Ministrul Afacerilor Europene, George Ciamba, cu omologul francez și consilierul Macron – orientări și viziuni comune, România – Franța, pentru o Uniunie mai puternică, mai eficientă și democratică

În cursul vizitei la Paris, ministrul afacerilor europene, George Ciamba, a avut consultări bilaterale pe teme europene cu Amélie de Montchalin, secretar de stat pentru afaceri europene, și cu Philippe Etienne, consilierul diplomatic al Președintelui francez, Emmanuel Macron.

În cadrul întrevederii cu Philippe Etienne, consilierul diplomatic al Președintelui Emmanuel Macron, legat de viitorul Europei, cei doi demnitari au reliefat convergența de orientări și viziuni ale României și Franței asupra importanței unei Uniuni mai puternice, mai eficiente și democratice, mai aproape de cetățenii săi. În context, demnitarul român a subliniat faptul că Summitul șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc pe 9 mai, la Sibiu, reprezintă un moment important pentru viitorul Europei.

Totodată, oficialul român a abordat cu partea franceză pașii următori în raport cu politica de extindere a UE, în perspectiva publicării de către Comisia Europeană, la finalul lunii mai, a acestui an, a unei noi Comunicări privind Pachetul extindere. A solicitat sprijinul părții franceze pentru pregătirea deciziilor politice în raport cu toți partenerii din procesul de extindere și adoptarea de Concluzii ale Consiliului, în linie cu deciziile formulate la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie 2018.

Discuțiile cu omologul francez Amélie de Montchalin au vizat progresele de etapă ale mandatului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, caracterizat de o complexitate aparte datorată încheierii ciclului legislativ și instituțional al UE, contextului preelectoral european, precum și procesului Brexit.

Interlocutorul francez a exprimat aprecierea pentru eforturile Președinției României la Consiliul UE în direcția avansării agendei europene, concretizate printr-o serie de rezultate importante pentru Uniune.

Astfel, demnitarul român a punctat finalizarea negocierilor privind extinderea mandatului Agenției Europene pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă, adoptarea regulamentului pentru instituirea unei Autorități Europene a Muncii, precum și încheierea unei înțelegeri comune cu Parlamentul European privind Fondul european de apărare.

Ministrul delegat pentru afaceri europene a reiterat importanța menținerii unității europene, în special în context Brexit, cu implicarea constructivă și transparentă a tuturor statelor membre în proces. Astfel, au fost amintite demersurile Președinției României la Consiliul UE în direcția asigurării unei coordonări strânse și a unui dialog structurat în materie cu Eurogrup.

Totodată, părțile au subliniat necesitatea consolidării securității interne a Uniunii Europene și identificării de soluții optime, viabile pentru gestionarea fenomenului migraționist.

A fost, de asemenea, evidențiată importanța continuării aplicării măsurilor menite să întărească funcționarea pieței interne, fără bariere și restricții, cu garantarea unui tratament just și nediscriminatoriu al tuturor cetățenilor europeni. A fost, de asemenea, evocată necesitatea menținerii în atenție a dimensiunii sociale a pieței interne.

Întâlnirea a constituit un prilej pentru pregătirea unei reuniuni care va avea loc pe 3 mai, la Paris, la nivelul responsabililor pentru afaceri europene și cultură. Reuniunea se înscrie în contextul incendiului de la Notre Dame și își propune să lanseze o reflecție pe marginea creării unui dispozitiv de cooperare între statele membre UE pentru protejarea patrimoniului cultural, ca parte integrantă a identității europene.




Paști sau Paște fericit? Un îndreptar de Protopop dr. Ioan BUDE despre grava eroare de exprimare față de cel mai mare praznic al creștinismului

O gravă eroare de exprimare în pronunțarea denumirii biblice a celui mai mare praznic al creștinismului: Sfintele Paști
Faptul că de câțiva ani, în vocabularul uzual al limbii române – la toate nivelurile și chiar și în mediul bisericesc – s-a inoculat, cu titlul de sindrom, o gravă eroare de exprimare în pronunțarea denumirii biblice a celui mai mare praznic al creștinismului: Sfintele Paști, sau Învierea Domnului, sub forma peiorativă și stranie de „Paște”, ne determină să luăm atitudine, semnalând pericolul iminent de degenerare în erezie a conotațiilor biblice și dogmatice, caracteristice acestui eveniment culminant al mântuirii noastre.

Cu precizarea că neștiință, indiferent cui aparține, nu este o scuză, ci un păcat, în cele ce urmează vom face o prezentare sintetizată a locurilor biblice din Vechiul și Noul Testament, ca prețioase și incontestabile mărturii interne, privind denumirea corectă de „Paști”, a acestei sărbători.

Termenul de „Paști”, are în limba română numai forma de plural pentru exprimarea corectă a multiplelor lui sensuri, din limba ebraică biblică: Chag ha’Ppesách= Sărbătoarea trecerii, sau „Ppesachim” = „a trecerilor” (de la pesách = trecere)(cf. O. Densusianu, Istoria limbii române, I, 1964, p.173; și tot așa: Dicționarul limbii române moderne, Editura Academiei R.P.R., 1958, p. 589 și toate edițiile ulterioare; se admite că termenul „pesah” ar putea fi și de origine egipteană, iar în limba română ar fi ajuns prin filiera bizantino-latină, cu forma „Paschae”). În aramaică, dialectul postexilic (vorbit și de Iisus), există termenul peschá, care definea sărbătoarea iudaică târzie a Paștilor, cu ceremonialul ei calendaristic (Maurice Carrez și François Marcel, Dicționarul grec-român al Noului Testament, trad. Rom. de Gheorghe Badea, Editura S.B.I.R., București, 1999, p. 221).

Aceasta este ce mai mare sărbătoare mozaică, având prăznuire fixă, în fiecare an de la 14 Nisan (Aprilie) și simbolizând renașterea poporului Israel la o viață nouă și liberă de credințele și de robia egipteană, descrisă în Vechiul Testament în cartea Iesirea 1, 8-11, 10. La vechii evrei „Paștile” se mai numeau „Sărbătoarea Domnului” (chag-la Yahaweh), datorită instituirii ei divine (Ieșirea 12,14). Semnificația de bază a termenului „Pesach – Paști” (cf. dr. Vasile Tarnavschi, Arheologia Biblică, Cernăuți, 1930), este însă cea din Ieșirea 12, 12-13: „În noaptea aceea voi trece peste pământul Egiptului și voi lovi pe tot întâiul născut în pământul Egiptului, al oamenilor și al dobitoacelor, și voi face judecată asupra tuturor dumnezeilor în pământul Egiptului, căci Eu sunt Domnul. Iar la voi sângele va fi semn pe casele în care vă veți afla (cf.v.7): voi vedea sângele [mielului] și vă voi ocoli și nu va fi între voi rană omorâtoare, când voi lovi pământul Egiptului” (cf. și vv. 22-23). Tot din vremea aceea, Paștile mai poartă și denumirea de „Sărbătoarea Azimelor” (Chag hammatót; Ieșirea 12, 15-20), din cauză că pe durata celor șapte zile de sărbătoare, la care evreii au mai adăugat una de ordin agrar, legată de începerea secerișului (pr. prof. Dr. Dumitru Abrudan, diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, Arheologia Biblică pentru Facultățile de Teologie, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1994, p. 314) se consumă numai „azimă”, adică pâine nedospită, amintind de aluatul nedospit, pe care l-au copt israeliții în noaptea ieșirii din Egipt (Ieșirea 12, 34). Cine mâncă pâine dospită în acest răstimp „sufletul acestuia se va stârpi în Israel” (Ieșirea 12,15). Prin absența fermenților din dospire, anzima simboliza curăția, prevenirea stării de corupție și chemarea fiilor lui Israel la o viață mai curată și mai sfântă (ibidem, p. 315).

Se disting trei modalități de sărbătorire a Paștilor în istoria veche a mântuirii:

cea din noaptea plecării din Egipt (Ieșirea 12, 1-28), continuată apoi până la ocuparea Canaanului (Iosua3, 15-17; 5, 10-12), a doua, de la intrarea în Canaan, până la robia babilonică, și a treia, continuă și astăzi, este cea de după revenirea în țară a semințiilor Iuda și Veniamin (ibidem, pp. 314-315). Denumirea actuală a ceremonialului pascal iudaic, este cea de „Seder” (rânduială) și se desfășoară în fiecare familie iudaică, în fiecare seară a zilei de 14 Nissan (Aprilie) (ibidem, p.316). La sinagogă nu se fac servicii divine, decât în prima și în ultimele două zile ale Sărbătorii (Paștilor = Azimilor), iar în casele credincioșilor, ritualul Cinei Pascale (Seder), se respectă numai în primele două seri (pr. prof. Dr. Dumitru Abrudan, Religia iudeilor: Iudaismul, în rev. „Mitropolia Ardealului”, XXXI, 1986, nr. 5, p. 22). Toți membrii familiei se adunau în jurul mesei și fiecare primește câte un exemplar din „hagadah” (istorisierea) de Paști: o carte care cuprinde ceremoniile și lecturile rânduite pentru „Seder”. În mijlocul mesei sunt așezate azimele (matoth), ierburi amare și un ou tare, copt în cuptor (simbolizând vechile sacrificii), pătrunjel (simbolizând viața și verdeața primăverii) și un amestec numit „haroset”, din mere, nuci, vin și cinamon (simbolizând materialele folosite de evrei pe când erau sclavi în Egipt, la confecționarea cărămizilor și la construirea orașelor și depozitelor de grâne ale faraonului.)

Cel mai solemn moment al Sederului îl constituie întotdeauna binecuvântarea (qadhis), rostită de capul familie asupra mâncărilor și a mesenilor, înainte de spălarea rituală a mâinilor și așezarea tuturor la masă. De fapt, această binecuvântare se împarte în două părți, care se rostesc pe rând, în timp ce se consuma patru pahare de vin și se săvârșesc trei spălări rituale ale mâinilor, pe tot parcursul ospățului.

Menționăm însă că acest ritual al Sederului ține numai de tradiția iudaică, neavând niciun fundament scripturistic sau doctrinar (pr. prof. Dr. Dumitru Abrudan, diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, o.c., p. 316).

Revenind la momentul instituirii divine a Sărbătorii Paștilor din Ieșirea 12, actul jertfirii mielului de un an (al cărui sânge reprezintă ștergerea păcatelor și împăcarea poporului cu Dumnezeu), are un pronunțat sens tipic: mielul pascal, ca întruchipare a blândeții și curăției, îl prefigurează pe Hristos „Mielul lui Dumnezeu”(Ioan 1, 29), Care S-a jertfit pentru iertarea păcatelor întregii omeniri. Tot un sens tipic are și cina pascală iudaică, prefigurând Sfânta Euharistie. Ne zdrobirea oaselor mielului pascal (Ieșirea 12,10) semnifică unitatea poporului ales și comuniunea lui cu Dumnezeu, iar în Noul Testament, ne zdrobirea oaselor Mântuitorului pe Cruce (Ioan 19, 36), reprezintă integritatea Bisericii universale, care este trupul Lui (I Corinteni 12, 27).

În vocabularul creștin, termenul ebraic „Paști” a fost preluat fără nici o dificultate, pentru că Patimile și Învierea Domnului, că evenimente prăznuite în cea mai deplină comuniune eclezială, au coincis cu Paștile evreiești. Altă legătură între ele, în mod sigur nu există (cf. Corinteni 5, 7-8), decât numai un firesc paralelism sinonimic: după cum la baza Paștilor vechi stă eliberarea unui popor dintr-o robie văzută, pământească, Sărbătoarea creștină a Paștilor semnifică eliberarea tuturor popoarelor din robia nevăzută a păcatului și a morții (ibidem).

Însă, înainte de a intra în profunzimea datelor nou-testamentare și ale tradiției creștine, referitoare la Sărbătoarea Sfintelor Paști și la exprimarea denumirii ei în forma exclusivă de plural, se cuvine să facem o recapitulare sintetizată a principalelor texte vechi testamentare, toate având aceeași încărcătură tematică și aceleași conotații etimologice, pe care, parțial, le-am evidențiat deja mai sus.

Așadar în Ieșirea 12, 11-12 se dispune consumarea „cu grabă” a mielului pascal „căci este Paștile Domnului”. În Ieșirea 12, 12-13, este anunțată „trecerea” îngerului morții care-i va lovi numai pe întâii născuți egipteni; în Ieșirea 12, 17 este menționată „scoaterea” = „trecerea” taberelor israelite din pământul Egiptului; în Ieșirea 12, 15-21, Paștile = Azimile (7 zile); în Ieșirea 12, 22-23: din nou se spune că „are să treacă Domnul să lovească Egiptul, dar evrei îi va cruța; în Ieșirea 12, 27: mieii junghiați de Paști = „jertfa ce o aducem de Paști Domnului”; în Ieșirea 12, 41-42: după trecerea celor patru sute treizeci de ani de robie „a fost” = „a mai trecut” încă o noapte de priveghere pentru Domnul, pe care „o vor păzi fiii lui Israel din neam în neam”; în Ieșirea 12, 43: – avem singurul loc biblic în care se vorbește de „Rânduiala Paștelui” (adică forma de singular), cu referire expresă și exclusivă la mielul pascal în sine, ca „nimeni din cei de alt neam să nu mănânce din el!”; în Ieșirea 12, 48 se precizează: „Iar de va veni la noi vreun străin, să facă Paștile Domnului, să tai împrejur pe toți cei de parte bărbătească ai lui…”; în Ieșirea 14, 21-31 este vorba de încă o trecere (a treia): „Fiii lui Israel au trecut prin marea [Marea Roșie, n.n.] ca pe uscat…”; în Iosua 3, 15-17 se pomenește de trecerea Iordanului (a patra) de către Israel, sub conducerea lui Iosua, ca și prin Marea Roșie, în timpul lui Moise; în Iosua 5, 10-12 se menționează cea dintâi serbare a Paștilor în Tara Sfântă, la Ghilgal, în șesurile Ierihonului și încetarea manei.

Iată deci, că în Vechiul Testament atât în momentul instituirii ei divine (Ieșirea 12) cât și în contextul ei istoric imediat (Iosua 1-5), Sărbătoarea mozaică a Paștilor cunoaște numai forma de plural, tocmai datorită multiplelor ei semnificații, pe care și le păstrează întocmai, ba chiar și le mai și sporește în creștinism.

Prin venirea lui Iisus Hristos, sărbătorile iudaice, ca și tot cultul divin public al Vechiului Testament și-au încheiat rolul lor de tipuri sau de „umbre” ale sărbătorilor creștine, care, încă din veacul apostolic comemorează și actualizează marile evenimente din istoria mântuirii (John Bligh, Galatians. A Discussion of St. Paul’s Epistle, (Householder Commentaries, 1) London, 1969, pp. 375-377). De altfel, însuși Sfântul Apostol Pavel înfățișează viața creștină ca pe o mare sărbătoare a bucuriei, prăznuită „cu azimile curăției și ale adevărului” (I Corinteni 5, 8) (O. Cullman, Autorités (art.), la J.- J. Von Allmen, Vocabulaire Biblique, 3-éme éd,. Neuchâtel, 1964 p.32). Această imensă bucurie a restabilirii armoniei universale prin Domnul nostru Iisus Hristos (Coloseni 1, 17-20), își găsește cea mai potrivită expresie în cultul divin public al Bisericii, în imnologia creștină (Efeseni 5, 19; Coloseni 3, 16; Iacov 5, 13) precum și într-un cadru festiv și deopotrivă duhovnicesc: în prăznuirea sărbătorilor creștine.

În ceea ce privește argumentele biblice nou-testamentare despre denumirea creștină de Paști, a Sărbătorii Învierii Domnului, care a înlocuit cu succes Paștile Vechiului Testament, termenii sunt mult mai limpezi și mai fermi, iar sensul lor de o claritate incontestabilă. Altfel, în Matei 26, 17-19 este menționată „cea dintâi zi a Azimilor”, când „ucenicii lui Iisus L-au întrebat: Unde voiești să-Ți pregătim să mănânci Paștile? (v. 17); tot așa și răspunsul lui Iisus: „Mergeți în cetate, la cutare și spuneți-i: Învățătorul zice: Timpul meu este aproape; la tine vreau să fac Paștile cu ucenicii Mei” (vv.18 și 19). În Matei 27, 15 ni se spune: „Iar la sărbătoarea Paștilor, dregătorul avea obiceiul să elibereze mulțimii un vinovat pe care voiau ei” (cf. și Marcu 15, 6; Luca 23, 17; Ioan 18, 39). În Marcu 14, 1 citim: „Și după două zile erau Paștile și Azimile”, iar în Marcu 14, 12-16 ni se relatează: „în ziua cea dintâi a Azimelor, când jertfeau mielul de Paști, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voiești… ca să mănânci Paștile?… și le-a zis: Mergeți în cetate și vă va întâmpina un om, ducând un vas de lut cu apă… și unde va intra, spuneți stăpânului casei: Unde este odaia de oaspeți, în care să mănânc Paștile împreună cu ucenicii Mei?… și au găsit așa precum le-a spus și au pregătit Paștile”.

În Luca 22, 1 avem un enunț: „Și se apropia praznicul Azimelor, care se cheamă Paști”, iar în Luca 22, 7 se confirmă că, a sosit ziua Azimelor, în care trebuie să se jertfească mielul de Paști”; drept pentru care, în Luca 22, 11-13, se stabilește locul pregătirii Paștilor, astfel încât, în Luca 22, 15-16, Mântuitorul va da glas unei dorințe a Lui pe care o nutrea mai demult: „Mult am dorit să mănânc cu voi acest Paști, mai înainte de patima mea. Căci zic vouă că de acum nu voi mai mânca din acestea până când se vor împlini în împărăția lui Dumnezeu”.

În Evanghelia a IV-a datele referitoare la „Paști” sunt și mai precise și mai concrete și mai explicite.

Astfel, în cele trei sărbători ale „Paștilor Iudeilor”, pe care le pomenește cu titlu de repere cronologice, această Evanghelie: „Și erau aproape Paștile Iudeilor și Iisus S-a urcat la Ierusalim” (urmează acum prima alungare a vânzătorilor de animale și a zarafilor din curtea templului).

Urmarea acestei acțiuni n-a întârziat să se producă: „Iar când eram în Ierusalim, la praznicul Paștilor (același din 2, 13) mulți au crezut în numele Lui, văzând minunile pe care le făcea” (Ioan 2, 23). În Ioan 6, 4, contextul săvârșirii minunii înmulțirii celor cinci pâini și doi pești din Betsaida-Iulia, al saturării celor peste cinci mii de oameni și mai ales, al celei mai ample cuvântări a Mântuitorului Iisus Hristos despre Sfânta Euharistie (Ioan 6, 26-58), este un context eminamente pascal: „Și era aproape Paștile, praznicul Iudeilor”. Tot așa, una dintre cele mai eclatante dovezi ale atotputerniciei și dumnezeirii lui Iisus, minunea învierii din morți a lui Lazăr din Betania, s-a săvârșit „aproape de Paștile Iudeilor” ultimul paști petrecut de Iisus în Ierusalim” (Ioan 11, 55) – iar ungerea Domnului „cu mir de nard curat, de mult preț” (Ioan 12, 3), ca ultim act pregătitor „pentru ziua îngropării Lui” (Ioan 12, 7), a avut loc tot în Betania „cu șase zile înainte de acest Paști” (Ioan 12, 1). Evenimentele din săptămâna Sfintelor Patimi sunt puse de autorul Evangheliei a IV-a într-un dramatic context concentric, din ce în ce mai apropiat de acest praznic iudaic al ultimelor Paști din viața pământească a Domnului Hristos: „Iar înainte de praznicul Paștilor, știind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să Se mute din lumea aceasta la Tatăl, a arătat că iubind pe ai Săi care sunt în lume, până la sfârșit i-a iubit”.

Într-o atmosferă de crescândă amplificare dramatică, în Evanghelia a IV-a, începutul „Drumului Crucii” este cu precizie menționat: „Și era vinerea Paștilor, ca la al șaselea ceas…” (Ioan 19, 14).

Tot într-un context pascal (Fapte 12, 1-2) și tot într-o dramatică atmosferă de tensiune produsă în viața Bisericii primare de persecuția declanșată de regele Irod Agripa I, nepotul lui Irod cel Mare, a fost „ucis cu sabia Iacov, fratele lui Ioan” unul dintre Apostolii de „intimitate” ai Domnului (Petru, Iacov și Ioan), după care, „văzând că este pe placul Iudeilor, a mai luat și pe Petru (și erau zilele Azimelor), pe care și prinzându-l l-a băgat în temniță, dându-l la patru străji de câte patru ostași, ca să-l păzească, vrând să-l scoată la popor după Paști” (Faptele Apostolilor 12, 3-4). Întrucât Biserica veacului apostolic și-a centrat întreaga viață cultică pe conținutul „Jertfei vii” a lui Hristos, pentru Sfinții Apostoli, precum și pentru toți fiii de atunci ai Bisericii, ideea de a muri pentru Hristos și Evanghelie (cf. Marcu 8, 35 și loc. par.), era însăși rațiunea de a exista a creștinismului, potrivit și argumentului paulin din I Corinteni 5, 7: „căci (și) Paștile nostru, Histros, S-a jertfit pentru noi”.

Despre sărbătorirea Paștilor în Biserica veacului apostolic

…găsim informații în cele mai vechi scrieri ale creștinismului (Constituțiile Apostolice, V, 17-19; VIII, 33; Canoanele Apostolilor; Canonul I – Antiohia, menționate la pr. prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală (cu noțiuni de artă bisericească), Editura I.B.M.B.O.R., 1985, p. 214). Potrivit acestor mărturii, denumirea de Paști, la început era atribuită de către primii creștini comemorării anuale a Cinei cele de taină, celebrată în Joia Patimilor, seara, printr-o masă rituala care imită Cina lui Iisus și Sfânta Euharistie (ibidem).

Așa cum la evrei, denumirea de Paști s-a extins, în timp, la întreaga perioadă a Azimelor (14-21 Nisan), tot așa și primii creștini au trecut, treptat, de la comemorarea Sfintei Cine, la aceea a morții și mai ales a Învierii Domnului. Comemorarea în paralel a Cinei și a Învierii în Biserica primară, cu același titlu de Paști, constituia o anticipare a ceea ce în literatura teologică de mai târziu, se va numi „Paștile Crucii” (adică sărbătoarea Sfintelor Patimi) și „Paștile Învierii” (comemorarea Învierii Domnului). Deci prin Paști, creștinii Bisericii primare, ca și cei din veacurile imediat următoare, înțelegeau atât sărbătoarea Învierii domnului cât și a Cinei celei de taină, precum și a Sfintelor Patimi, iar uneori numai comemorarea acestora (cf. Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântarea I la Rusalii, la pr. dr. D. Fecioru, Cuvântări la praznice împărătești, p. 247). De aceea, săptămână numită de noi, cei de astăzi, „Săptămână Sfintelor Patimi”, sau „Săptămâna Mare”, la ei se numea „Săptămână Paștilor” sau „Zilele Paștilor” (Constituțiile Apostolice, V, 13, 18, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, I, II, pp. 129, 147).

Cu timpul, însă noțiunea de Paști s-a clarificat și s-a restrâns numai la Sărbătoarea Învierii Domnului, pe care noi, cei ce-i suntem astăzi nevrednici beneficiari, nici măcar nu ne străduim să-i reținem și să-i rostim corect denumirea biblică (de Paști), ci o risipim în tot felul de exprimări neautentice, neserioase și chiar eretice, cum ar fi: „Paște”; „de Paște”; „la Paște”; „Paște fericit!”, etc., toate ilustrând o regretabilă carență de cultură creștină, sau cum am mai zis la început, un grav păcat cu neștiință.

Dar de acum gata! S-a încheiat cu neștiință, cu bâjbâiala și cu incertitudinea, bine știind că noi nu prăznuim „Paștele”, ci „Sfintele Paști” și că e incorect să ne felicităm cu „Paște fericit!” sau chiar cu „Paști fericite!”, pentru că atât Paștile cât și Crăciunul sau alte sărbători, sunt zile pline de sfințenie și de fericire prin însăși natura lor, așadar, dorința noastră trebuie să se refere la noi înșine și la faptul că noi, viața noastră și familia noastră trebuie să dorim a fi fericiți de Sfintele Paști, de Crăciun, de Anul Nou, sau de alte sărbători! Cine are urechi de auzit…

Autor: Protopop dr. Ioan BUDE

Publicat de romaniabreakingnews.ro

Sfinte_Pasti_binecuvantate_cu_multa_lumina_romaniabreakingnews_ro




Pavel Filip: Drapelul de Stat reprezintă demnitate, unitate și curaj. El veghează asupra dezvoltării țării noastre și ne ghidează spre un viitor prosper

Prim-ministrul Pavel Filip a onorat Tricolorul în cadrul unei ceremonii festive dedicate Zilei Drapelului de Stat, care a avut loc la Serviciul de Protecție și Pază de Stat. Premierul a menționat că drapelul este un simbol al independenței, al suveranității noastre și al valorilor naționale.

„Strămoșii noștri ne-au demonstrat că pentru a ridica Drapelul sus trebuie să te ridici din genunchi. Am încercat să ne ridicăm la înălțimea și demnitatea tricolorului. Cel puțin în ultimii 3 ani, am stat în picioare și cu capul sus: de la tribuna ONU am cerut retragerea militarilor străini de pe teritoriul țării. Am reușit, pentru prima dată, să controlăm integral frontiera de stat, inclusiv pe segmentul central și am spus clar că interesul cetățeanului și interesul național este mai presus de toate”, a declarat Pavel Filip.

Șeful Executivului a precizat că Drapelul reprezintă, de fapt, demnitate, unitate și curaj. El veghează continuu asupra dezvoltării țării noastre și ne ghidează calea spre un viitor prosper. „Patriotismul înseamnă să renunți la propriile dorințe în favoarea a tot ceea ce înseamnă acest drapel. Este o lecție pe care, cu siguranță, politicienii ar trebui să o învețe. Să învețe să privească în viitor, să învețe să dea dovadă de mai multă unitate, dedicație și dragoste de țară”, a subliniat Pavel Filip.

În cadrul evenimentului, un grup de ofițeri și subofițeri ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) au fost distinși cu diplome de onoare ale Guvernului.

Ziua Drapelului de Stat este marcată anual pe 27 aprilie. În această zi a anului 1990, tricolorul a fost pentru prima dată arborat pe clădirea Parlamentului, exprimând voința cetățenilor care au cerut revenirea la valorile naționale.




Un nou model de alimentație în instituțiile educaționale din Strășeni, Republica Moldova

Prim-ministrul Pavel Filip a vizitat astăzi o grădiniță și liceul „Mihai Eminescu” din Strășeni, pentru a verifica cum decurge procesul de implementare a proiectului pilot privind externalizarea serviciilor de alimentație a copiilor și elevilor în instituțiile educaționale.

Proiectul a fost lansat la 1 aprilie curent. Câștigător al concursului public a fost desemnată  o companie din Lituania care gestionează acum procesul de alimentație, după modelul lituanian, în 66 de instituții de educație din raionul Strășeni.

Copiii și profesorii spun că acum meniul este mai variat, cu multe legume și fructe, iar pâinea consumată este îmbogățită cu fier și acid folic. Și bucătarii susțin că produsele alimentare sunt de o calitate mai bună. Au fost identificate și unele deficiențe, care urmează a fi înlăturate în scurt timp.

„Există mereu o rezistență când  vii cu ceva nou. Dar noi vom depăși aceste lucruri prin calitate. Sigur că probleme sunt, dar este important că se intervine și acestea sunt soluționate prompt.  Nimeni nu se ascunde de responsabilități, toți sunt deschiși. Sunt sigur că proiectul va fi unul de succes și va fi extins la nivelul întregii țări”, a menționat Pavel Filip.

În prezent, zilnic se alimentează circa 6800 de copii și elevi. Iar de la 1 septembrie, la dorință, vor fi hrăniți contra plată și elevii din clasele V-XII, precum și cadrele didactice.

Agentul economic va investi în modernizarea infrastructurii și a echipamentelor în cantine. Totodată, va fi implementat sistemul electronic de achitare pentru alimentație și va fi lansat un site, unde părinții vor putea urmări meniul zilnic al copiilor.

Tot astăzi, premierul a inspectat drumul din satul Făgureni, municipiul Strășeni, care duce spre cimitir și acum este în plină reparație. Pentru efectuarea lucrărilor, în variantă albă, au fost alocate circa 350 de mii de lei. „Am promis că vom reabilita acest drum și ne ținem de cuvânt”,  a spus Pavel Filip. În acest an, în cadrul Programului Drumuri Bune 2 pentru localitatea Făgureni au fost alocate peste 2,3 milioane de lei.




Exercițiul militar European Spartan 2019

Exercitiul  militar European Spartan 2019 va avea loc, în perioada 13-24 mai 2019, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.
Exercițiul face parte din seria de activități planificate și organizate de către Agenția Europeană pentru Apărare (EDA) și Forțele Aeriene Române la Baza 90 Transport Aerian, în cadrul programului EATF (European Air Transport Fleet), fiind proiectat ca un eveniment multinațional de pregătire și antrenament în domeniul aviației de transport.
Statele participante la exercițiu, alături de România, sunt: Bulgaria, Italia, Lituania, și Slovacia, dar sunt așteptați și observatori din alte state deținătoare ale acestui tip de aeronavă, europene sau chiar non-europene (Australia, Grecia, SUA).

Informații practice

1. ACREDITARE:
– Accesul jurnaliștilor la reuniune se face exclusiv în baza acreditării de presă, care se realizează pe site-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene la adresa: https://accreditation.romania2019.eu/;
– Termenul limită pentru acreditare este 5 mai 2019;
– Ecusoanele de acreditare pot fi ridicate exclusiv de la Palatul Parlamentului – Centrul de Acreditare al Președinției României la Consiliul UE, situat la intrarea S2 (București, Str. Izvor, nr. 2-4);
– Pentru ridicarea ecusoanelor de acreditare, este nevoie să prezentați aprobarea acreditării și cartea de identitate sau pașaportul.

2. PROGRAM MEDIA

a) Marți, 21 mai 2019 – Ziua media (Media Day):
Jurnaliștii vor putea asista la un exercițiu de zbor ce va avea loc la baza aeriană din Boboc și va cuprinde aterizarea aeronavelor C-27J SPARTAN pe piste neamenajate și pe distanțe scurte, parașutarea de personal și materiale, cooperarea cu aeronave de luptă, coordonarea acțiunilor aeriene cu cele ale forțelor terestre și evacuare medicală.
Deplasarea jurnaliștilor către baza aeriană Boboc (terestru sau aerian), din localitatea Boboc, județul Buzău, se va face cu mijloace puse la dispoziție de Forțele Aeriene Române, cu plecare/decolare în jurul orei 08.00 din Baza 90 Transport Aerian, str. Zborului nr.1, din localitatea Otopeni, județul Ilfov (acces dinspre drumul național DN 1 București – Ploiești).
Jurnaliștii care doresc să participe la activitate sunt rugați să transmită până vineri, 17 mai, ora 14.00, la adresa de e-mail proff@roaf.ro, următoarele informații: nume, prenume, seria și numărul CI și instituția media pe care o reprezintă.
Persoană de contact: colonel Ionuț Neamu, telefon 0724 348 252.

b) Joi, 23 mai 2019 – Ziua Distinșilor Vizitatori (DV Day):
Jurnaliștii care doresc să participe la activitate sunt rugați să transmită până miercuri, 22 mai, ora 14.00, la adresa de e-mail proff@roaf.ro, următoarele informații: nume, prenume, seria și numărul CI, instituția media pe care o reprezintă, numărul de înmatriculare al autovehicului cu care se deplasează și al carului de transmisie.
Jurnaliștii acreditați vor fi așteptați joi, 23 mai, în intervalul 08.30 – 09.00, la sediul Bazei 90 Transport Aerian, str. Zborului nr.1, din localitatea Otopeni, județul Ilfov (acces dinspre drumul național DN 1 București – Ploiești).
Persoană de contact: colonel Ionuț Neamu, telefon 0724 348 252.

***
Exercițiul militar European Spartan 2019 are caracter de unicitate în cadrul programului EATF, fiind destinat antrenării în comun a utilizatorilor de aeronave militare C-27J Spartan în scopul dezvoltării interoperabilității în ceea ce privește operarea tactică și mentenanța. În cadrul acestui exercițiu România are calitatea de națiune gazdă (Host Nation), iar militarii Forțele Aeriene Române dețin un rol important în echipa de planificare.
Aeronava C-27J SPARTAN este destinată să execute misiuni tactice, în operații de menținere a păcii și umanitare, asigurând transportul aerian direct în teatru, ziua și noaptea.
Avionul este capabil să transporte forțe, echipamente, vehicule, artilerie ușoară, diferite echipamente și materiale și să asigure desantarea/debarcarea forțelor, materialelor și echipamentelor. Poate opera perioade lungi de timp fără sprijin direct de la baza de dislocare, în condiții climatice severe.
Exercițiul se desfășoară după un scenariu complex, care presupune exersarea și consolidarea tehnicilor pentru executarea misiunilor de zbor, aterizarea pe piste neamenajate și pe distanțe scurte, parasutarea de personal și materiale, cooperarea cu aeronave de luptă, coordonarea acțiunilor aeriene cu cele ale forțelor terestre, evacuare medicală, urmărind, totodată, și exersarea procedurilor de executare a mentenanței aeronavelor în echipe multinaționale.
Evenimentele de acest fel sunt esențiale pentru armonizarea operațiunilor de transport aerian atât european cât și NATO, pentru a îmbunătăți interoperabilitatea echipajelor de transport aerian și, în cele din urmă, pentru a duce la eficientizarea operațiunilor în cadru multinațional.

The post Exercițiul militar European Spartan 2019 appeared first on Președinția României la Consiliul Uniunii Europene.




Mesajul din partea doamnei Natalia – Elena Intotero la încheierea mandatului de ministru pentru românii de pretutindeni

La finalul mandatului de ministru pentru românii de pretutindeni, doamna Natalia Elena INTOTERO transmite următorul mesaj tuturor românilor din afara granițelor:

„Dragi români,

Pentru mai bine de un an de zile, am coordonat activitatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu o echipă tânără, dinamică și entuziastă, care și-a dedicat întreaga energie pentru a construi proiecte durabile, eficiente și de impact în susținerea, încurajarea și promovarea românilor de pretutindeni.

Mandatul meu de ministru a coincis cu sărbătorirea Centenarului României Moderne și cu deținerea pentru prima dată de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, evenimente istorice care au conferit un plus de valoare activităților dedicate conaționalilor noștri. În această perioadă am continuat și dezvoltat programe deja existente și am inițiat noi proiecte fundamentale în vederea menținerii culturii și identității românilor, inițiative frumoase, cu care ne mândrim și care sper din tot sufletul să fie continuate de Guvernul României.

O prioritate a mandatului meu a fost aceea de a întâlni cât mai mulți reprezentanți ai comunităților românești din afara granițelor, pentru a le cunoaște problemele și a identifica împreună soluții eficiente și de durată la acestea.

Doresc să transmit, pe această cale, mult succes noului ministru și îi asigur pe toți românii, oriunde s-ar afla, de totala mea implicare în susținerea și promovarea identității culturale și spirituale românești. De asemenea, doresc să le mulțumesc tuturor colegilor din minister pentru implicare, dăruire și pentru felul în care s-au mobilizat de fiecare dată pentru a răspunde cât mai bine așteptărilor românilor de pretutindeni. Fie ca Bunul Dumnezeu să ne ajute pe noi toți să găsim bunăvoința și calea de a coopera mai mult, mai intens și mai eficient la promovarea națiunii noastre!

Așa să ne ajute Dumnezeu!”

Descarcă raportul de activitate al ministrului pentru românii de pretutindeni în perioada ianuarie 2018-aprilie 2019

 

Sursă Foto: Arhivă MRP




Lansarea noului format al Muzeului Românilor de Pretutindeni

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni lansează noul format al platformei online a Muzeului Românilor de Pretutindeni (link), care conține și o secțiune dedicată realizărilor conaționalilor aflați în afara granițelor României.

Prin noua secțiune, MRP dorește să promoveze românii de succes de pretutindeni, adevărate modele de conduită și implicare în păstrarea și promovarea identității românești peste hotare.

Muzeul pentru Românii de Pretutindeni s-a concretizat la 1 octombrie 2018, sub forma unei platforme online, accesibile românilor de pe toate meridianele lumii.

Platforma include secțiuni precum: Români din jurul granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica, Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri, iar de anul acesta va conține și o secțiune dedicată performanței românești de pretutindeni.

În vederea îmbogățirii conținutului acestei platforme, dar și al noii secțiuni dedicate succesului românesc de pretutindeni, MRP lansează o invitație deschisă mediului asociativ românesc să continue să participe la această inițiativă prin transmiterea de materiale la adresa muzeu@mprp.gov.ro.

 




Reuniunea informală a miniștrilor culturii la București

În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în data de 16 aprilie 2019, a avut loc reuniunea informală a miniștrilor culturii, la Palatul Parlamentului, București.

Evenimentul a reunit miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și a fost  prezidat de ministrul român al Culturii și Identității Naționale,Valer Daniel Breaz.

Prima parte a Consiliului informal a abordat tematica privind finanțarea și inovarea sectoarelor culturale și creative, o componentă de lucru importantă la nivel european, în contextul în care aceste domenii de acțiune se confruntă cu noi provocări, generate de evoluțiile digitale.

„Una dintre prioritățile Președinției Române este reprezentată de crearea de noi oportunități pentru sectoarele culturale și creative din Uniunea Europeană. Reuniunea de la București a abordat teme privind modalitățile de intensificare a eforturilor comune ale statelor membre și ale instituțiilor europene, în vederea încurajării inițiativelor antreprenoriale și a utilizării mecanismelor inovatoare de finanțare, care vor facilita dezvoltarea industriilor culturale și creative și vor atrage publicul larg”, a declarat Ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer-Daniel Breaz.

Cea de-a doua parte a dezbaterii a abordat tematica patrimoniului cultural, valorificând moștenirea și dinamica generată de Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, care a însumat un număr de peste 18000 de evenimente și 10 milioane de beneficiari direcți și indirecți, reprezentând astfel un succes incontestabil.

„Anul European al Patrimoniului a fost, fără îndoială, o sursă de inspirație pentru acțiunile care vor fi întreprinse la nivel național. Obiectivul nostru vizează menținerea patrimoniului pe agenda UE, prin continuarea măsurilor de sprijin care să asigure implicarea tinerilor, încurajarea turismului local și promovarea mesajelor pozitive despre identitatea europeană și despre valorile noastre comune”, a mai spus Ministrul Culturii și Identității Naționale.

Totodată, în cadrul reuniunii informale organizate de Ministerul Culturii și Identității Naționale la Palatul Parlamentului, marea majoritate a miniștrilor a agreat o declarație cu privire la rolul culturii în agenda politică europeană. În cadrul declarației, statele membre UE și-au exprimat solidaritatea cu poporul francez, în urma incendiului care a afectat Catedrala Notre-Dame de Paris, un simbol neprețuit în memoria culturală europeană.

“Ne exprimăm simpatia și solidaritatea cu poporul francez ca urmare a tragediei de la Notre-Dame, care afectează o emblemă a patrimoniului cultural european”, a menționat Valer-Daniel Breaz.

La reuniune a mai participat Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, dar au fost prezenți și  reprezentanți ai Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene și reprezentanți ai Guvernului României. 

Reuniunea informală a miniștrilor culturii la București are ca sursa –Președinția României la Consiliul Uniunii Europene.




Președintele Klaus Iohannis l-a felicitat pe noul Președinte al Ucrainei, Volodymyr Zelenski

Președintele României Klaus Iohannis, a transmis luni, 22 aprilie a.c., un mesaj de felicitare Președintelui ales al Ucrainei, Volodymyr Zelenski, în urma alegerilor prezidențiale care au avut loc la 21 aprilie 2019, informează BucPress citat de romaniabreakingnews.ro

„Cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcția de șef al statului ucrainean, doresc să vă adresez felicitările mele împreună cu urări de succes în îndeplinirea mandatului dumneavoastră, se menționează în mesajul de felicitare al președintelui Iohannis.

Pe această cale, îmi exprim încrederea că, prin dialog și demersuri comune, vom putea să contribuim la consolidarea și diversificarea relațiilor dintre România și Ucraina, în sprijinul integrității teritoriale și al securității Ucrainei, precum și al modernizării sale, conform Acordului de Asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor cetățenilor statului ucrainean, inclusiv al celor aparținând minorității române.”, se arată în mesajul Președintelui României.




Biserica Ortodoxa Română a început pregătirea Marelui Mir, în primele zile din Săptămâna Patimilor

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit luni Mirostirionul de la mănăstirea Duminica Sfinților Români din Capitală, spațiul unde va avea loc pregătirea Marelui Mir, informează agenția de presă basilica.ro citată de romaniabreakingnews.ro

„Așa cum prevede rânduiala, în aceste zile de luni, marți și miercuri se pregătește și se fierbe Marele Mir, iar în Sfânta și Marea Joi, în timpul Sfintei Liturghii, atunci când facem pomenirea instituirii Sfintei Euharistii la Cina cea de Taină, va fi sfințit Marele Mir”.

„Acesta devine Sfântul și Marele Mir prin rugăciunea tuturor membrilor Sfântului Sinod prezenți în București, la Catedrala Patriarhală istorică”. a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

De ce se sfințește în Joia Mare

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat de ce Marele Mir se pregătește în primele zile din Săptămâna Patimilor și se sfințește în Joia Mare, evidențiind că atât Marele Mir, cât și Sfânta Euharistie se referă la Taina morții și Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

„Când Maria a uns picioarele Mântuitorului, El a interpretat acest gest zicând: A păstrat acest mir pentru îngroparea mea. În tradiția iudaică se folosea mirul pentru ungerea celor care trebuiau să fie înmormântați”.

„Sfântul și Marele Mir se referă la îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos, iar Sfânta Euharistie la moartea jertfelnică pe cruce anunțată cu anticipație în timpul instituirii Paștilor Noului Legământ”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

Sfințirea Marelui Mir „este o mare taină”

Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a afirmat că sfințirea Marelui Mir „este o mare taină” pentru că în ea „este exprimată credința noastră în Hristos și legătura cu Mântuitorul care este numit Mirul cel Sfânt”.

„Hristos în limba greacă înseamnă Unsul lui Dumnezeu, fiind uns cu Duhul Sfânt. Deci, numele Mântuitorului este Mirul cel Sfânt, El, cel uns cu Duhul Sfânt, trimis de Dumnezeu Tatăl ca să mântuiască lumea”.

Părintele Patriarh a reamintit că pregătirea și Sfințirea Marelui Mir este un „prilej de mare bucurie și de mare solemnitate”.

Potrivit doxologia.ro, Sfântul și Marele Mir este alcătuit din ulei de măsline și alte 39 de mirodenii, amestecate și fierte continuu mai multe zile, în Săptămâna patimilor, într-un ritual special. Mirul va fi sfințit într-o solemnitate deosebită în joia din Săptămâna patimilor, de către Sfântul Sinod al fiecărei Biserici autocefale. Acest mir, care simbolizează bogăția darurilor Sfântului Duh, nu este folosit decât în trei împrejurări: la sfințirea bisericilor, la taina confirmării (numită din acest motiv și mirungere) și la ungerea căpeteniilor țării (voievozi și regi).