Profesorul Ion Berghia, un luptător pentru redeșteptarea națională și promovarea limbii și culturii noastre românești în Basarabia, a împlinit 70 de ani

Ion BERGHIA (sursa foto: constantin-c.blogspot.com)

Pe domnul profesor Ion Berghia l-am cunoscut în anul 1989, când efervescența evenimentelor de renaștere națională atingea cote maxime. Dumnealui se transfera cu serviciul la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Catedra de limbă moldovenească, iar eu tocmai absolvisem Facultatea de filologie și fusesem proaspăt angajat al Catedrei menționate ce urma să devină Catedră de limbă română. De atunci am devenit buni prieteni pentru că, în pofida diferenței de vârstă, aveam idealuri comune ce țineau de redeșteptarea națională, de promovarea limbii și culturii noastre românești care era, vorba poetului, „în adâncuri înfundată”.

Născut în satul Hristice, Soroca, Ion Berghia, oriunde ar fi, se prezintă cu multă demnitate ca sorocean, pentru că ține foarte mult la meleagul natal pe care a știut să-l promoveze pe toate căile posibile: în articole şi poezii; epigrame şi eseuri; în cele câteva cărți despre Soroca; prin organizarea a un șir de activități culturale, iar una din multiplele sale distincții la care ține cel mai mult este cea de Cetățean de Onoare al raionului Soroca. De fapt, în acest context consider că, pentru întreaga sa activitate, și pentru tot ceea ce reprezintă, poate fi numit, cu certitudine, Cetățean de Onoare al neamului românesc.

Profesorul Ion Berghia a devenit un cadru didactic universitar respectat și apreciat, atât de colegi, cât și de studenți, pentru profesionalismul de care a dat dovadă permanent, dar și pentru faptul că venea cu un suflu nou în domeniul didactic, spărgând tiparele și sfidând stereotipurile timpului. Conform cerințelor noi, s-a dedat cu suflet și trup noilor reforme în învățământ, începând cu trecerea la grafia latină și încheind cu dezvoltarea spiritului patriotic la studenți. Paralel cu activitatea propriu-zisă de la catedră, permanent a fost angrenat în activități de promovare și implementare a noilor reforme și în afara universității. Am avut ocazia și eu să particip la diverse activități din acestea: cenacluri literare, întâlniri cu colectivele didactice din diverse instituții din stânga Nistrului, practici pedagogice cu studenții în România etc.

Imediat după 31 august 1989, profesorul Ion Berghia a elaborat şi publicat prima lucrare despre scrierea cu caractere latine „Revenind la grafia latină”, dedicându-se cu desăvârșire predării ortografiei și ortoepiei limbii române la mai multe facultăți din Chișinău. Datorită domniei sale, sute de studenți, elevi, învățători, profesori au putut să ajungă la Brașov, Timișoara, București, Iași, Putna, Ipotești… Peste Prut au făcut stagii, schimburi de experiență didactică şi studiat bunele practici ale şcolii româneşti; au fost în excursii de cunoaștere a locurilor istorice etc. Datorită acestor activităţi, spiritul cultural românesc a căpătat o rezonanță semnificativă şi pe teritoriul R. Moldova.

În 1992 deschide Muzeul „Ion Creangă” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, iar un an mai târziu fondează Cenaclul epigramiștilor basarabeni „Mușatinii”.
Datorită setei de carte și dorinței de cunoaștere, profesorul Ion Berghia este primul din R. Moldova care își face studiile de doctorat la Facultatea de Limba Română a Universității din București, având-o pe cunoscuta lingvistă Mioara Avram în cali¬ţâţe de conducător științific. După susținerea cu succes, în 1994, a doctoratului, se dedică totalmente muncii pedagogice, îmbinând-o fructuos cu alte activități: editează peste douăzeci de volume de specialitate, de publicistică, versuri satirice etc., participă în permanenţă cu prezentări și comunicări la conferințe, simpozioane, congrese naționale și internaționale.
Din anul 2000 este profesor asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și lector la Universitatea „Petre Andrei” din or. Iași, România, unde se stabilește permanent cu traiul. Aici, în vechea capitală spirituală, devine membru al Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”, Filiala „Constantin Stere”, a cărei președinte este din 2008. În acelaşi an devine fondator și coordonatorul revistei „Dor de Basarabia” pe care o editează până în prezent promovând necontenit idealurile neamului românesc.

În 2018, an ce poartă semnificația Centenarului Marii Uniri, profesorul universitar doctor Ion Berghia a rotunjit venerabila vârstă de 70 de ani și, cu acest prilej, ne bucurăm împreună pentru realizările domniei sale întru fortificarea cetății spirituale a neamului în calitatea sa de pedagog, scriitor, editorialist, epigramist și publicist.
La mulți ani sănătoși și cu noi realizări, maestre!

Articol scris de Ion POPOV, Director al Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Mun. Chișinău și publicat în Univers Pedagogic Nr.27 (628) 12 iulie 2018, Săptămânal al Ministerului Educației, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova şi al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei și preluat de romaniabreakingnews.ro




Împreună pentru două inimi românești

Pe pagina https://web.facebook.com/salvatiscolile are loc un apel de strângere fonduri pentru două doamne profesoare românce cu toată inima, luptătoare pentru limba română. Campania are sprijinul Asociației PromoLex, precum și a moldova.org și Epublio. Redăm apelul și vă mulțumim anticipat dragi cititori pentru contribuții și/sau distribuirea apelului:

Raisa Pădurean, directoare adjunctă la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol și Aurelia Ursul, directoare la Liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari sunt două persoane care au contribuit enorm la promovarea și apărarea dreptului la educație în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Povestea acestor două profesoare a fost umbrită adesea de presiuni din partea miliției transnistrene. Recent, Raisa Pădurean și Aurelia Ursul au fost diagnosticate cu cancer.
Împreună putem să le ajutăm să învingă boala și să-și continue activitatea nobilă, care răspândește dragoste față de carte, de adevăratele valori.
Cei care își doresc să ajute, o pot face donând:
Pentru Raisa Pădurean
În contul:
Euro: RO39BTRLEURCRT0450710301
Lei RO: RO89BTRLRONCRT0450710301
Lei MDL: MD29ML0000002259A4427461

Pentru Aurelia Ursul
Puteți dona accesând următorul link: https://goo.gl/chQuZq
Sau să expediați un SMS cu conținutul 361 la:
2910 (abonații Unite) 1 SMS – 45 MDL;
2910 (abonații Moldcell), 1 SMS – 45 MDL.




OPERATORII NAȚIONALI DE TRANSPORT FEROVIAR DIN ROMÂNIA – SITUAȚIA LOR ACTUALĂ ÎN CONTEXTUL UNEI MICI ANALOGII CU OCCIDENTUL

Viorel LUCACI – 30 iunie 2018

[foto: Viorel Lucaci]


Emit în continuate câteva opinii 100% personale.

A devenit deja aproape imposibil de estimat corect care ar fi cele mai eficiente soluții de remediere a situației în care se află în prezent SNTFM „CFR Marfă” – S.A. Dacă nu este cumva prea târziu. Dacă se mai poate face ceva şi dacă da, ce ar trebui făcut pentru a nu „deranja la culme” Bruxellesul. Mai mult decât atât, se pare că SNTFC „CFR Călători” – S.A. vine „la sector” în spatele Mărfii pentru a fi trasă pe „linie moartă”.

Oare își face simțite efectele o anume campanie bine pusă la punct de a fi închise „la pachet” cât mai repede companiile de stat din România pentru a diminua astfel dimensiunea strategică a regiunii, sau avem o evoluție firească a unei piețe în care acei operatori mari de stat şi greu adaptabili pur şi simplu nu mai au loc sub Soare? Nu știu. Poate că sunt ambele.

Considerat la nivel european, lucrurile nu stau chiar așa. S-ar putea observa că există o altfel de concurență în Vest. Așa cum am scris într-un mic articol publicat în mass-media la sfârșitul anului trecut, în statele din Occident – cele cu sisteme feroviare deosebit de dezvoltate – toate companiile feroviare naţionale şi administrațiile de infrastructură sunt puternic sprijinite prin diferite instrumente în mod direct de către stat. Diferitele cicluri de guvernare din Franța, Germania, Belgia, Spania, Austria etc. – indiferent de partea eșichierului afiliat (dreapta sau stânga) – au manifestat această tendință, acordând prioritate sectorului feroviar. O tendință materializată de altfel, prin investiții uriașe în infrastructură şi în materialul rulant. Chiar în această perioadă executivul de la Paris va lua foarte probabil decizia de ștergere a cca. 35 de miliarde de euro din datoriile la stat ale SNCF, datorie cumulată care în prezent a ajuns la aproape 50 de miliarde de euro. Un rol important în ajungerea la o asemenea soluție „de ajutor de stat” l-a avut structurile sindicale din Franța – nu doar cele feroviare – care sunt foarte unite ca structuri de aliere, luptă sub aceleași stindarde şi aceleași interese, iar atunci când fac greve, paralizează de-a dreptul întreaga economie naţională franceză.

Strategii similare a adoptat şi Berlinul cu DB acum câțiva ani. Exemplele pot continua. Observăm mirați faptul că în vest, nimeni nu sare ca ars acuzând statul că ajută companiile naţionale în mod neloial. În schimb… ne-am găsit noi românii „corecții” Uniunii Europene să perseverăm la exterminarea companiilor naţionale sau la vinderea lor pe prețuri de nimic, doar de dragul „corectitudinii concurențiale”.

Trebuie totuși să fim atenți şi la ce se întâmplă în Uniunea Europeană. De aceea am aderat la ea în 2007. Pentru a urca, nu a coborî. Conform unui comunicat oficial din 26 iunie 2018 al Curții Europene de Conturi, „începând cu anul 2000, UE a acordat cofinanțare în valoare de 23,7 miliarde de euro pentru sprijinirea investițiilor în linii de cale ferată de mare viteză.” Cei 23,7 miliarde reprezintă doar o mică parte a sumelor investite. Le ceasta se adaugă alte zeci de miliarde de euro alocate de către guvernele naţionale în proiecte vaste pe feroviar. Conform aceluiași document „s-a constatat astfel că, deși rețelele feroviare naționale de mare viteză cresc ca lungime, obiectivul UE de a tripla lungimea liniilor de cale ferată de mare viteză până în 2030 (pentru a se ajunge la 30.000 km) nu va fi atins”.

De asemenea, se menționează faptul că „piața transportului feroviar de pasageri nu este încă deschisă în Franța și în Spania. În Italia și, într-o măsură limitată, în Austria, unde există concurență între operatori feroviari”. Cu alte cuvinte, pe respective rețele nu există operatori privați decât formal. Nici Germania nu este departe de aceste condiții. Aproape totul în materie de operare este de stat, existând într-adevăr o anume concurență transnațională, dar între operatorii naționali ai statelor membre.

Câte ceva despre Curtea Europeană de Conturi: În calitatea sa de auditor extern independent, Curtea Europeană de Conturi apără interesele contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar are misiunea de a îmbunătăți gestionarea bugetului UE de către Comisia Europeană și de a raporta pe marginea situației financiare a Uniunii.” Principalul rol este acela de a verifica dacă fondurile UE sunt colectate și utilizate corect, sprijinind îmbunătățirea gestiunii financiare a UE. [https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-court-auditors_ro]


Se observă clar ce dimensiuni au obiectivele Uniunii Europene în materie de transport feroviar, iar noi… ne eliminăm companiile de stat. Nu spun nu… toți (operatorii) trebuie să aibă un loc sub soare, dar parcă prea suntem mai catolici decât Papa la unele moduri de a ne rezolva problemele.




Teroriștii maghiari, Szocs Zoltan și Beke Istvan au fost condamnați la cinci ani de închisoare cu executare! “Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania și a Asociației «Szent Laszlo Serege» – DESFIINȚATE

Instanța supremă i-a condamnat pe Szocs Zoltan care la fond primise 10 luni și 8 zile închisoare și pe Beke Istvan care primise 11 luni și 6 zile, ambele cu executare, la câte cinci ani de închisoare cu executare. Înalta Curte a decis și desființarea grupării  “Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania și a Asociației «Szent Laszlo Serege».

„În temeiul art.404 alin.4 lit. i) Cod procedură penală raportat la art. 52 Cod procedură penală, constată că organizația, fără personalitate juridică pe teritoriul României, «Mișcarea de Tineret 64 de Comitate» – HVIM și Asociația «Szent Laszlo Serege» – CIF 25683642 au caracter fascist, rasist și xenofob, în sensul art.2 alin.1 lit. a) din O.U.G . nr.31/2002, republicată”, au stabilit judecătorii.

Cei doi urmează să fie încarcerați.

Beke și Szocs au fost trimiși în judecată de DIICOT pentru instigare la infracțiunea de atentat contra unei colectivități, săvârșită în condițiile Legii nr.535/2004 — privind prevenirea și combaterea terorismului și instigare la infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive.

Potrivit rechizitoriului o bombă urma să fie detonată pe 1 Decembrie cu un telefon mobil. Cum Beke nu se afla în localitate la acel moment cei doi au crezut că se va considera că la paradă ar fi acționat terorişti. Evident, ca orice extremist, Beke nu este prea deștept.

„Pentru conspirarea activităților desfășurate, numitul xxxx a propus ca pentru detonarea dispozitivului exploziv improvizat să se cumpere ”o cartelă nou-nouță și un telefon la fel, apelezi și apoi le distrugi”, Beke Istvan precizând că ”la ce am avut noi, puteai să fixezi un cronometru la maxim 24 de ore” ( Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința suspectului Beke Istvan Attila a fost identificat și ridicat un dispozitiv electronic de inițiere și temporizare a impulsurilor electrice de 12 V. Totodată, urmărirea penală a materializat probator faptul că, după momentul întâlnirii din data de 10.10.2015, suspectul Beke Istvan Attila a efectuat demersuri de achiziționare a unui telefon mobil nou de pe site-ul ”rezistent telefon.ro”.)”, se arată în documentele procurorilor.

„Ca loc de amplasare a dispozitivului xxxx a propus perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, numitul xxxxx propunând ca loc de amplasament un coș de gunoi din centrul localității situat pe traseul de deplasare al paradei militare, afirmând că după acțiune ”o să se spună că Târgu Secuiesc a fost atacat de teroriști. xxxxxx a insistat că ”trebuie să facem o încercare, nu mănânci pizza cu poftă, doar o guști, vezi cum e”, termenul de ”pizza„ fiind folosit cu referire la dispozitivul exploziv improvizat, H. I. afirmând că ”ar merita să facem, măcar să acumulăm experiență””, ””, se mai arată în documente.

Beke Attila Istvan, în vârstă de 40 de ani, era şeful filialei din Târgu Secuiesc a „Mişcării de Tineret 64 de comitate”.

„În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i) Cod procedură penală raportat la art. 52 Cod procedură penală, constată că organizaţia, fără personalitate juridică pe teritoriul României, ‘Mişcarea de Tineret 64 de Comitate’ – HVIM şi Asociaţia ‘Szent Laszlo Serege’ – CIF au caracter fascist, rasist şi xenofob, în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 31/2002, republicată”, se arată în hotărârea instanţei. Decizia a fost luată în dosarul în care extremiştii Szocs Zoltan şi Beke Istvan, lideri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”, au fost condamnaţi la 10 luni şi 8 zile, respectiv 11 luni şi 6 zile închisoare cu executare. Judecătorii au dispus confiscarea de la cei doi extremişti a unor drapele, hărţi, autocolante de propagandă.

Adevărat arsenal CONFISCAT

Astfel, de la Szocs Zoltan au fost confiscate următoarele bunuri: 23 bucăţi dreptunghiulare material textil de culoare albă având 4 dungi roşii paralele reprezentând steagul arpadian; 9 bucăţi dreptunghiulare material textil de culoare albă având imprimat cu negru un înscris în limba maghiară şi o cruce pe care este inscripţionat „TRIANON-1920”; 3 autocolante de culoare negru cu roşu, având înscris numărul „64” (cele 64 de Comitate); diplomă în limba maghiară pe numele Szocs Csongor, eliberată de HVIM sub semnătura preşedintelui Toroczkai Laszlo; carte în limba maghiară scrisă de Wass Albert – „Nagy Novellas Konyv” – 1.143 file; carte în limba maghiară – „64 VARMEGYE” – având reprezentarea grafică a „Ungariei Mari”, 128 file; 6 broşuri HVIM în limba maghiară; carte în limba maghiară scrisă de Wass Albert, 61 file; diplomă în limba maghiară pe numele Szocs Zoltan, eliberată de HVIM sub semnătura preşedintelui Toroczkai Laszlo; 11 autocolante de propagandă ale „HVIM”, „Ţinutul Secuiesc” şi „Ungaria Mare”; 14 formulare înscriere în HVIM; diplomă color în limba maghiară cu înscrisul „HATVANNEGY VARMEGYE IFQUSAGI MOZGALOM” (Mişcarea de Tineret 64 Comitate); steag arpadian (dungi alb-roşii) pe care sunt suprapuse însemne revizioniste: conturul „Ungariei Mari” şi pasărea „Turul”; steag arpadian din material textil în formă dreptunghiulară cu dungi albe şi roşii având gravat conturul unei păsări; un steag material textil în culorile roşu, alb, verde inscripţionat în limba maghiară „Erdely Szabad Haromszek” (Zona liberă a celor Trei Scaune din Transilvania); steag arpadian de culoare roşu şi alb; steag în culorile negru şi roşu având inscripţionate o semilună şi o stea de culoare albă; reprezentarea grafică, pe suport hârtie a „Ungariei Mari”.