Ministrul Ștefan-Radu Oprea a semnat acordurile de comerț și investiții cu Vietnamul, în numele UE

Ministrul Ștefan-Radu Oprea a semnat astăzi, în numele Uniunii Europene, Acordul de Comerț Liber (ACL) și Acordul privind Protecția Investițiilor (API) între UE și Vietnam. Ceremonia a avut loc la Hanoi, capitala Vietnamului.
Ștefan-Radu Oprea a participat la ceremonie în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului Afaceri Externe – Comerț, alături de Cecilia Malmström, comisar european pentru Comerț. În numele Vietnamului au semnat Tran Tuan Anh, ministrul Industriei și Comerțului, și Nguyen Chi Dung, ministrul Planificării și Investitiilor.
”Semnarea celor două acorduri cu Vietnamul transmite un semnal puternic privind angajamentul UE cu privire la promovarea comerțului liber, bazat pe reguli, către partenerii săi asiatici. Aceste acorduri aduc avantaje și oportunități foarte mari pentru consumatorii, angajații și companiile din UE și din Vietnam”, a declarat ministrul Ștefan-Radu Oprea.
ACL este unul dintre cele mai ambițioase acorduri comerciale încheiate de UE cu un stat în curs de dezvoltare și are ca scop eliminarea a 99% din taxele vamale. 65% din taxele la exporturile UE în Vietnam vor fi eliminate odată cu intrarea în vigoare, restul taxelor vamale fiind excluse treptat în decursul a 10 ani.
Taxele vamale la exporturile vietnameze în UE vor fi eliminate în proporție de 71% odată cu intrarea în vigoare, restul taxelor urmând a fi excluse treptat, într-o perioadă de până la 7 ani.
Acordul de Comerț Liber UE-Vietnam va reduce semnificativ barierele netarifare existente și va deschide companiilor din UE accesul pe piața vietnameză a comerțului cu servicii și a achizițiilor publice, în timp ce API va consolida protecția investițiilor UE în Vietnam.
Acordul de comerț liber UE-Vietnam este un acord de ”nouă generație” care conține prevederi importante referitoare la protecția proprietății intelectuale, liberalizarea investițiilor și dezvoltarea durabilă. Totodată, ACL-ul include angajamentele de implementare a standardelor Organizației Internaționale a Muncii (precum libertatea de asociere și interzicerea muncii copiilor) și de implementare a convențiilor ONU privind lupta împotriva schimbărilor climatice sau protecția biodiversității.
Negocierile dintre cele două părți au debutat în iunie 2012 și au fost finalizate în decembrie 2015. În august 2018, UE și Vietnam au convenit asupra textelor finale ale ACL și API.
Pe data de 25 iunie 2019, Consiliul UE a adoptat decizia de semnare a două acorduri.
Președinția României a depus eforturi consistente astfel încât Consiliul să finalizeze toate procedurile, iar semnarea celor două acorduri să fie posibilă până la sfârșitul lunii iunie 2019. Ca parte a mandatului semestrial, România a avut ca prioritate semnarea acestor două Acorduri.
 
Date de background:
În urma avizului Curții Europene de Justiție (CJUE) din mai 2017, Comisia a decis să propună două acorduri separate și anume:
•        Un Acord de Comerț Liber care conține domenii aflate în competența exclusivă a UE și, prin urmare, necesită aprobarea Consiliului UE și a Parlamentului European în vederea intrării în vigoare;
•        Un Acord privind Protecția Investițiilor (IPA) care va trebui să treacă prin procedurile naționale de ratificare ale tuturor statelor membre UE înainte de intrarea în vigoare. Așadar, se prevede ca orizontul de timp pentru punerea în aplicare a acestui acord să fie mult mai lung.
Vietnam este cel de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, cu un total de 47,6 miliarde de dolari pe an din comerțul cu bunuri și 3,6 miliarde de dolari din comerțul cu servicii. În timp ce stocurile UE de investiții în Vietnam sunt reduse, cu o valoare de 8,3 miliarde de euro în 2016, un număr din ce în ce mai mare de companii europene se stabilesc în această țară pentru a acoperi regiunea Mekong. Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în Vietnam mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole.

The post Ministrul Ștefan-Radu Oprea a semnat acordurile de comerț și investiții cu Vietnamul, în numele UE appeared first on Președinția României la Consiliul Uniunii Europene.




Șapte state se retrag de la sesiunea APCE în semn de protest față de revenirea Rusiei. Reacție dură a marele maestru al șahului Garry Kasparov, pentru votul pro Putin în APCE

Delegațiile a șapte state au părăsit sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în semn de protest după confirmarea statutului delegației Federației Ruse în cadrul Adunării. Este vorba despre Ucraina, Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Polonia și Slovacia scrie deschide.md citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit RBK Ucraina, cu referire la declarațiile șefului delegației Ucrainei în APCE, Gheorgi Longvinski, parlamentarii din Rada Supremă vor continua lupta.

Ucrainei s-au alăturat încă șase state care au adoptat o declarație comună.

Viitorul Consiliului Europei este amenințat pentru că el pierde încrederea oamenilor pe care trebuie să-i apere. Ne întoarcem acasă pentru a discuta cu parlamentele șiguvernele noastre cu referire la acțiunile comune încadrul Adunării pentru următoarea sesiune”, se menționează în textul declarației.

Potrivit sursei citate, marele maestru al șahului Garry Kasparov, care mai este cunsoscut drept un critic vehement al lui Vladimir Putin, a reacționat dur la adresa celor care au votat în favoarea Rusiei la adunarea APCE. Multiplul campion mondial le-a transmis acestora un mesaj fără perdea: „Fuck you”.

„În numele societății civile ruse, forțată să trăiască în străinante, duce-ți-vă naibii. A-i face pe plac unui dictator și a răsplăti agresiunea doar va înrăutăți lucrurile, ca întotdeauna”, a scris Kasparov pe Twitter ca răspuns la anunțul postat de Ministerul german de Externe care salută compromisul atins pentru a menține Federația Rusă în Consiliul Europei. „Este o veste bună pentru societatea civilă din Rusia”, se spune în acel mesaj al Ministerului.

Garry Kasparov

@Kasparov63

On behalf of Russian civil society forced to live abroad, fuck you. Appeasing a dictator and rewarding aggression will make things worse, it always has. https://twitter.com/GermanyDiplo/status/1143477335485796352 

GermanForeignOffice

@GermanyDiplo

“Russia belongs in the Council of Europe – with all the rights and obligations that entails.” – Foreign Minister @HeikoMaas welcomes the compromise reached for Russia to remain in the @coe: “This is good news for Russia’s civil society.”




Judecătorii Curții Constituționale a Republicii Moldova au demisionat in corpore

Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale au demisionat in corpore. Încetarea mandatului și vacanța funcțiilor de judecători ai Curții Constituționale vor fi anunțate autorităților competente să desemneze noii judecători, informează roman iabreakingnews.ro citând un comunicat al CCRM. Potrivit sursei citate, judecătorul Veaceslav Zaporojan a fost abilitat de Plenul Curții Constituționale să exercite atribuțiile administrative ale președintelui Curții până la alegerea noului Președinte.

Anterior, pe 20 iunie 2019, judecîtorul Mihai Poalelungi și-a dat demisia din funcția de judecător și de Președinte al Curții Constituționale.




Klaus Iohannis și Igor dodon au discutat telefonic agenda relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova

Președintele Klaus Iohannis, a avut o discuție telefonică cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a scris președintele RM pe pagina de facebook.  Potrivit informațiilor  din postare, cei doi șefi de stat au trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, remarcând necesitatea aprofundării acestei relații. La sfârșitul convorbirii, președintele Republicii Moldova a reluat invitația pentru președintele Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova.

Am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. Am trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale, remarcînd necesitatea aprofundării acestora.

Am constatat cu satisfacție intensificarea contactelor la toate nivelurile și în toate domeniile de interes comun. Am remarcat faptul că România este partenerul comercial principal al Republicii Moldova.

Totodată, am exprimat recunoștință partenerilor români pentru sprijinul acordat țării noastre în mai multe domenii. Sunt ferm convins că dialogul nostru strategic va fi impulsionat după formarea majorității parlamentare și a Guvernului de la Chișinău.

La finele convorbirii am reiterat invitația pentru dl. Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova. – Igor Dodon




Mesajul ministrului Natalia Elena Intotero cu ocazia Zilei Drapelului Național

Români din întreaga lume, sărbătorim astăzi Ziua Drapelului Național 🇹🇩, simbol fundamental al identității și unității naționale pentru toți românii.
Toate momentele istorice cruciale care au format și consolidat statul român modern precum și valoarea și sacrificiul celor ce și-au pus viața în slujba idealului național, sunt însemnate pe Drapelul Național.

La mulți ani, România !

La mulți ani, Tricolorului nostru ! 🇹🇩




Progresele Președinției române a Consiliului UE privind fondurile europene post-2020, prezentate la Consiliul Afaceri Generale

Astăzi, 25 iunie 2019, a avut loc la Luxemburg ultima reuniune a Consiliului Afaceri Generale (CAG), în format Coeziune, din mandatul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care se va încheia în data de 30 iunie.

Președinția română a oferit miniștrilor o trecere în revistă a realizărilor obținute pe parcursul mandatului pe marginea pachetului legislativ privind Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027, prezentând, totodată, stadiul actual al negocierilor.

Reuniunea Consiliului, prezidată de ministrul Roxana Mînzatu, președintele CAG-Coeziune, s-a axat pe două subiecte principale.

Primul a constituit o trecere în revistă a progreselor înregistrate în cadrul pachetului privind Politica de Coeziune în timpul Președinției române.

După propunerea Comisiei Europene, din luna mai 2018 privind acest pachet legislativ, Președinția română a Consiliului UE a adoptat parțial mandate de negociere cu Parlamentul European pentru Regulamentele care definesc premisele utilizării viitoarelor fonduri europene alocate (CPR, FEDR, FSE+ și Interreg). Toate aceste patru documente sunt legate de discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) și sunt relevante în elaborarea noului cadru de investiții de către Statele Membre UE.

„România a făcut progrese remarcabile pentru simplificarea și raționalizarea regulilor și asigurarea clarității juridice necesare. Poziția Consiliului include măsuri suplimentare de simplificare, dincolo de propunerea Comisiei și îmbunătățește multe cerințe care vor ușura viața beneficiarilor de fonduri europene din Uniune, fără a compromite rolul strategic al Politicii de Coeziune, care rămâne foarte aproape de inima noastră. Consensul atins în timpul Președinției române a primit un sprijin puternic din partea miniștrilor responsabili cu Politica de Coeziune din UE. Le mulțumim tuturor pentru buna colaborare. Consiliul va avea mandatele de a negocia cu Parlamentul European, pentru a ajunge la un acord și pentru a permite începerea noilor programe operaționale în timp util”, a arătat, în intervenția sa, ministrul Roxana Mînzatu.

Reprezentând Comisia Europeană, Corina Crețu, comisar pentru Politica Regională, a mulțumit Președinției române a Consiliului UE pentru eforturile depuse și progresele făcute pe marginea pachetului legislativ 2021-2027. Comisarul Crețu a adăugat că „dezbaterile de astăzi au atins subiecte importante pentru viitorul Politicii de Coeziune. Deși de-a lungul ultimilor ani, au fost opinii diferite, împreună am reușit să găsim mereu soluțiile potrivite în interesul cetățenilor noștri, pentru întărirea coeziunii teritoriale și economice”.

În continuare, dezbaterea s-a îndreptat asupra legăturilor dintre Politica de Coeziune, ca principală politică de investiții a Uniunii, și procesul de guvernanță economică – în special asupra legăturii cu Semestrul European.

Delegațiile au mulțumit României pentru munca depusă în cele 6 luni de mandat și pentru felul în care a condus negocierile. Au arătat, la rândul lor, că succesul Politicii de Coeziune depinde, în viitor, de capacitatea tuturor actorilor relevanți de a contribui la modernizarea acesteia și de a o adapta la realitățile curente și la nevoile concrete ale cetățenilor europeni, obiectiv pentru care la orizont încă rămân provocări importante.

În finalul reuniunii CAG-Coeziune, ministrul Roxana Mînzatu a punctat rezultatele obținute de România în cele 6 luni: „Suntem foarte mândri de acest prim mandat al Președinției Consiliului UE, în care am avut realizări remarcabile privind dosarele gestionate. Le mulțumesc tuturor, în numele Guvernului de la București, pentru cooperare și contribuția la succesul României, o țară care trebuie descoperită la adevărata sa valoare și frumusețe”

Context

Rezultatul dezbaterii politice de astăzi va contribui la o mai bună programare a fondurilor europene în viitoarea perioada de programare.

Informații suplimentare:

Ce este Politica de Coeziune?

Politica de Coeziune este un instrument de finanțare care asigură solidaritatea între Statele Membre și regiunile europene, ca principiu fondator al integrării europene.

Banii alocați prin Politica de Coeziune au generat beneficii indiscutabile pentru cetățenii europeni. Datorită Politicii de Coeziune, mulți cetățeni sunt conectați la infrastructura de apă, la cea de internet și transport, beneficiază de o educație mai bună în școli, de asistență și tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piața muncii. Tot datorită investițiilor din Politica de Coeziune oamenii lucrează, inovează sau își încep propria afacere.

Politica de Coeziune rămâne esențială pentru solidaritatea europeană.




O nouă rundă de discuții privind elaborarea Codului Electoral din diaspora

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni continuă discuțiile asupra Codului Electoral din diaspora, alături de reprezentanti ai Guvernului și ai Parlamentului României.
Astăzi, 25 iunie, în cadrul ședinței Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind elaborarea, modificarea și completarea unui Cod Electoral în diaspora, au fost înaintate propuneri privind modificarea si completarea Legii nr.288/2015 privind votul prin corespondență și modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Totodată, temele de discuție au vizat extinderea votului prin corespondență, introducerea votului prelungit, creșterea numărului de secții de votare, dar și alte soluții care să vină în sprijinul românilor din afara granițelor care doresc să-și exercite acest drept constituțional pe teritoriul altui stat.
În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni amintește că pune la dispoziție adresa de e-mail comunicare@mprp.gov.ro și invită pe cei interesați să se alăture acestui proces de modificare legislativă.
Propunerile celor interesați sunt așteptate în cel mai scurt timp, întrucât noua lege va fi finalizată în prima săptămână a lunii iulie.



Ministrul apărării naționale, a participat ceremonia prilejuită de sărbătorirea a 15 ani de la înființarea Agenției Europene de Apărare.

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a participat marți, 25 iunie, la Bruxelles, alaturi de șeful Agenției Europene de Apărare, Federica Mogherini și directorul executiv, Jorge Domecq, la ceremonia prilejuită de sărbătorirea a 15 ani de la înființarea Agenției, ceremonie organizată la sediul acesteia din capitala Belgiei.
În cadrul discursului susținut ca reprezentant al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, ministrul Leș a apreciat rolul central al Agenției Europeane de Apărare în cadrul eforturilor UE în direcția securității și apărării.
Totodată, ministrul a reafirmat relația excelentă de colaborare cu EDA avută pe perioada deținerii de către România a Președinției Consiliului UE, și și-a exprimat convingerea că relația de colaborare va continua la același nivel și în viitor, contribuind astfel substanțial la dezvoltarea inițiativelor comune în domeniul apărării.
Agenția Europeană de Apărare (EDA) a fost înființată în anul 2004 la Bruxelles ca agenție interguvernamentală a Consiliului Uniunii Europene, cu sediul la Bruxelles.
Agenția are în prezent 27 State Membre semnatare (toate statele membre ale UE, cu excepția Danemarcei).
La EDA lucrează aproximativ 170 persoane, la care se adaugă o rețea națională de experți din țările membre de peste 2500 de persoane.
Agenția este condusă din anul 2015 de către Jorge Domecq, Director Executiv, sub autoritatea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini.



Secretarul de stat Lilla Debelka a participat la prima reuniune a Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă

Astăzi, 25 iunie a.c., a avut loc prima reuniune a Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, organism interinstituțional din Cadrul Departamentului pentru Dezvoltarea Durabilă și a Institutului Național de Statistică, ce urmărește punerea în practică, monitorizarea și evaluarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă asumate de România în 2015.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost reprezentat de secretarul de stat, Lilla Debelka, care, alături de reprezentanții tuturor instituțiilor publice, s-au reunit într-o întâlnire de lucru privind constituirea obiectivelor prevăzute în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.
Activitatea MRP în acest demers va urmări implementarea obiectivului 17 (Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare globală) privind sprijinirea comunităților de români din străinatate și  asigurarea accesului la cursuri de limbă  și cultură românească și dezvoltarea lectoratelor de limbă și literatură română în cadrul universităților din Europa și din lume. În acest sens, invităm românii de pretutindeni să ne transmită propuneri și sugestii în vederea îmbunătățirii nivelului de trai pentru toți cetățenii României.
Reuniunea la nivel înalt a fost prezidată de către prim-ministrul României, Viorica Dăncilă și a avut loc la Palatul Victoria. Printre alte obiective menționate pe ordinea de zi, a fost stabilită și asumarea de către fiecare minister de resort privind  raportarea situației actuale în corelație directă cu obiectivele prevăzute în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.



Diaspora contează! Implică-te în elaborarea noului Cod Electoral!

Discuțiile privind elaborarea, modificarea și completarea unui Cod Electoral în diaspora din cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind modificarea legilor electorale au intrat în linie dreaptă. Hotărârea privind constituirea Comisiei Speciale comune a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 iunie, obiectivul acesteia fiind acela de a elabora propunerea legislativă privind desfășurarea procesului electoral în afara țării.

Astăzi s-a reunit grupul de lucru interinstituțional destinat elaborării și modificării propunerilor legislative în materie electorală. Reprezentanți ai Guvernului și ai Parlamentului s-au așezat la aceeași masă pentru a veni cu un proiect de lege funcțional, un produs legislativ care să ofere românilor din diaspora posibilitatea exercitării dreptului la vot.

În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni susține modificarea legislației electorale pentru a veni cu soluții cât mai eficiente în sprijinul românilor.

Vă punem la dispoziție adresa de e-mail comunicare@mprp.gov.ro și vă invităm să vă alăturați acestui proces și să ne trimiteți toate propunerile și observațiile dumneavoastră. Experții teoreticieni în materie electorală au nevoie de dumneavoastră, cei care cunoașteți cel mai bine problemele actuale și sunteți în măsură să le remediați, implicându-vă activ și interactiv în elaborarea acestui proiect care are drept finalitate o Lege Electorală care să vă reprezinte la modul cel mai eficient și transparent drepturile și interesele.

De asemenea, MRP informează că, în cel mai scurt timp, se poate consulta proiectul elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă, atât pe site-ul instituției, cât și pe site-ul Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP), al Camerei Deputaților și Senatului.

Proiectul de lege va intra în dezbaterea comisiei mâine, 25 iunie 2019, astfel că așteptăm propunerile dumneavoastră în cel mai scurt timp, întrucât noua lege trebuie finalizată în prima săptămână a lunii iulie.

Propunerile celor interesați sunt așteptate cât mai repede, pe adresa comunicare@mprp.gov.ro.