Cei 14 militari români aflați misiune în Irak vor fi relocați

Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori care a avut loc de luni, 6 ianuarie, a decis suspendarea temporară misiunii de instruire a trupelor irakiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Urmare deciziei luate de NATO,  Ministerul Apărării Naționale a întreprins măsurile necesare pentru întreruperea misiunilor de instruire și consiliere efectuate de militarii români dislocați în Irak. Astfel, pentru asigurarea siguranței personalului, „cei 14 militari români care erau în misiune în Irak vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției”,  a transmis MApN printr-un comunicat de presă dat marți7 ianuarie 2020.

”Decizia României este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii de ieri, și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sunt pregătiți să își reia misiunile. România rămâne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional, atât în format aliat, cât și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS”, mai precizează MApN în comunicat

Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, președintele Klaus Iohannis a făcut precizări cu privire la  situația militarilor români din Irak care au fost deja relocați.

„Sunt instructori care sunt din partea noastră acolo și, evident, siguranța lor ne preocupă. O parte din militarii noștri au fost deja relocați.  Deci tema este foarte importantă pentru noi. Eu personal îi acord foarte multă atenție. Sunt în contact permanent cu Guvernul și în special cu miniștrii care se ocupă de aceste chestiuni, în speță Externele și Apărarea, și sunt convins că singura soluție pentru această criză care a apărut – nu putem să îi spunem altfel – este o abordare calmă, diplomatică, o descaladare, cum se numește, și revenirea la un calm în această zonă”, a mai declarat președintele Klaus Iohannis.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că misiunea NATO de instrucție din Irak se suspendă, urmând să fie reluată când situația o va permite.
Citeşte întreaga ştire: România își retrage militarii din Irak după creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu. La ce misiuni internaționale mai participă Armata Română




Prim-ministrul Ludovic Orban se va întâlnește la Bruxelles cu oficiali europeni şi NATO

Potrivit unui comunicat de duminică al Guvernului, în prima zi a vizitei, Premierul Ludovic Orban va avea o întrevedere bilaterală cu Charles Michel, preşedintele Consiliului European, urmată de o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, respectiv, cu Michel Barnier, neguţătorul-şef al Uniunii pentru retragerea Regatului Unit din UE, cu Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate şi extindere, cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, precum şi cu Johannes Hann, comisar european pentru buget şi resurse umane.

În cea de-a doua zi a vizitei la Bruxelles, prim-ministrul Ludovic Orban se va afla la Parlamentul European, unde va avea o întrevedere bilaterală cu David Sassoli, preşedintele Parlamentului European, urmată de o conferinţă comună de presă.

Totodată, premierul român va semna în cartea de onoare a Parlamentului European şi va participa la reuniunea grupului PPE din Parlamentul European.

Tot în cursul zilei de 8 ianuarie, şeful Executivului român va avea întâlniri cu lideri politici din Parlamentul European, respectiv cu Manfred Weber, preşedintele grupului PPE, precum şi cu lideri ai altor grupurilor parlamentare.

De asemenea, premierul Ludovic Orban va avea, la sediul Comisiei Europene, întrevederi bilaterale cu Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, precum şi cu Adina Vălean, comisar european pentru transport.

Programul include şi o întâlnire cu europarlamentarii români, care va avea loc la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE.

Joi, 9 ianuarie, prim-ministrul Ludovic Orban va avea o întrevedere bilaterală cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Cei doi oficiali vor susţine declaraţii comune de presă.

Vizita la Bruxelles include, totodată, întrevederi ale prim-ministrului Ludovic Orban cu Donald Tusk, preşedintele Partidului Popular European, şi Antonio Lopez Isturiz, secretarul general al Partidului Popular European, la sediul PPE.

Tot în cursul zilei de joi, 9 ianuarie, premierul va avea o întrevedere cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, urmată de o conferinţă de presă susţinută de cei doi oficiali, şi va participa la un dejun informal cu Mircea Geoana, secretar general adjunct al NATO.

Programul la Bruxelles se va încheia cu vizita delegatei române la NATO.

Din delegaţia care îl va însoţi pe premierul Ludovic Orban la Bruxelles fac parte Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Cosmin Onisii, Cristina Buzasu şi Andi Manciu, consilieri de stat ai prim-ministrului.




Turcia va închide Strâmtoarea Bosfor pentru navele militare, dar va pune la dispoziție Canalul Istanbul. Traficul comercial nu va fi afectat

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să închidă Strâmtoarea Bosfor, informează romaniabreakingnews.ro, potrivit declarațiilor din cadrul unui interviu al președintelui turc la postul american de știri CNN din data de 6 ianuarie 2020 și preluat de Bloomberg.  Erdogan a afirmat fără menjamente că denunţă Convenţia de la Montreux în favoarea Canalului Istanbul, închizând practic navigația liberă a navelor militare care vor fi obligate să folosească trecerea prin Canalul Istanbul, a spus președintele turc.

Practic, prin această decizie, Turcia aruncă în aer Acordul de la Montreaux,  acord care vizează stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre

În loc să treacă prin strâmtoarea Bosfor, președintele Erdogan a argumentat că navele militare vor putea în schimb să folosească Canalul Istanbul, care va lega în mod similar Marea Neagră de Marea Marmara. Potrivit președintelui turc, „proiectul este menit să ușureze traficul maritim și riscul de accidente în Bosfor, care trece prin mijlocul celui mai mare oraș al Turciei. Ar putea crea locuri de muncă pentru 10.000 de persoane, precum și dezvoltarea unui oraș nou de-a lungul traseului său.”

În interviu de la televiziunea CNN de duminică, Erdogan nu a explicat dacă s-ar impune limitări la trecerea navelor de război prin Canalul Istanbul.

Turcia va construi canalul prin Istanbul pentru a ocoli Bosforul

Video, prezentarea proiectului CANALUL ISTANBUL

https://www.youtube.com/watch?v=q9aKoBeQDiM

Turcia ar putea crea o altă controversă cu unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale celor aproape două decenii de guvernare a regimului Erdogan. După ani de muncă la proiectul Canalului Istambul făcur public în 2011, partidul de guvernământ a declarat că proiectul de construcție a canalul este gata pentru începerea lucrărilor și ca va fi demarat procesul de licitație pentru desemnarea firmelor care vor fi implicate în construcție.

Proiectul Canalului Istambul (Sursa: Anadolu Agency)

Opțiunea prezentată publicului, prevede o lungime de 45 de kilometri (28 de mile) pentru navele de război, inclusiv navele alianței NATO. adaugând o dimensiune politică semnificativă la ceea ce Erdogan a numit „proiectul său nebunesc”. Proicetul stârnește deja multe controverse ce privesc finanțarea dar și impactul asupra mediului înconjurător.

Tratatul de la Montreaux în pericol?
Dacă Turcia va impune o altă cale alternativă pentru traversarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele,  situația ar putea declanșa o dezbatere internațională cu privire la ÎNCĂLCAREA Convenției de la Montreux din 1936.

Potrivit Convenției Montreaux, navigarea în Marea Neagră este limitată la 21 de zile, pentru navele care nu aparțin statelor riverane Mării Neagre. De asemenea, acesta reglementează numărul și tonajul maxim total al tuturor forțelor navale străine care pot trece peste strâmtorile turcești și restricționează trecerea portavioanelor.

Erdogan a spus că convenția este doar „obligatorie” pentru strâmtorile turcești, iar proiectul Canal Istanbul va fi „total în afara Montreux”.

Răspunzând la o întrebare dacă navele de război vor continua să traverseze strâmtoarea turcă în limitele stabilite prin tratat, el a spus: „Am găsi o soluție pentru ei.”

„Dacă este necesar, pot trece și pe aici”, a spus Erdogan, referindu-se la trecerea navelor de război prin viitorul Canal Istambul.

Potrivit Bloomberg, Turcia va percepe taxe pentru navele care vor trec prin Canalul Istanbul, a declarat luni ministrul de externe Mevlut Cavusoglu. Cu toate acestea, navigarea prin strâmtorile turcești este gratuită și nu este clar modul în care Turcia ar încuraja navele să parcurgă noua cale navigabilă.

Convenția de la Montreux cu privire la statutul strâmtorilor este un acord din anul 1936, încheiat la Montreux în Elveția, prin care Turcia obține controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele.

Conferința privind regimul strâmtorilor Mării Negre a avut loc între 22 iunie — 21 iulie la Montreux (Elveția). La ea au participat Turcia, URSS, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia și Japonia. Conferința a fost convocată de către Turcia în scopul revederii acordului strâmtorilor, adoptat la Conferința de la Lausanne din 1922-23. Italia a refuzat să participe la conferință, întrucât țările participante au susținut sancțiunile internaționale contra Italiei în legătură cu situația din Etiopia.

Convenția de la Montreux a conferit Turciei dreptul de a militariza zona strâmtorilor în situație de conflict armat.




NATO: Întrunire de urgență! Situația din Orientul Mijlociu a alertat membrii alianței

Ambasadorii statelor membre NATO se reunesc luni la Bruxelles într-o ședință de urgență pe tema situației din Orientul Mijlociu, după ce după asasinarea de către armata americană a unui comandant militar iranian în Bagdad, relatează Reuters.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a organizat reuniunea după ce s-a consultat cu membri ai alianței.

Ambasadorii NATO țin reuniui în mod regulat, însă cea de luni a fost organizată de urgență după ce alianța a decis sâmbătă să suspende misiunea de instruire a forțelor irakiene.

Armata americană l-a asasinat vineri dimineaţă, în oraşul irakian Bagdad, pe generalul Qassem Soleimani, comandantul Forţei Quds din cadrul Gardienilor Revoluţiei din Iran.

În urma uciderii generalului Soleimani, Iranul a anunțat că și reduce și mai mult angajamentele asumate prin Acordul atomic semnat cu marile puteri în 2015, și că nu va mai respecta restricțiile privind îmbogățirea uraniului.

Parlamentul de la Bagdad a adoptat duminică o rezoluție prin care cere Guvernului să expulzeze trupele americane din Irak.




Boboteaza, sărbătoarea curăţirii şi a luminării, transmisiune de la Catedrala Patriarhală

Boboteaza sau epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxă și catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În perioada primelor secole creştine, praznicul Bobotezei sau al Botezului Domnului purta, în principal, numele de „Sfânta Lumină”. De asemenea, e bine să ne amintim că, în această perioadă istorică, inclusiv botezul personal purta numele de „luminare”.

Potrivit Ziarului Lumina, ne este de un real folos să cunoaştem aceste lucruri nu numai pentru istoria evenimentului, ci mai ales pentru a înţelege semnificaţiile mai adânci şi mai teologice ale praznicului Bobotezei, care sunt cu mult mai cuprinzătoare decât cele legate de simpla sfinţire a apelor şi a firii înconjurătoare, aşa cum, oarecum unilateral, ne-am obişnuit să percepem această mare sărbătoare a Bisericii. Şi, pentru a ne împărtăşi măcar de o mică parte din tainele acestui praznic, îl vom lua în ajutor, în continuare, pe Sfântul Grigorie Teologul, care, în „Cuvântarea” la Bobotează, spune: „Căci sfânta zi a Luminilor, la care am ajuns şi pe care am fost învredniciţi a o prăznui astăzi, are drept principiu Botezul Hristosului meu, al Luminii celei adevărate «care luminează pe tot omul, care vine în lume» (Ioan 1, 9); al Celui ce a mea curăţie lucrează şi ajută lumina, pe care am primit-o de sus, de la El, la început, aceea pe care prin păcat am întunecat-o şi am strâmtorat-o”.




Când și unde? Președintele SUA a decis să semneze acordul comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat marți că faza 1 a tranzacției comerciale cu China va fi semnată pe 15 ianuarie la Casa Albă, deși rămâne o confuzie considerabilă cu privire la detaliile acordului.  Președintele a scris într-un tweet că va semna acordul cu „reprezentanți la nivel înalt din China” și că mai târziu va călători la Beijing pentru a începe discuțiile în faza următoare informează romaniabreakingnews.ro citând un articol Reuters.

Săptămâna trecută, Trump a declarat că el și președintele chinez Xi Jinping vor găzdui o ceremonie de semnare pentru a încadra acordul din faza 1.

Acordul din faza 1, încheiat la începutul acestei luni, este de așteptat să reducă tarifele și să stimuleze achizițiile chineze de produse agricole, energetice și fabricate americane, în timp ce abordează unele dispute privind proprietatea intelectuală.

Cu toate acestea, nicio versiune a textului nu a fost făcută publică, iar oficialii chinezi încă nu s-au angajat public pentru scândurile cheie, cum ar fi creșterea importurilor de bunuri și servicii din SUA cu 200 de miliarde de dolari pe parcursul a doi ani.

China a cumpărat 130 de miliarde de dolari în mărfuri americane în 2017, înainte de începerea războiului comercial și 56 de miliarde de dolari în servicii, arată datele americane.

Statele Unite au lansat în urmă cu un an și jumătate un război comercial împotriva Beijing, în legătură cu acuzațiile de practici comerciale neloiale, precum furtul proprietății intelectuale din SUA și subvenții care beneficiază pe nedrept de companiile chineze de stat.

Reprezentantul comerțului din Statele Unite a declarat că acordul din faza 1 include protecții legale chineze mai puternice pentru brevete, mărci comerciale, drepturi de autor, inclusiv proceduri civile și penale îmbunătățite pentru combaterea încălcării online, a mărfurilor piratate și contrafăcute.

Probleme precum subvențiile industriale vor fi abordate într-o afacere ulterioară, au spus autoritățile americane.

Tarifele în creștere pentru tit-for-tat, care au început în iulie 2018, au făcut piețe și au creșterea creșterii economice la nivel mondial.

Prezentare de diapozitive (3 imagini)
Deși nu a fost clar imediat cine va reprezenta delegația chineză la semnare, South China Morning Post a raportat luni că vicepremierul Liu He va vizita Washingtonul pentru a semna acordul.

Întrebat marți cu privire la semnarea acordului, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a trimis întrebări la Departamentul de Comerț al Chinei.