la Moscova o primă notă ultimativă prin care România a fost somată – să înapoieze Basarabia, cu orice preţ, Uniunii Sovietice – să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, conform graniţelor indicate într-o hartă alăturată notei. Cea de-a doua solicitare nu fusese agreată, în prealabil, cu partea germană, care s-a arătat surprinsă de pretenţiile Kremlinului. A doua zi, 27 iunie 1940, urmează al 2-lea ultimatum care solicita evacuarea administraţiei şi armatei. Guvernul român a consultat atât Germania, cât şi Italia, dar acestea nu au încurajat o ripostă militară – nici măcar “glonţul de argint” pentru salvarea onoarei militare. Unele ziare din Germania şi Italia chiar au salutat “cu satisfacţie “rezolvarea “pe cale paşnică” a “diferendului dintre România şi puterea sovietică”.În aceste condiţii, guvernul Tătărescu a acceptat să îndeplinească cerinţele ultimative.

Pătrunderea în teritoriul românesc a prilejuit armatei roşii şi ocuparea Ţinutului Herţa, plasă cu acelaşi nume al judeţului Dorohoi care nu aparţinuse niciodată judeţelor nord bucovinene. Oficialii sovietici au insistat că ocuparea Herţei s-a făcut “din gresala”, dar faptul împlinit mani militari a rămas neschimbat până în present. Herţa a fost inclusă în R.S.S. Ucrainiana, împreună cu Sudul Basarabiei şi Nordul Bucovinei. Basarabia a fost reorganizată ca Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. La est de Nistru, fosta Republică autonomă sovietică socialistă moldovenească, înfiinţată în 1924 a fost împărţită între Ucraina şi noua Moldova “socialistă”. (actuala republică nistreană, cu “capitala” la Tiraspol). În perioada 1940-1941 ocupaţia sovietică în Basarabia, Bucovina de nord şi Herţa a avut un bilanţ devastator pentru români: 57.000 de morţi şi peste 100.000 de locuitori deportaţi în Siberia. Alte surse avansează cifra de 300.000 de români persecutaţi: condamnări, deportări, presiuni administrative. Încep colnizarile cu locuitori slavi, urmărindu-se programatic schimbarea demografiei în regiunile respective.

La sfârşitul lunii iulie 1940, Hitler i-a adresat regelui Carol al II-lea o scrisoare, redactată în termeni fermi, ameninţând cu “grave consecinţe la care s-ar expune Regatul Român, dacă nu ar da curs cererilor “. Mai precis, îi indica suveranului să înceapă tratative bilaterale cu Ungaria şi Bulgaria pentru revizuirea frontierelor din vest şi din sud. Sub “patronajul” şi presiunea directă a miniştrilor de externe german şi italian, România semnează în noaptea de 30 spre 31 august 1940 “Dictatul de la Viena” sau, cum este cunoscut, “Al doilea arbitraj de la Viena”. Ungaria a primit în urma acestui act aproape jumătate din Transilvania, în total 43.492 kmp. Din cei 69.000 kmp pretinşi. Începând din 15 septembrie 1940, armata ungară trece la ocuparea regiunilor cedate de statul român.

Aproximativ 1.200.000 de români (cca. 50% din populaţia părţii de nord a Transilvaniei) au rămas înstrăinaţi. Trupele horthyste au început masacrele: Moisei, Traznea, Sarmasu, Mureşenii de Câmpie, Luduş, Câmpia Turzii, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lascud şi alte localităţi cu populaţie românească. Programul de maghiarizare propus de baronul Aczel Ede a fost adoptat de guvern, urmând a fi realizat oficial, dar şi cu sprijinul organizaţiilor paramilitare.

Cedarea Cadrilaterului s-a făcut fără implicarea “aliaţilor”, aşa cum s-a întâmplat la Viena. Totuşi, Hitler şi-a exprimat la 31 iulie 1940 “recomandarea” că România să cedeze Dobrogea către Bulgaria, sugerându-se că părţile să ajungă la restabilirea frontierei din anul 1912. Prinsă în menghină intereselor sovietice, ungare şi bulgăre, guvernul ţării acceptă, “de (ne) bunăvoie şi (ne) silit de nimeni”, să restituie doar Dobrogea de Sud/Cadrilaterul. Guvernul ar fi dorit să păstreze Balcicul şi Silistra, propunere cu care “fuhrer” -ul nu a fost de acord. Tratatul de la Craiova s-a semnat pe data de 7 septembrie 1940. România renunţa astfel, la un teritoriu de aprox. 7.000 kmp, situaţie care a afectat rosturile populaţiei romaneasti (25% din totalul regiunii) ce cuprindea români, aromâni şi megleno români. Tratatul prevedea un schimb reciproc de populaţie. Iniţial România a propus transferul intregiilor comunităţi naţionale, propunere pe care bulgarii au respins-o. Shimbul de populaţie a însemnat evacuarea a cca. 110.000 de români şi cca. 65.000 de bulgari din Dobrogea, care au fost obligaţi să se mute în Cadrilater.

Urmările evenimentelor din anul 1940 au fost dramatice. Potrivit analizei lui Anton Golopentia (1) recensământul din 1930 indică o populaţie de 18.057.028 de locuitori pe un teritoriu de 295.049 kmp.. Pierderile teritoriale au redus suprafaţa ţării cu 1000.293 kmp. (31,4%), rămânând sub suveranitate naţională 194.756kmp., ceea ce a reprezentat 68,6% din teritoriul românesc de după Marea Unire din 1918. Uniunea Sovietică ocupase 50.762 kmp. Ungaria câştigase prin Dictatul de la Viena o suprafaţă de 42.610 kmp., iar prin renunţarea la Cadrilater, România a pierdut 6,9 % din teritoriu. Pierderile de populaţie au reprezentat: 55,3 % din populaţia înregistrată la recensământul din 1930 în Basarabia, Bucovina de Nord, şi Herţa, 37% din populaţia anterioară Dictatului de la Viena în Crisana de Nord, Maramureş şi Transilvania de nord-est, plus un procent de 5,9 % ca urmare a Tratatului de la Craiova.

În aceste condiţii, ciopârtirea teritorială, împreună cu tragedia refugiaţilor au creat o stare de spirit generală favorabilă populaţiei rămase departe de vatra naţională. Factorul uman devenea esenţial în preocupările oamenilor, dar şi a conducătorilor politici. Diplomatul Vasile Stoica vedea situaţia românilor din străinătate ca un argument fundamental pentru aducerea în interiorul graniţelor naţionale (repatriere) a tuturor fragmentelor etnice româneşti din afara ţării. (2) Transferul de populaţie, practicat în cazul Cadrilaterului a creat impresia că tocmai această măsură ar putea fi soluţia înţeleaptă pentru a asigura protecţia conaţionalilor, dar şi eliminarea unor posibile viitoare conflicte. Autorităţile cunoşteau soarta conaţionalilor rămaşi la discreţia noilor ocupanţi, urmărind persecuţiile începute de aceştia. Guvernul era, în linii generale, informat despre măsurile radicale dispuse împotriva foştilor cetăţeni români. Refugiaţii din teritoriile “desprinse” (termen uzitat în epocă) în 1940 erau, de asemenea, preocupaţi de soarta celor apropiaţi. Informaţiile pe care aceştia le primeau, prin “vama cucului”, de la familiile rămase pe loc alimentau sentimentul dezolant de pierdere personală. Aşteptările populare vizau, în primul rând, adoptarea unor măsuri protective şi, în final, de recuperare a românilor pierduţi.

În cazul grupului românesc răsăritean cunoştinţele erau, în cel mai bun caz, lacunare. Desigur existau studii elaborate anterior care ofereau unele informaţii, în principal istorice, despre existenţa romanităţii răsăritene. Încă din 1893 folcloristul Teodor Burada făcuse călătorii în guberniile Kerson şi Kamenitz-Podolsk constatând, la faţa locului: “identitatea aproape absolută a tuturor elementelor de căpetenie care alcătuiesc pe un popor: limba, credinţa, obiceiuriel, năravuri, cintele şi altele”. (3). După 1940, dar mai ales după începerea campaniei din est, numărul studiilor dedicate românilor din est au crescut exponenţial.

În contextul politic descris şi cu premisele amintite se organizează pe data de 6 aprilie 1941 noul Recensământul care s-a efectuat în teritoriul rămas României după pierderile din 1940.. După începerea campaniei din est (22 iunie 1941) şi eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutul Herţa recenzarea a fost extinsă şi în aceste regiuni (începând din iulie 1941), dar şi Transnistria (noiembrie-decembrie 1941). Astfel Recensământul 1941 cuprindea Basarabia, împreună cu judeţul Hotin (azi reg. Cernăuţi, Ucraina), Tighina (azi, provincie separatistă), Ismail, Chilia şi Cetatea Alba, adică Sudul Basarabiei (azi regiunea Odesa, Ucraina). Peste Nistru au fost recenzate judeţele Movilau (Moghilau), Jugastru, Tulcin, Rabnita, Baltă, Dubăsari, Ananiev, Golta, Tiraspol, Ovidiopol, Odesa, Berezovca şi Oceacov.

Institutul Central de Statistică (I.C.S.) a mobilizat 150 de funcţionari, conduşi de dr. Sabin Manuila (director general) şi D.G.Georgescu (secretar general). Recensământul din Transnistria a fost dublat de cercetări sociologice. Echipa care urma să “inventarieze” regiunea dintre Prut şi Nistru numara 50 de funcţionari din Serviciul Extern al I.C.S., fiind condusă de antropologul şi etnograful Henri H. Stahl. În aceeaşi perioadă, Institutul Social Român, condus de sociologul Dimitrie Guşti a iniţial, de asemena acţiuni de cercetare. (În 1931, I.S.R. finalizase, în cadrul monografiilor dedicate localităţilor româneşti, studiul dedicat satului Cornova din Basarabia). Coordonatorul echipei I.S.R. (13 specialişti), sociologul Traian Herseni va conduce în perioada războiului Departamentul Culturii din cadrul Guvernământului Civil al Transnistriei.

La cererea Preşedenţiei Consiliului de Miniştri, I.C.S extinde cercetările şi dincolo de Bug. Pentru prima dată, românii uitaţi din Transbugia urmau să fie studiaţi de specialiştii români, într-un efort complex, mulţi şi interdisciplinar: sociologic, demografic, istoric, lingvistic, economic şi etnografic. Specialiştii I.C.S. urmau să păşească, în premieră, în teritoriul cu populaţie românească pe care, anterior, numai Teodor Burada se încumetase să-l străbată la sfârşitul sec. al XIX-lea. Expediţia purta numele: “Echipa pentru identificarea şi studierea sumară a aşezărilor româneşti de la est de Bug “; pe scurt: Identificarea românilor de la est de Bug (I.R.E.B.).

Conducerea colectivelor de cercetare a revenit sociologului şi geopoliticianului Anton Golopentia (1909-1951). Familiar cu metoda “şcolii monografice”, colaborator al profesorului Guşti (lucrase şi în campania amintită la Cornova), teoretician şi autor de excepţie, Golopentia ocupă funcţia de director al Oficiului de Studii din cadrul I.C.S. Activitatea propriu-zisă se vă desfăşoară între decembrie 1941 – februarie 1944.

Desigur, evoluţia războiului a determinat încetarea prezentei în teritoriu a echipelor de cercetare. Ulterior, după 23 august 1944, intrarea Armatei Roşii în Bucureşti şi schimbarea regimului politic în România a împiedicat publicarea studiilor de sinteză, cercetarea imensului material documentar colectat fiind abandonată. Ca atare, nu s-a produs valorificarea cercetărilor I.R.E.B. Mai mult, până în decembrie 1989, o lege aspră a tăcerii a fost aplicată subiectului, în integralitatea sa. (Până de curând, multe din documentele legate de activitatea I.R.E.B au fost arhivate în depozitele SRI). Anton Raţiu a fost primul care “a rupt tăcerea” publicându-şi, în 1994, însemnările şi amintirile din campanile la care participase, în calitate de membru al echipelor din teren. (4)

*Fotografii de Nicolae Economu si M.Petrescu („Sezatoare”). IMAGINI PRELUATE DIN CATALOGUL EXPOZITIEI ” IN URMA ACULUI. ROMANII DE PESTE BUG ” , MUZEUL TARANULUI ROMAN, 2014

Note de subsol:

  1. Anton Golopentia, “Populatia teritoriilor romanesti desprinse in 1940”, in revista “ Geopolitica si Geoistorie”, caietul I, 1941, p. 35
  2. Robert Stanciugel, “ Lumea balcanica in viziunea si activitatea diplomatului Vasile Stoica, Ed. Colias, Bucuresti, 2008
  3. Teodor Burada, “O calatorie in satele moldovenesti din gubernia Cherson (Rusia)”, Iasi, 1893 ; Dimitrie Onciul, “ Originile principatelor romane”, Bucuresti, 1899 ; Teodor Burada, “ O calatorie la romanii din gubernia Kamenitz-Podolsk (Rusia), Iasi, 1906 ; Justin Fratiman, “Administrarea bisericeasca la romanii transnistreni”, Chisinau, 1920 ; Stefan Ciobanu, “ Romanii de peste Nistru”, Chisinau, 1922 ; Vasile Harea , “ Romanii de peste Nistru”, Cernauti, 1923 ; Ion Nistor, “ Romanii transnistreni “, Cernauti, 1925 ;  Nichita Smochina, “ Les Moldaves de Russie Sovietique” , in “ Moldova noastra”, nr. 1, 1935 . Am mentionat numai citeva titluri dintr-o bibliografie relativ ampla.
  4. Anton Ratiu, “ Romanii de la est de Bug”, Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1994

Alte articole recomandate de autor:

Exclusiv. Despre Neam, Țară și Ființă Națională, dincolo de fruntarii, cu domnul „Golescu”, …la 15 ani de activitate

ROMÂNII DE PRETUTINDENI ÎN PROGRAMA ȘCOLARĂ

Exclusiv: Descoperirea Geografiei Românilor de pretutindeni

În pragul ZILEI LIMBII ROMÂNE ( O ZI NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI?)




Video: „Românii din Ungaria …o perspectivă” și „Cazul Ditrău” pe înțelesul tuturor – conferință pe Calea Victoriei din București

Actualizare video 24 februarie 2020

Prezenţa românilor în Marea Câmpie Ungară a fost consemnată din vechime. ANONYMUS, notarul regelui Bela îi menţionează în lucrarea „Gesta Hungarorum”. Cronica rusească a lui NESTOR (prima jum. Sec. XII) consemnează că ajungând în Panonia, la sfârşitul sec. al IX-lea, triburile fino-ugrice au întâmpinat rezistenţă militară a ducelui Menumorut al Crisanei. Se considera că românii actuali din Ungaria sunt urmaşii acelei populaţii româneşti din voievodatul lui Menumorut. Aşezările lor sunt atestate începând din sec. XII-XIII, în total 21 de localităţi.

Au locuit împreună cu toţi conaţionalii lor – sub diferite stăpâniri politice – până la primul război mondial. După Marele Război se trasează noua frontieră, confirmată prin tratatul semnat la Trianon, noile graniţe i-au despărţiţi pe românii din sud-estul Câmpiei Panonice de restul românilor.

„Românii din Ungaria … o perspectivă”, este tema unei noi conferințe organizate de Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, care își propune să aducă în spațiul public aspectele contemporane ale comunităţii româneşti din Ungaria.

Dr. Alexandru GHIȘA, doctor în istorie şi diplomat specializat pe relaţiile româno-ungare, a prezentat teme precum: autoguvernarea pe ţară, cultura, religia (Andrei Şaguna, mitropolitul ortodox al Transilvaniei era născut la Miscolc, Ungaria), şcoala, limba română, fenomenul asimilării voluntare, s.a. Dl. Vlad CONDREA, expert I.C.R., a trecut în revistă problematica contemporană a comunităţilor româneşti din Ungaria. Moderator a fost avocatul Mihai NICOLAE, președintele Institului Frații Golescu. Manifestarea dedicată românilor din Ungaria a avut loc joi 6 februarie 2020, ora 18:00 în sala „Podul Mogosoaiei”, Calea Victoriei nr. 125.

 

 




2% pentru cultura, identitatea națională și reîntregirea neamului românesc! Sprijiniți activitatea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina direcționând 2% din impozitul pe venitul anual

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) face un apel la tot cei care simt și gândesc românește pentru a sprijini activitățile Asociației prin direcționarea celor 2% din valoarea impozitului dvs. catre ACPBB, sprijinind astfel activitațile Asociației în beneficiul culturii și al tdentității naționale românești și pentru reîntregirea neamului românesc.

Asociația Cuturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), este o organizație neguvernamentală a cărei activitate este întinsă pe tot cuprinsul țării (30 filiale) și în R.Moldova (4 filiale), dar mai ales pe baza proiectelor, programelor, activităților inițiate și organizate în decursul a celor peste 28 de ani de existență de la Constitutirea oficială din România în ianuarie 1990.

Persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau pensii si isi doresc sa redirectioneze cota din impozitul pe venit catre Asociația Cuturală Pro Basarabia și Bucovina vor trebui sa completeze formularul 230 si sa-l depuna pana la data de 15 martie 2020, iar persoanele care inregistreaza alte tipuri de venituri din care poate fi redirectionata cota din impozitul pe venit vor trebui sa depuna declaratia unica.

FORMULAR 230 / 2% din impozitul pe venitul anual din salarii și asimilate salariilor. (apasă – aici)

Datele pentru completarea formularului: 

Denumire entitate nonprofit/unitate de cult: ASOCIAȚIA CULTURALA PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA Cota impozitului anual 2%,  Cod de identificare fiscală entitate nonprofit/unitate de cult:3899956, Cont bancar (IBAN): RO28RNCB0090000508800001

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2020/02/D230_XML_2019_28012020_ACPBB.pdf

Din istoricul Asociației menționăm succint următoarele aspecte: un grup de intelectuali români refugiați în anul 1945 la Paris, în frunte cu diplomatul de carieră Nicolae Dianu au pus bazele (în noiembrie 1950) Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (sintagmă care a aparținut reputatului profesor universitar bucovinean Grigore Nandriș).

Prin memoriul intitulat „La principale revendication de la Roumanie devant la Conference de la Paix-Paris 1946- Basarabie et Bucovine de Nord”, prezentat Președintelui Națiunilor Unite și sectretariatului Conferinței de Pace, prin articolele publicate în broșura nou înființată „Pro Basarabia”, se urmărea informarea opiniei publice internaționale și păstrarea vie în memoria exilului românesc a situației teritoriale postbelice a României. Asociația avea să cunoască o revigorare, începând cu anul 1975, când la conducere este ales Nicolae Lupan. Emisiunile prezentate de acesta la posturile de radio „Europa Liberă”, „BBC” , „Vocea Americii”, „Radio France International”, articolele, studiile, reportajele apărute în publicații occidentale și românești în limbile română, franceză, engleză și rusă au contribuit la menținerea unei stări de spirit românesc printre basarabenii și bucovinenii din țară și din diaspora, dar mai ales printre cei din ținuturile istorice românești aflate în afara graniței.

În țară, începând cu anii 1949-1950 în cadrul programului K.G.B-ist de lichidare a elitelor românești au fost arestați numeroși reprezentanți de frunte ai basarabenilor și bucovinenilor, unii dintre ei, membri în Sfatul Țării (Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, Elefterie Sinicliu ș.a.)

Nici anii grei de pușcărie petrecuți in Gulagul sovietic, iar apoi în închisorile din țară nu i-au îndepărtat de crezul lor. În regimul comunist, reuniunile clandestine desfășurate în casele unor basarabeni, întâlnirile din cadrul unor ceremonii religioase, dar mai ales activitățile organizate sub egida Studioului de Istorie „Nicolae Iorga” , aveau să constituie o continuă și intensă preocupare privind problematica românilor aflați în afara granițelor țării.

Anul 1989 aduce odată cu schimbarea regimului politic în România și libertatea de asociere, prilej mult dorit și așteptat de românii basarabeni și bucovineni, care au înființat Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (sentința nr.212 din 13 februarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1 pronunțată în dosarul nr. 215/PJ/1990), fiind printre primele ong-uri constituite. Legătura cu „asociația mamă” omonimă de la Paris s-a stabilit în mod legal, fiind asfel continuatoarea acesteia, legal constituita de acum în România.

Fondatorii acestei asociații, în frunte cu Nicolae Radu Halipa, fiul celui care în calitate de Vice-Președinte al Sfatului Țării și-a pus semnătura pe Actul Unirii de la 27 Martie 1918, animați de puternice simțăminte și idealuri, în concordanță cu prevederile statutare ale asociației purced la o intensă muncă organizatorică (au fost înființate 180 de filiale în întreaga țară) și activități desfășurate pe mai multe paliere, atât în țară cât și în Basarabia și Nordul Bucovinei.

La început activitățile organizate în afara granițelor țării aveau, în special, un caracter social-filantropic constând în ajutoare – îmbrăcăminte, alimente, bani,acordate familiilor nevoiașe, precum și cărți – manuale școlare, literatura română, rechizite donate, în special, școlilor din mediul rural. Ulterior, în urma colectelor de carte organizate de filialele asociației și a colaborărilor cu diferite edituri și biblioteci, sub deviza „O carte pentru Basarabia”, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a extins donația de carte românească la bibliotecile mari din Chișinău- Biblioteca Națională a R.Moldova, Biblioteca Onisifor Ghibu, Biblioteca pentru copii ”Alexandru donici”, ș.a. Aceleași categorii de bunuri au fost transportate și distribuite în localitățile cu populație majoritar românească din Ucraina (Ostrița, Boian, Mahala, școlile românești din Cernăuți), precum și Societății Culturale”Mihai Eminescu”. Ajutoare specifice au fost donate și unor spitale din R.Moldova.

Manifestările științifice, cultural-educative și artistice organizate la București, Chișinău, Cernăuți, precum și în toate localitățile în care Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina are filiale, au ca scop promovarea valorilor românești din aceste domenii, pe ambele maluri ale Prutului.

Simpozioane cu tematică istorică, lansări de carte, expoziții ale unor pictori consacrați, concerte, proiecții de filme documentar-istorice, concursuri cu participarea elevilor și studenților aflați la studii în țară sunt câteva categorii de manifestări organizate anual sub genericul ”Luna Basarabiei- 27 februarie-27 martie”, sau ocazional prilejuite de diverse momente aniversare.

Memorabile în activitatea asociației sunt câteva acțiuni:

– Podul de flori peste Prut, 6 mai 1990,participanți cca.300000 persoane

– Drumul Crucii, un pelerinaj la care au participat 30 de tineri, desfășurat pe traseul București, Pitești,Craiova…Alba Iulia, Putna, Chișinău și retur, 21 iunie-15 iulie 1992;

– Expoziția de pictură și grafică ”Maeștri și ucenici”, organizată la Muzeul Național de Istorie a României, aprilie 2008, la care au prezentat lucrări 10 artiști plastici;

– Concertul ”In oglinda clipelor” a compozitorului Eugen Doga, organizat la Ateneul Român, mai 2008;

– Săptămâna Filmului Românesc organizată la Cinematograful ”Odeon” din Chișinău,martie 2009.

– Sărbătoarea anuală Limba noastră cea Română, 31 augus, la Chișinău și București

Tot in această categorie putem include și Ediția specială bilingvă (română și engleză) a Revistei Pro Basarabia și Bucovina dedicată în exclusivitate probemei celor patru patrioți români aflați abuziv in detenția regimului ilegal de la Tiraspol (cunoscuți sub denumirea Grupul Ilașcu). Revista cuprinzând apeluri, proteste și luări de poziție privind această cauză, semnate de personalități ale vieții politice, academice, religioase, literare și artistice, a fost difuzată unor ambasade din București și asociațiilor românești și personalități din diaspora.

Cărțile tipărite sub egida Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina , cu tematică variată (istorie, memorialistică, literatură), având drept autori scriitori de pe ambele maluri ale Prutului, aduc o contribuție remarcabilă la cunoașterea valorilor culturale românești. Asociația a fost prezentă la toate edițiile Salonului Anual de Carte”Amplus”. De asemenea, sub egida Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina sunt tipărite reviste periodice.

Așezămintele religioase din R.Moldova aflate sub jurisdicția B.O.R., precum și implementarea în cadrul acestora a unor proiecte coordonate de Patriarhia României (ex.Hristos împărtășit copiilor) au constituit o altă dimensiune a preocupărilor Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

Au fost donate veșminte, odoare bisericești și cărți de cult. Memoria ostașilor români căzuți în luptele purtate pe teritoriul R.Moldova reprezintă o datorie de onoare și de suflet pentru toți membrii asociației.

Animați de acest deziderat, încă din anul 1998, reprezentanți din conducerea asociației, au încheiat un Protocol cu oficialitățile Comitetului Executiv Raional Cantemir, în vederea construirii, pe raza localității Stoianovca, a Monumentului Eroilor Români de la Țiganca. Menționăm că planul acestui memorial, precum și colectarea parțială a fondurilor necesare au fost realizate de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina.

Colecta de fonduri pentru întreținerea Cimitirului Eroilor Români de la Crocmaz, raionul Ștefan Vodă (R.Moldova), ridicarea Crucii de la Nisporeni, precum și participarea anuală la comemorarea românilor masacrați la Fântâna Alba (Ucraina) sunt numai câteva dintre manifestările care se doresc a fi un pios omagiu adus victimelor staliniste.

Tinerilor români – elevi și studenți- originari din R.Moldova și Ucraina aflați la studii în țara noastră li s-au acordat în permanență o atenție deosebită prin oferirea de burse, premii, locuri în tabere, excursii în diferite zone ale țării, totul având drept scop cunoașterea de către aceștia a valorilor culturale românești.

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina este alături și de elevii care învață în R.Moldova, fiind deseori prezentă la deschiderea anului școlar (1 septembrie) oferind cărți și dulciuri la Liceul cu predare în limba română ”Ștefan cel Mare și Sfânt” din localitatea Grigoriopol (Transnistria) .

În activitățile organizate și desfășurate sub egida Asociației Culturală Pro Basarabia și Bucovina și-au adus aportul importante instituții de învîțământ și de cultură (Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul de Istorie al Bucureștiului, Muzeul Militar Național, Biblioteca Metropolitană, Centrele Cultuale ale M.I. și M.Ap.N., Universitatea București, consilii județene și primării, muzee și ong-uri din diferite localități.

Acorduri de colaborare au fost încheiate între asociația noastră și o serie de entități cultural-educative din afara granițelor țării, cum ar fi: Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, Fundația Civică Raională Gheorghe Asachi Ținutul Herța, Asociația Nadia-Speranța din localitatea Slatina, Ucraina, Fundația Iuliu Maniu, Boston,Consiliul Româno- American și Comitetul Româno-American pentru Basarabuia din S.U.A. Parteneriate media permanente cu:Radio România, Romanian Global News, portalul de presă Romania Breaking News – RBN Press, Mesager Bucovinean, Info-Prut și alte entități de presă locală.

Totodată, Președintele Consiliului Național și alți președinți de filiale au avut intervenții radio-televizate și articole pe diverse subiecte publicate in ziare locale.

Prin activitățile multiple și variate ca formă de prezentare și conținut organizate de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, într-un areal larg, in țară și peste graniță, prin numărul mare de personalități participante din domeniile: învățământ, știință, cultură, educație, artistic, s-a contribuit din plin la cunoașterea și răspândirea valorilor românești în folosul unui public larg și variat.

Informații suplimentare si pe pagina de facebock a  Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina Telefon de contact 0728957875.

Despre activitatea Asociației în anii 2015, 2016, 2017 și 2018:

Raport de activitate al Asociației Culturale Pro  Basarabia și Bucovina pe anul 2018

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2020/02/ACPBB_RAPORT-ACTIVITATE-2018-GENERAL.pdf

Raport de activitate al Asociației Culturale Pro  Basarabia și Bucovina pe anul 2017

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2019/03/RAPORT_ACTIVTATE_2017_ACPBB.pdf

Raport de activitate al Asociației Culturale Pro  Basarabia și Bucovina pe anul 2016

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2019/03/RAPORT_ACTIVITATE_ACPBB_2016.pdf

Raport de activitate al Asociației Culturale Pro  Basarabia și Bucovina pe anul 2015

https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2019/03/Raport_Activitate_ACPBB_2015.pdf

Activitatea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina mai poate fi studiată și urmărită accesand TAG-ul Asociația Culturala Pro Basarabia și Bucovina prezentă și actualizată în următoarele ziare, portaluri și agenții de presă:

ROMANIA BREAKING NEWS:

https://romaniabreakingnews.ro/tag/asociatia-culturala-pro-basarabia-si-bucovina/

ZIARUL DE ROMAN

http://www.ziarulderoman.ro/tag/asociatia-culturala-pro-basarabia-si-bucovina/

INFOPRUT

https://infoprut.ro/tag/asociatia-culturala-pro-basarabia-si-bucovina

Centrul Cultural Roman

https://www.centrul-cultural-roman.ro/tag/asociatia-culturala-pro-basarabia-si-bucovina/

AESGS – Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice

https://www.aesgs.ro/tag/asociatia-culturala-pro-basarabia-si-bucovina/

Actualitatea Sătmăreană

http://actualitateasm.ro/stiri/tag/asociatia-pro-basarabia-si-bucovina-satu-mare/

Zi de Zi REGHIN MUREȘ

https://www.zi-de-zi.ro/tag/asociatia-pro-basarabia-si-bucovina-reghin/

EST NEWS

http://estnews.ro/tag/asociatia-culturala-pro-basarabia-si-bucovina-filiala-negresti/

BOTOȘANI NEWS

https://www.botosaninews.ro/tag/asociatia-pro-basarabia-si-bucovina/

 

Pagina de Faceboock a Asociaței Culturale Pro Basarabia și Bucovina

https://www.facebook.com/Asociatia-Culturala-Pro-Basarabia-si-Bucovina-328526000543638/

Cum se depune formularul 230 ?

Exista patru modalitati prin care formularul 230 poate fi depus la ANAF:

  • La ghiseul administratiei financiare;
  • Prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, care se depune la oficiul postal;
  • Prin serviciul online SPV (Spatiul Privat Virtual);
  • Pe site-ul ANAF, semnat electronic cu certificatul digital calificat.



Guvernul Orban a fost demis

Guvernul Orban a fost demis, miercuri, prin moţiune de cenzură, după aproape trei luni de la investire. Cu un număr de 261 de voturi pentru demitere, senatori şi deputaţi de la PSD, UDMR şi alte partide au dat jos guvernul Orban.

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat că va discuta cu Victor Ponta, preşedintele Pro România, în privinţa unei propuneri comune de premier, cu care cele două partide se vor prezenta la Cotroceni.

Guvernul Orban va continua să îşi desfăşoare activitatea la Palatul Victoria, dar va avea atribuţii restrânse, în calitate de Executiv interimar până la numirea unui nou premier şi instalarea altui Guvern.

Potrivit Constituției, reşedintele Klaus Iohannis, trebuie să invite partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea viitorului premier. Dacă două propuneri consecutive de premier vor fi respinse de senatori şi deputaţi, preşedintele României poate dizolva Parlamentul, urmând să fie convocate alegeri legislative anticipate.

Moţiunea de cenzură a fost depusă de PSD, susţinut de UDMR, după ce Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea pe legea care prevede alegerea primarilor în două tururi. Pentru ca Guvernul Orban să fie demis erau necesare cel puţin 233 de voturi. Dezbaterile au fost marcate de replici acide, dar şi de atacuri suburbane, venite dinspre ambele tabere.

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului a fost programată să înceapă la ora 12, dar s-a întârziat câteva minute pentru ca premierul Ludovic Orban a ţinut să dea declaraţii despre ordonanţele de urgenţă adoptate marţi seara.




„Republica Moldova între identitate și dezvoltare” conferință la Academia Română cu Asociația Pro Basarabia și Bucovina

Casa Academiei Române din București, va fi gazda conferinței „Republica Moldova între identitate și dezvoltare”. Evenimentul este organizat de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala București, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetări Economice „COSTIN C. KIRIȚESCU” al Academiei Române și Asociația Profesională de Geografie, Ecologie și Turism „Destin Geografic”. Potrivit comunicatului transmis de organizatori, în cadrul conferinței, vor fi prezentate realități, analize, puncte de vedere și viziuni asupra problematicii dezvoltării Republicii Moldova în contextul identitar, cultural și istoric.

Vor lua cuvântul, Teodor BACONSCHI, diplomat, Ambasador al României (1997-2009), Consilier Prezidențial (2006-2007), Ministru al Afacerilor Externe (2009-2012), Doctor în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor; domnul Adrian POP, Prof. univ. hab. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, Doctor în istorie;  domnul Ion MANOLE, Președintele Asociației Promo-LEX din Republica Moldova;  domnul Marian CLENCIU, Președintele Consiliului Naíonal al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina; domnul Radu GORINCIOI, Membru în Comitetul Executiv al Filialei București a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Doctor în Științe Politice și doamna Mădălina ANDREI, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Președinte Filiala București, Doctor în Științe Geografice, în calitate de organizator și moderator.

Conferința se va desfășura la Casa Academiei Române, din Calea 13 Septembrie, nr. 13, sala S1 (intrarea din spate, prin Calea Rahovei, vis-a-vis de Palatul Bragadiru), joi, 6 februarie 2020, cu începere de la ora 17:30. Intrarea este liberă.




MODUL ÎN CARE LITERATURA A INFLUENȚAT LUMEA

Dr. Ing. Viorel Lucaci – 17 ianuarie 2020

Apariția scrisului şi a tiparului în special, reprezintă fără doar şi poate una din cele mai marcante evenimente care a influențat evoluția societății umane la nivelul întregii sale istorii cunoscute. Poate cel mai marcant. Orice demers prin care am încerca să ne închipuim cum ar fi fost lumea, cum ar fi evoluat ea sau cum ar fi arătat societatea umană fără literatură, fără transmiterea cunoașterii și a cunoștințelor prin intermediul scrisului, fără invenția tiparului sau fără cărți în general, ar fi imposibil din mai multe motive.

Imposibil, deoarece volumul uriaș de informații acumulate de om în decursul a câteva milenii de istorie cunoscută, nu avea cum să fi fost transmis doar prin viu grai într-un mod aproape nealterat de trecerea timpului, nemodificat de subiectivismul omului. Desigur, nici scrisul nu a scăpat de intervenția omului – mai ales asupra fondului – dar măsura denaturării a fost mai mică în cazul scrisului.

Imposibil, pentru că educația ca proces perceput în cel mai larg sens al său, ar fi fost incapabilă de a genera performanță fără intermediul informației scrise. „Ba nu!” am putea spune. Folclorul, din vremurile de demult a avut ca principal vector de perpetuare, viul grai. Da, este adevărat. Dar acesta a reprezentat o veritabilă excepţie. Folclorul a ținut şi ţine de o altă latură a vieţii omului, mai mult de o valenţă noologică, iar contribuția sa la evoluţia societății umane în ansamblu, la marile decizii istorice, la formarea sistemelor de gândire ale unor lideri deopotrivă buni şi răi pentru ceilalți oameni, la evoluţia tehnologică, la marile descoperiri etc., a fost una relativ nesemnificativă. În folclor, omul mai mult s-a refugiat. Prin crearea şi consumul de folclor omul mai mult s-a liniștit, şi-a alinat suferinţele sufleteşti, nu şi-a construit viaţa în condiţia unei astfel de relaţii cum a fost cea pe care a avut-o cu literatura. Într-o măsură mult mai mare, a contat ceea ce a existat ca text, ce a fost transmis şi a rămas în scris.

Imposibil, în condițiile în care progresia geometrică prin care au evoluat în ultimele două secole ştiinţa, arta, cultura în ansamblu şi cunoaşterea luată la nivel global, s-ar fi oprit în faşă în absența scrisului ca metodă de comunicare şi a tiparului ca tehnologie revoluţionară de punere în practică a acestei metode. Probabil că nu ar fi existat acel „al treilea val”, cum atât de metaforic a încadrat Alvin Toffler [1] în cunoscuta sa carte, ultimele două secole marcate în mod determinant de revoluţia tehnologică şi industrială.

Imposibil, deoarece nu am fi beneficiat de o cunoaştere atât de vastă asupra istoriei noastre. Nu ne-am fi cunoscut atât de bine pe noi ca civilizaţie. Așa cum am menţionat undeva anterior, scrisul nu a scăpat nici el de vicisitudinile istoriei, de răutatea, de subiectivismul sau de interesele meschine ale oamenilor. Însă şansele de a ne încadra pe un drum mai scurt şi mai solid către adevărul istoric, au crescut în primul rând datorită izvoarelor scrise. Viul grai, ca mod de perpetuare a informaţiei, a fost depășit de scris. Au fost purtate adevărate războaie între culturile scrise şi vorbite, între tipar şi viul grai. Civilizațiile bazate pe viul grai (probabil existând în trecut unele despre care nici nu avem cunoştinţă şi nu vom avea vreodată) au dispărut, s-au stins sau au fost distruse mult mai repede decât cele care au adoptat timpuriu scrisul ca suport al propriei culturi. În ansamblul succesiunilor de existențe inevitabil finite ca timp, prin intermediul scrisului, deopotrivă indivizi, popoare sau chiar civilizaţii întregi şi-au lăsat propriile amprente în istorie, devenind cumva nemuritori. Chiar dacă în prezent nu mai există fizic, acestea încă supraviețuiesc sub alte forme prin literatura lăsată în urmă. O cantitate impresionantă de opere scrise o fost „peste timp” ca efect şi mod de percepere. Am putea spune că principalul pilon al comunicării şi al cunoașterii transcendente, îl formează textul tipărit.

Probabil că seria de exemplificări şi explicitări ale celor patru imposibil-uri ar putea continua la nesfârşit. Întrebarea conclusivă fiind următoarea: cum ar fi arătat lumea fără literatură? Imposibil de răspuns, fiind de fapt o întrebare retorică. O lucrare impresionantă publicată recent, integrează armonios toate considerentele enumerate anterior, dându-le forma unei frumoase expuneri despre toate scrierile celebre la un loc. Un text care abordează majoritatea textelor marcante din istoria lumii. Deci… cum ar fi arătat lumea fără literatură?

De la această întrebare retorică dar adresată sub o formă mult mai argumentată din punct de vedere al ipotezelor şi exemplelor, Martin Puchner, profesor de literatură comparată şi de engleză la Universitatea Harward, îşi începe cartea sa denumită „Lumea scrisă” [2], carte pe care personal am perceput-o ca fiind una din cele mai captivante citite în ultimii ani, în care sunt atinse indirect domeniile mitologiei, istoriei şi sociologiei. Ni se prezintă impactul pe care textele sacre, scrierile elaborate pe baza mărturiilor unor luminați precum Buddha, Confucius, Socrate sau Iisus, precum şi romanele celebre care au fost capabile să influențele şi să determine cursul istoriei. Acestea au stat la baza creării dar şi prăbușirii unor imperii mărețe.

Lumea scrisă constituie de fapt o sinteză frumos închegată, un soi de culegere de evenimente istorice, prin care ni se relevă importanța, uneori crucială, pe care multe dintre textele fundamentale ale literaturii generate în decursul a aproximativ cinci milenii de evoluție umană, au avut-o în amplul proces de configurare a lumii aşa cum o ştim noi. Literatura a marcat oamenii, a format lideri, i-a determinat să ia decizii importante, dar a produs de asemenea şi tirani, a cauzat genocide sau războaie. În funcție de contextul istoric, de stilul de percepţie sau de modalităţile de diseminare, literatura a jucat rolul fie de elixir, fie de otravă. A contribuit la luarea unor decizii benefice, la adoptarea unor soluţii eficiente şi oportune în contextul unor momente cruciale ale istoriei, dar uneori a generat decizii, atitudini şi moduri de gândire ce au semănat moarte [3], ridicând deseori popoarele la războaie sângeroase.

De-a lungul timpului, au existat nenumăraţi oameni care au avut de suferit sau au murit pentru ceea ce au scris sau au citit, pentru ceea ce au gândit ca urmare a lecturilor personale. Deseori, elemente de literatură neconformă vremurilor au fost interzise. De asemenea, alții au fost ovaționați, au devenit lideri influenţi sau au schimbat cursul istoriei ca efect al unor opere citite sau al propriilor texte diseminate la scară largă. Sub o formă sau alta, şi unii şi alţii şi-au asigurat nemurirea în şi prin literatură.

Lumea scrisă ne poartă de-a lungul unei serii de evenimente care au devenit rând pe rând cauze, puncte de plecare dar şi efecte ale altor evenimente anterioare. Toate importante, toate marcând istoria.

Alexandru Macedon (zis şi „cel Mare”) şi-a construit imperiul său prin campanii de cuceriri impresionante, având mereu alături Iliada lui Homer ca text adorat, cu care dormea la propriu sub cap şi de la care probabil s-a inspirat în acțiunile sale. Marele Potop despre care știm din Vechiul Testament că a fost pedeapsa dată de Dumnezeu unei lumi aflate în decădere morală, pare să nu fi fost un eveniment singular ca localizare deopotrivă geografică şi temporală. Despre un asemenea deluviu ni se povestește atât în Epopeea lui Ghilgameș cât şi în scrierile sacre ale mayașilor, cunoscute sub denumirea de Popol Vuh. Celebra Epopee a lui Ghilgameș, l-a inspirat şi la determinat pe Assurbanipal, cel de pe urmă rege al Imperiului Neo-Asirian, să construiască poate prima bibliotecă din istorie şi să pună bazele educației organizate, a școlilor de scribi. Atât Siddhartha Gautama, cel care a fost primul Buddha, cât şi Kong Fu Zi (Confucius) nu au agreat şi nici nu au cunoscut taina scrisului. Aceștia au fost în primul rând oratori talentați. Dar învățăturile lor transmise exclusiv prin arta oratoriei, şi-au căpătat nemurirea datorită discipolilor săi care le-au expus în scris şi au determinat astfel apariția unor religii şi ideologii atât de extinse în Asia şi nu numai. Deloc nepotrivit se întreabă autorul Martin Puchner, care ar fi fost impactul şi răspândirea religiei creștine întemeiate de Iisus Hristos dacă apostolii săi ar fi stăpânit arta scrierii pe lângă propovăduirea prin viu grai.

Este unanim acceptat de către cercetătorii istoriei faptul că hârtia şi tiparul au fost inventate de chinezi, la câteva milenii după apariția scrisului ca mod de comunicare. Ulterior aceste tehnologii au fost preluate forțat de către arabi în contextul unor confruntări militare cu chinezii. Au existat adevărate războaie între diferitele tipuri de suport pentru scris, cum ar fi piatra, lemnul, lutul ars, papirusul, pergamentul, ceara sau hârtia. Într-un final, în mod detașat victoria i-a parvenit hârtiei. Inventată de Chinezi, preluată de arabi, perfecționată de japonezi şi utilizată apoi pe scara largă de europeni, hârtia a prezentat avantaje incomparabile faţă de vechile suporturi pentru scris. Au existat culturi bazate preponderent pe hârtie, inclusiv în ceea ce privește construcția locuințelor, a diverselor obiecte şi a articolelor vestimentare. Japonia anului 1000 d.Hr. constituie poate exemplul cel mai potrivit. Celebra Poveste a lui Genji scrisă de Murasaki (nefiind cunoscut numele real al autoarei) ne transcende într-o lume în care hârtia şi poezia însemnau tot ceea ce definea o cultură impresionantă, greu de conceput şi de înțeles din perspectiva timpurilor noastre. Marea majoritate a poveștilor şi scrierilor celebre ce au marcat cultura scrisă deopotrivă a Orientului şi Occidentului ultimului mileniu, își au originale în cele O mie şi una de nopți ale Șeherezadei.

La originea sa, scrierea ca îndeletnicire a avut un cu totul alt scop decât cele atât de numeroase meniri atribuite în prezent. Probabil că cei care l-au inventat nu şi-au imaginat vreo clipă impactul pe care această descoperire avea să îl inducă civilizației umane. Chiar autorul ne prezintă acest aspect în prima parte a cărții sale. „Scrierea a fost inventată în Mesopotamia acum cinci mii de ani, cu alte scopuri, cum ar fi tranzacțiile comerciale şi relațiile diplomatice. O poveste despre originea scrierii menționează un rege al Urukului căruia i-a venit ideea de a-i trimite unui rege rival un mesaj amenințător imprimat în lut. Când i s-au înmânat semnele de neînțeles ce conțineau cuvinte rostite de regele din Uruk, rivalul şi-a declarat supunerea faţă de acesta, într-atât l-a impresionat modul miraculos de a face lutul să vorbească. Scrierea era folosită de scribi pentru a centraliza puterea în orașe şi a controla hinterlandul” [4].

Fiind dificil de stabilit dacă poate fi înțeleasă ca o carte despre cărți sau ca una despre scris în general, parcurgerea paginilor Lumii scrise ne introduce într-un univers aparte al literaturii, al scrierii, mai mult decât în unul trăit efectiv în prezent şi pătruns de multiplele probleme şi provocări tot mai degradante ale contemporaneității.

 

ADNOTĂRI:

 

[1] Reputat futurolog și scriitor american, autorul cunoscutei lucrări „Al treilea val”, în care ne este prezentată evoluţia umanității ca fiind împărțită în trei etape denumite „valuri”, fiecare având o serie de caracteristici particulare în ceea ce priveşte viteza de evoluţie şi descoperirile care au transformat societatea umană. De departe, cel de-al treilea val – debutat odată cu începutul secolului al XIX-lea prin revoluţia industrială (având ca punct de plecare se pare, inventarea motorului cu abur), dar şi cel mai scurt ca perioadă de existenţă (primul de exemplu, întinzându-se pe milenii) – prezintă cea mai mare viteză de evoluţie şi de schimbare a civilizaţiei umane petrecute în timpul cel mai scurt.

[2] Textul a fost lansat iniţial în anul 2017. Datele ediţiei în limba româna la care se face referire în prezentul articol: PUCHNER Martin, LUMEA SCRISĂ – POVEŞTI CARE AU SCHIMBAT OAMENII, ISTORIA ŞI CIVILIZAŢIA, Bucureşti 2018, editura POLIROM, 306 pagini.

[3] Exemplul lui Adolf Hitler este unul edificator, fiind cunoscut faptul că acest personaj malefic care a cauzat moartea atâtor oameni, avea o înclinare către lectură, cărţile fiind una din pasiunile sale mai puţin cunoscute. În acest sens, se recomandă lecturarea unei lucrări interesante: RYBACK Timothy W., BIBLIOTECA LUI HITLER – CĂRȚILE CARE I-AU FORMAT PERSONALITATEA, 2010, editura LITERA, 262 de pagini. În decursul istoriei texte considerate ca fiind sacre precum Biblia sau Coranul au fost duse în zone de interpretare neadecvate pentru a justifica teroarea şi crima. Cunoscutele demersuri ale Inchiziției sau mai recent ale grupărilor teroriste islamiste, sunt bine cunoscute prin efectele pe care le-au avut.

[4] PUCHNER Martin, LUMEA SCRISĂ – POVEŞTI CARE AU SCHIMBAT OAMENII, ISTORIA ŞI CIVILIZAŢIA, în Capitolul 2 „Regele universului: despre Ghilgameș şi Assurbanipal”, p. 40.